Redeschiderea unui restaurant McDonald's din suburbia pariziană Moissy Cramayel, în sistem Mc Drive, a creat luni cozi de kilometri, într-o perioadă în care starea de urgență în Franța a fost prelungită până în 11 mai.

Pe rețelele de socializare au apărut filmulețe cu o coadă interminabilă, iar canalul de știri BFM TV a anunțat că s-a stat la coadă și peste trei ore pentru a ajunge în fața geamului unde se preia comanda.

La réouverture du Mcdo de Lieusaint-Moissy #mcdo pic.twitter.com/52keTxeLhD

— Sakti Lieusaint (@127_la_ville) April 20, 2020

Cei de la BFM susțin că situația de la acest Mc Donald’s, aflat într-o zonă industrală între Paris și Marne la Valee este unică în Franța, dar scene similare au avut loc recent la redeschiderea altor restaurante ale cunoscutului lanț de fast food american, în Belgia și în Luxemburg. De altfel, cotidianul belgian Le Soir scrie despre o situație similară la redeschiderea astăzi a unui alt McDonald’s.

O companie italiană vrea revoluţioneze zborul cu avionul în timpul pandemiei, în încercarea de a reduce cât mai mult din pierderile uriaşe provocate companiilor aeriene de restricţiile de circulaţie.

Compania Avio Interiors a inventat un fel de scuturi de protecţie în jurul fiecărui scaun, astfel încât pasagerul să fie protejat de cei din jur şi să protejeze la rândul său.

Sistemul ar elimina din start nevoia de a modifica aeronavele astfel încăt să existe un spaţiu apreciabil între scaune şi i-ar ajuta şi pe operatorii aerieni să îmbarce mai mulţi pasageri, aceştia nefiind nevoiţi să vândă mai puţine bilete pentru a respecta distanţarea socială, consideră compania.

Un alt concept al italienilor prevede că scaunul de mijloc să fie întors invers. O astfel de reconfigurare ar duce la o protecţie sporită a celor trei pasageri de pe rând şi i-ar oferi pasagerului de pe scaunul din mijloc mai mult spaţiu.

Aceste concepte pot fi răspunsul la respectarea regulilor de distanţare socială fără a folosi măsuri care ar lăsa scaune goale pe avion.

Coronavirusul, care a început să se răspândească în decembrie 2019, a dus la reducerea bruscă a cererii de călătorie aeriană în SUA încă din februarie.

Reducerea capacităţii aeriene globale, măsurată cu câte locuri rămân împământate, este acum mai mare decât după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, spun analiştii industriei.

Dar Avio speră că lumea va lua din nou cerul şi crede că are un concept care să-l ajungă acolo.   Proiectul a fost conceput pentru a debuta la Aircraft Interiors Expo din Hamburg, Germania, dar evenimentul a fost anulat din cauza virusului. Scutul de protecţie, sau Glassafe, este o soluţie la nivel de kit care se poate instala pe scaunele existente pentru a asigura apropierea în siguranţă în rândul pasagerilor din acelaşi rând, după cum a raportat prima dată The Drive.

„Glassafe” este confecţionat dintr-un material transparent pentru a face întreaga cabină armonioasă şi estetică uşoară, dar îndeplinind perfect obiectivul de a crea un volum izolat în jurul pasagerului, pentru a evita sau minimiza contactele şi interacţiunile prin aer între pasager şi pasager”, transmite Avio Interiors pe pagina sa de Instagram.

„Scutul este format astfel încât să lase o accesibilitate completă la accesoriile instalate în mod normal pe spate, cum ar fi mese, buzunare pentru reviste, cârlige pentru haine sau altele”, afirmă producătorul.

„Glassafe” poate fi fabricat din material opac sau cu diferite grade de transparenţă, toate fiind uşor de curăţat. ”

O redare separată sugerează rotirea scaunului din mijloc în direcţia opusă, ceea ce oferă tuturor celor trei pasageri o barieră de protecţie, iar ocupantului mijlociu are mai mult spaţiu decât configuraţia tradiţională.

Numit „Janus” după zeul roman cu două feţe, acest aranjament „permite tuturor celor trei pasageri să fie separaţi cu un scut din material transparent care îi izolează unul de celălalt, creând o barieră de protecţie pentru toată lumea”, mai scrie Avio pe site-ul său.

„Fiecare pasager are propriul său spaţiu izolat de ceilalţi, chiar şi de oamenii care merg pe culoar.”   Cu toate acestea, companiile aeriene ar trebui să ajusteze rândurile, iar plasarea ar putea face dificilă servirea mâncării sau evacuarea în caz de urgenţă.

Compania a brevetat ambele produse şi spune că este gata să înceapă producţia.

Cine şi-a pus speranţele în încheierea rapidă a coşmarului care a pus stăpânire pe planetă ar trebui să-şi revizuiască planurile. Iar când ne spun asta japonezii, înseamnă că se îngroaşă gluma.

Lumea sportului s-a debarasat, în acest an, de cele două mari evenimente care ar fi trebuit să aibă loc în vară, Campionatul European de fotbal şi Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Prima competiţie ar fi trebuit să fie organizată de 12 oraşe, dar are un viitor incert, inclusiv după ce a fost mutată pentru intervalul 11 iunie - 11 iulie 2021. Asta deoarece, deja se vehiculează informaţii potrivit cărora mai multe oraşe-gazde, printre care Roma, Bilbao şi Munchen, nu vor să mai găzduiască meciuri din cadrul turneului final, de teama COVID-19!

Şi nici Jocurile Olimpice nu se „simt“ mai bine. De fapt, pentru prima dată de la declanşarea crizei de coronavirus, cineva vorbeşte, răspicat, despre anularea lor! Iar acel cineva e un om de ştiinţă, care mai e şi japonez pe deasupra.

Vorbim despre virologul Kentaro Iwata care, într-un dialog cu CNN, a estimat că pandemia nu va fi ţinută sub control, până anul viitor!

„Ca să fiu sincer cu voi, nu cred că Jocurile Olimpice se vor organiza în 2021. De fapt, nu ştiu dacă vor mai fi organizate. E posibil ca Japonia să aibă situaţia sub control până în vara anului viitor, şi chiar îmi doresc asta, dar nu cred că asta se va întâmpla peste tot în lume. Şi, de aceea, sunt foarte pesimist, când vine vorba de organizarea Jocurilor Olimpice, vara viitoare“, şi-a început Iwata discursul.

Acesta a înaintat şi două soluţii pentru organizarea unui eveniment, în condiţii de criză: fie ca Jocurile să se desfăşoare cu porţile închise - ceea ce ar fi un dezastru economic pentru organizatorii care mizează pe vânzarea biletelor - fie ca ele să fie regândite, cu un număr mult mai mic de participanţi.

În mod normal, la o ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară sunt angrenaţi peste 10.000 de sportivi. În 2016, la Rio de Janeiro, am avut 11.238 de atleţi din 207 ţări, care au concurat în 306 probe. O eventuală micşorare a evenimentului la Tokyo ar echivala, din nou, cu o catastrofă financiară, având în vedere investiţiile făcute de japonezi în infrastructură, inclusiv în cea sportivă.   Organizatorii confirmă scenariul apocaliptic

Poate că mulţi dintre cei care vor citi afirmaţiile făcute de virologul japonez pentru CNN vor crede că acesta exagerează cu scenariul său apocaliptic. Din păcate, afirmaţiile făcute acum de Kentaro Iwata vin doar în completarea unor declaraţii similare, oferite, acum două săptămâni, de un om din Comitetul de Organizare!

Toshiro Muto, director executiv în cadrul JO 2020, a admis, la începutul lunii aprilie, că mutarea evenimentului pentru vara anului viitor nu e şi o garanţie a faptului că sărbătoarea sportului mondial va fi ferită de probleme.

„Nu cred că cineva poate spune dacă pandemia va fi controlată sau nu până în iulie 2021, dar am decis să amânăm Jocurile pentru un an, aşa că tot ceea ce putem face e să muncim din greu pentru a ne pregăti până atunci“, a afirmat Muto.

Întrebat despre variantele pe care japonezii le iau în calcul, dacă pandemia va continua să facă ravagii până în vara anului viitor, Muto a evitat un răspuns clar: „În loc să ne gândim la planuri alternative, trebuie să ne concentrăm pe utilizarea tehnologiei pe care o avem şi să lucrăm împreună pentru a găsi un medicament şi a depăşi această criză“.

După ce au fost amânate cu un an, Jocurile Olimpice au fost reprogramate pentru intervalul 23 iulie - 8 august. S-a păstrat, totuşi, denumirea de Tokyo 2020, decizia fiind una simbolică.

Tokyo a avut o ediţie anulată!

Tokyo a mai găzduit o dată Jocurile Olimpice de Vară, în 1964, între 10 şi 24 octombrie. S-a ajuns la această perioadă neobişnuită pentru ca sportivii să nu fie afectaţi de căldura şi umiditatea verii.

Înaintea ediţiei din 1964, Tokyo ar fi trebuit să găzduiască JO 1940, însă acest eveniment s-a anulat, din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial, aşa cum s-a întâmplat şi cu ediţia din 1944, care ar fi trebuit să aibă loc la Londra.

12,25 de miliarde de dolari au cheltuit japonezii pentru organizarea Jocurilor Olimpice, potrivit unui anunţ făcut în luna decembrie.

7,8 milioane de tichete au fost vândute pentru probele din cadrul Jocurilor Olimpice de la Tokyo.   33 de milioane de oameni ar fi trebuit să viziteze Tokyo, potrivit estimărilor, pentru JO 2020.

Purtarea măştilor de protecţie devine obligatorie începând de miercuri şi în Timișoara. Se pot folosi eşarfe, măşti din pânză sau orice alte tipuri de protecţie care să acopere nasul şi gura, scrie Mediafax.

Potrivit unei hotărâri a Comitetului pentru Situații de Urgență a Timișoarei, din 22 aprilie 2020, purtarea măștii devine obligatorie.

Pe teritoriul administrativ al municipiului Timișoara se instituie obligativitatea persoanelor de a purta mască și mănuși pe mijloacele de transport public și în spațiile închise ale structurilor închise publice și private în care se desfășoară relații cu publicul”, se arată în decizia CSU Timișoara.

Potrivit autorităților, pe post de mască pot fi folosite și eșarfe, pentru a exista un filtru între atmosferă și aparatul respirator (nas și gură).

Vor exista trei zile în care nu se vor aplica amenzi.

Maratonul de la Berlin, prevăzut în perioada 26-27 septembrie, a fost amânat, ca urmare a interdicţiei de desfăşurare de evenimente publice în capitala Germaniei, din cauza pandemiei de coronavirus.

"Am aflat că toate evenimentele implicând peste 5.000 de persoane vor fi interzise până la 24 octombrie. Acest lucru se aplică mai multor evenimente, între care şi maratonul de la Berlin, care nu va putea avea loc la datele prevăzute", au anunţat organizatorii, fără a oferi noi date de desfăşurare a maratonului.

Maratonul de la Berlin adună în fiecare an mii de alergători.

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, afirmă că omenirea a plecat la luptă ”cu ceva necunoscut, ceva care se regăseşte prima dată în patologia umană”, o boală pentru care nu există tratament sau vaccin şi este important să trecem peste această pandemie lin, cu un vârf care se atinge în timp, nu exponenţial.

Tătaru afirmă că, după fiecare pandemie, s-a constatat că au urmat doi ani de epidemii sezoniere şi aşa crede că se va întâmpla şi acum, doar că vor fi mai puţine cazuri decât se înregistrează în această perioadă. În plus, ministrul Sănătăţii anunţă că nu suntem încă aproape de a avea un vaccin împotriva coronavirus.

”Am plecat la luptă cu ceva necunoscut, ceva care se regăseşte prima dată în patologia umană, cu ceva care nu are un tratament, nu are un vaccin. Suntem într-un  moment în care ajungem aproape la jumătate aceste pandemii în România”, a spus, marţi seară, la Antena 3, Nelu Tătaru.

Ministrul Sănătăţii afirmă că majoritatea românilor au respectat indicaţiile şi restricţiile şi se aşteaptă 7-10 zile pentru a vedea care a fost impactul sărbătorilor în această pandemie.

”Sunt 7-10 zile în care putem evalua o evoluţie a acestei pandemii în care putem ajunge spre acel vârf şi putem ajunge într-un mod progresiv, uşor, sau întru un model exponenţial cu mai multe cazuri. Această boală poate prezenta simptomatologie din a doua până în a zecea zi. Dacă vom avea un număr crescător de cazuri, dar progresiv, nu exponenţial, nu vom avea cazuri severe, ne menţinem în acea previziune de 10 – 12.000 de cazuri, cu un vârf al acestei pandemii pe sfârşitul lunii aprilie. Urmând ca în următoarele două săptămâni să avem un scăderea numărului de cazuri”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

Acesta a explicat că fiecare pandemie a fost urmată de doi ani de epidemii sezoniere, ceea ce se va întâmpla şi acum.

”O pandemie a fost urmată de doi ani de epidemii sezoniere şi aşa va fi şi în acest moment. Noi vom trăi cu acest virus şi în următorii doi ani, dar, având în vedere prima cocoaşă, prima curbă putem evalua şi ce va urma în următorii doi ani. Menţionez că nu avem un tratament, mergem cu tratament simptomatic, nu aveam un vaccin”, a mai spus Nelu Tătaru.

Întrebat despre vaccin, Nelu Tătaru a spus: ”Încă nu suntem aproape de a avea un vaccin împotriva COVID-19. Acest vaccin impune o stabilizare a virusului ca să putem extrage acel fragment stabil de ARN ca să putem face un vaccin. Trebuie să aibă o perioadă de studiu, de testare pe persoane sănătoase şi după această perioadă să-l putem procura şi să-l putem utiliza în întreaga masă”.

Un număr de 24 de decese din cauza coronavirusului au fost înregistrate la Galaţi, de la debutul pandemiei în România, cele mai multe fiind persoane asistate în azilul Sfântul Ilie, devenit focar de infecţie.

Potrivit reprezentanţilor Instituţiei Prefectului Galaţi,  în acest judeţ 24 de persoane au decedat după ce au fost confirmate cu coronavirus. Cele mai multe decese s-au înregistrat la căminul pentru persoane vârstnice Sfântul Ilie, cămin devenit focar de infecţie după ce soţul celei care deţine afacerea a călătorit în Turcia, de unde s-a întors infectat.

Bărbatul a murit, în timp ce soţia lui, care după ce a intrat în contact cu bărbatul, a intrat în centrul de bătrâni, a fost confirmată cu coronavirus, în prezen fiind vindecată.

MArţi dimineaţă, în judeţul Galalţi, sunt înregistrate 307 persoane confirmate cu coronavirus, dintre acestea 61 fiind declarate vindecate, iar 24 de oameni au murit. În carantină instituţionalizată sunt acum 461 de persoane, iar în izolare la domiciliu 479. Numărul testelor efectuate pentru depistarea coronavirusului se ridică la 1869 .