CINEMA | Box office global pe 2020, condus de o producţie chineză. Primele zece filme cu cele mai mari încasări au generat puţin peste 2,6 miliarde de dolari

Box office global pe 2020, condus de o producţie chineză. Primele zece filme cu cele mai mari încasări au generat puţin peste 2,6 miliarde de dolari

Box office-ul global pe 2020 a fost puternic afectat de pandemia de Covid-19, lucru care s-a reflectat şi în faptul că primele zece filme cu cele mai mari încasări au generat, cumulat, puţin peste 2,6 miliarde de dolari, prag care în trecut ar fi putut fi atins de un singur lungmetraj.

Dacă anul trecut primele zece cele mai populare filme din lume au generat încasări de peste 12,5 miliarde de dolari, în 2020, topul a însemnat 2,64 de miliarde de dolari, potrivit boxofficemojo.com.

La jumătatea lunii octombrie a fost raportat că box office-ul chinez l-a depăşit oficial pe cel nord-american, devenind cel mai mare din lume pe anul acesta.

Cel mai de succes film al anului, drama de război „The Eight Hundred”, a fost produs în China. Filmul – lansat pe 21 august – a generat, până în prezent, încasări totale de 461,3 milioane de dolari. Doar la nivelul Asia-Pacific producţia a avut încasări de 460,8 milioane de dolari.

Regizat de Hu Guan, filmul spune povestea a 800 de soldaţi chinezi care, în 1937, au luptat sub asediu dintr-un depozit din Shanghai înconjuraţi de armata japoneză.

Locul al doilea între lungmetrajele care au generat cele mai mari încasări este ocupat de comedia de acţiune „Bad Boys for Life”, cu Will Smith şi Martin Lawrence în rolurile principale. Filmul a debutat în ianuarie pe primul loc în box office-ul nord-american, precum şi în cel românesc, unde s-a menţinut mai multe săptămâni, şi urma să aibă un parcurs şi mai bun.

Până în prezent, producţia cu buget de 90 de milioane de dolari a generat la nivel global încasări de 426,5 milioane de dolari.

Regizat de Adil El Arbi şi Bilall Fallah, lungmetrajul „Bad Boys for Life” este al treilea film din seria „Bad Boys”, lansată în 1995. Detectivii Mike Lowrey şi Marcus Burnett revin în acţiune când cineva începe să ucidă oameni ce au legătură cu un caz mai vechi.

„Tenet” al lui Christopher Nolan, prima superproducţie lansată după perioada de izolare, a avut un parcurs surprinzător pentru Warner Bros. Compania a a considerat că lungmetrajul va face mai mulţi bani din prezentarea în cinematografe decât dacă ar fi fost lansat online, în variantă video-on-demand sau pe platforma HBO Max. Ulterior, s-a hotărât să lanseze pe serviciul de streaming toate producţiile programate pentru 2021.

Lansată în luna august, producţia cu buget de 200 de milioane de dolari a reuşit să genereze până în prezent încasări de 362,2 milioane de dolari la nivel mondial.

„Tenet” îi are în distribuţie oe John David Washington, Robert Pattinson, Elizabeth Debicki şi Kenneth Branagh. Washington este protagonistul. Înarmat cu un singur cuvânt – „Tenet” – el luptă pentru supravieţuirea întregii omeniri şi călătoreşte prin lumea crepusculară a spionajului internaţional într-o misiune care se va desfăşura dincolo de timpul real.

Filmul de aventuri „Sonic the Hedgehog”, lansat în luna februarie, a înregistrat cele mai mari încasări pentru o adaptare a unui joc video.

Lungmetrajul, din distribuţia căruia fac parte James Marsden, Jim Carrey şi Ben Schwartz, care şi-a împrumutat vocea ariciului albastru, a generat, în primul weekend, încasări de 57 de milioane de dolari, la nivel nord-american, şi de 43 de milioane de dolari, la nivel international. De atunci şi până în prezent, producţia are, cumulat, încasări de 310,6 milioane de dolari.

„Dolittle”, un alt lungmetraj de aventuri, fantasy, lansat în luna ianuarie, ocupă locul al cincilea între filmele cu cele mai mari încasări de anul acesta.

Robert Downey Jr. este Dolittle în producţia Universal Pictures. Protagonistul este un bărbat ce poate vorbi cu animalele şi care porneşte într-o aventură periculoasă pentru a o salva pe tânăra regină a Angliei. Până în prezent, filmul a generat încasări totale de 246,1 milioane de dolari.

Animaţia chineză „Legend of Deification”, care are în centru un războinic ce este alungat în lumea muritorilor şi e nevoit să ucidă un demon pentru a deveni zeu, a fost lansată în luna octombrie şi a generat încasări totale de 240,6 milioane de dolari, dintre care cea mai mare parte provine din China.

„Birds of Prey: And the Fantabulous Emancipation of One Harley Quinn”, cu Margot Robbie şi Ewan McGregor în distribuţie, a fost lansat la începutul lunii februarie şi a generat, în total, încasări de 201,8 milioane de dolari.

Lungmetrajul regizat de Cathy Yan o are în centru pe Harley Quinn, care, după ce se desparte de Joker, se alătură supereroilor Black Canary, Huntress şi Renee Montoya pentru a salva o fată de un temut infractor.

Thrillerul „The Invisible Man”, cu Elizabeth Moss în rol principal, lansat la începutul lunii martie, a generat încasări de 143,1 milioane de dolari la nivel global.

Elizabeth Moss este Cecilia în filmul regizat de Leigh Whannell. Când partenerul ei de viaţă abuziv se sinucide şi îi lasă toată averea, ea suspectează că este vorba despre o înscenare. După o serie de coincidenţe, Cecilia reuşeşte să dovedească faptul că este urmărită de cineva pe care nimeni nu poate să îl vadă.

Animaţia „Onward” a înregistrat unul dintre cele mai slabe debuturi ale Pixar în box office, având în vedere recordurile stabilite de companie în ultimul deceniu, cu 40 de milioane de dolari, la nivel nord-american, şi cu 28 de milioane de dolari, iar în plan internaţional.  Până în prezent, la nivel global, filmul pentru care şi-au împrumutat vocile Tom Holland şi Chris Pratt a înregistrat încasări de 141,6 milioane de dolari.

Locul al zecelea în listă, cu încasări de 110,9 milioane de dolari, este ocupat de filmul de aventuri „The Call of the Wild”, cu Harrison Ford în rol principal. Lungmetrajul lansat în a doua parte a lunii februarie îl are în centru pe John, care, împreună cu câinele lui, încearcă să supravieţuiască sălbăticiei din Yukon.

Germania se confruntă cu un risc în creştere de atacuri ale militanţilor de extremă-dreapta, care neagă existenţa pandemiei de coronavirus

Oficial german: Germania se confruntă cu un risc în creştere de atacuri ale militanţilor de extremă-dreapta, care neagă existenţa pandemiei de coronavirus

 

Germania se confruntă cu un risc în creştere de atacuri ale militanţilor de extremă-dreapta, care neagă existenţa pandemiei de coronavirus şi riscurile pentru sănătate ale acesteia, a declarat, luni, un oficial de rang înalt din domesiul securităţii, transmite Reuters.

”Gândirea apocaliptică a susţinătorilor mitului conspiraţiei se amestecă cu extremismul de extremă-dreapta”, a declarat Burkhard Freier, şeful Biroului pentru Protejarea Constituţiei din landul Renania de Nord Vestfalia, publicaţiei Tagesspiegel.

Asta înseamnă că cei care neagă coronavirusul ar putea opta pentru ”teroare, drept consecinţă”, a spus Freier.

În octombrie, suspecţi care neagă coronavirusul au atacat Institutul Robert Koch pentru controlul bolilor din Berlin cu sticle incendiare şi au detonat un dispozitiv exploziv în apropiere de Asociaţia Leibniz, care conectează aproape 100 de instituţii de cercetare independente din Germania.

Cel mai mare pericol militant din Germania provine din acţiunile individuale ale unor extremişti de dreapta, cum a fost cazul atacatorului care în februarie a ucis nouă oameni din familii de imigranţi, pe el şi pe mama sa, în localitatea Hanau.

Rusia va înregistra cel de-al doilea vaccin al său împotriva COVID-19 până pe 15 octombrie

 

Rusia intenţionează să înregistreze până pe 15 octombrie cel de-al doilea vaccin potenţial al său dezvoltat împotriva maladiei COVID-19, a anunţat marţi agenţia de presă TASS, care citează agenţia sanitară rusă Rospotrebnadzor.

Vaccinul vizat de această decizie a fost dezvoltat de Institutul Vector din Siberia, ai cărui specialişti au finalizat testele în fază incipientă pe pacienţi umani, săptămâna trecută.

usia a înregistrat deja primul ei vaccin potenţial împotriva COVID-19, dezvoltat de Institutul Gamaleya din Moscova, în luna august.

Testele în fază finală pentru acest vaccin, realizate pe un eşantion amplu, de peste 40.000 de oameni, sunt în curs de desfăşurare.

(sursa: Agerpres)

Reuters | UniCredit vinde active în Germania

 

UniCredit SpA caută să-şi vândă operaţiunile de leasing din Germania şi o divizie locală de investiţii în sectorul imobiliar, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, ceea ce ar marca un nou pas al grupului bancar italian în politica sa de vânzare de active, transmite Reuters.

Operaţiunile de leasing din Germania ale UniCredit, care furnizează finanţare pentru bunuri de capital, cum ar fi utilajele, sunt estimate la aproximativ 500 milioane de euro, au precizat sursele.

Un reprezentant al UniCredit din Germania nu a dorit să comenteze informaţia.

UniCredit a finalizat cu succes procesul de restructurare sub conducerea directorului general Jean Pierre Mustier, vânzând active de miliarde de euro, pentru a-şi spori soliditatea financiară şi a-şi curăţa bilanţul.

Recent, UniCredit a încheiat un parteneriat cu Deutsche Leasing şi Deutsche Anlagen Leasing pentru a oferi servicii de leasing în Germania.

De asemenea, UniCredit va demara săptămâna viitoare vânzarea WealthCap, o afacere care oferă clienţilor oportunităţi de investiţii în sectorul imobiliar. Valoarea de antrepriză a WealthCap este estimată la aproximativ 150-200 de milioane de euro, susţin sursele.

Grupul UniCredit este prezent în 17 ţări din lume, cu peste 8.500 de sucursale şi 147.000 de angajaţi. UniCredit este unul dintre cele mai mari grupuri bancare din Europa Centrală şi de Est, unde realizează aproximativ 16% din veniturile sale.

În România, grupul UniCredit este prezent prin UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management şi UniCredit Services.

China, în faţa unui al cincilea val al epidemiei Covid-19. Peste 950.000 de decese, la nivel mondial

China se află în faţa celui de-al cincilea val al epidemiei de Covid-19, a avertizat un expert de la Centrul de Control şi Prevenţie a Bolii din ţara asiatică, citează The Guardian.

Wu Zunyou, epidemiolog-şef la Centrul pentru Controlul şi Prevenţia Bolii, a spus că un al cincilea val al coronavirusului în China este posibil, mai ales că se apropie sezonul rece.

Potrivit South China Morning Post, Wu a caracterizat primele patru valuri: declanşarea epidemiei în Wuhan, controlată până la începutul lunii martie; o epidemie regională în nord-estul Chinei, în aprilie şi mai, determinată de cazuri importate; focarul izbucnit în iunie la o piaţă din Beijing; descoperirea de cazuri în oraşele din nord-est Dalian şi Urumqi, capitala regiunii Xinjiang, în luna iulie.

„Cu excepţia epidemiei din Wuhan, focarele au fost sporadice, cazuri regionale şi au fost eficient controlate”, a mai spus el.

La nivel mondial, numărul total al deceselor înregistrat de la începutul pandemiei este de 957.192, potrivit datelor Universităţii Johns Hopkins, care a calculat un total de 30,78 de milioane de cazuri în lume.

Cele mai afectate trei ţări rămân SUA (peste 6,7 milioane de cazuri), India (peste 5,4 milioane de cazuri) şi Brazilia (peste 4,5 milioane de cazuri).

Cât priveşte numărul deceselor înregistrate în ultimele nouă luni şi asociate SARS-CoV-2, Statele Unite au raportat, până duminică, 200.000. În Brazilia, au murit mai mult de 136.500 de oameni, iar în India, peste 86.700.

Numărul spectatorilor de la Roland Garros, limitat la 5.000 pe zi. Iniţial se anunţase că vor putea asista 11.500 de oameni pe zi

Numărul spectatorilor de la Roland Garros, limitat la 5.000 pe zi. Iniţial se anunţase că vor putea asista 11.500 de oameni pe zi

Organizatorii turneului de la Roland Garros au anunţat limitarea la 5.000 pe zi a numărului de spectatori care vor putea asista la meciurile din cadrul competiţiei.

Decizia a fost luată din cauza situaţiei din Paris cu privire la pandemia de coronavirus.

În urmă cu aproximativ zece zile, federaţia franceză anunţa că turneul se va desfăşura cu spectatori, însă atunci numărul total despre care se vorbea era 11.500 (maxim 5.000 la terenul Philippe-Chatier şi anexele sale, 5.000 la arena Suzanne-Lenglen şi terenurile anexe şi 1.500 la zona de teren Simonne-Mathieu).

Turneul de la Roland Garros se va desfăşura în perioada 21 septembrie  -11 octombrie.

 

Începe judecarea apelului în dosarul Colectiv, în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la opt ani şi jumătate de închisoare

Începe judecarea apelului în dosarul Colectiv, în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la opt ani şi jumătate de închisoare

 

Judecarea apelului în dosarul Colectiv, în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la opt ani şi jumătate de închisoare, începe vineri, la Curtea de Apel Bucureşti.

Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost condamnat în 16 decembrie 2019, la opt ani şi jumătate de închisoare cu executare în dosarul Colectiv, decizia nefiind definitivă. Patronii clubului, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, au primit fiecare câte 11 ani şi 8 luni de detenţie. De asemenea, cei condamnaţi, firmele implicate şi Primăria Sectorului 4 şi şi ISU trebuie să plătească 1,4 miloane de lei către Spitalul de Arşi.  Tribunalul Bucureşti a fost prima instanţă chemată să dea un verdict în urma incendiului din 30 octombrie 2015, soldat cu moartea a 64 de oameni şi cu rănirea altor peste 100.

Alături de fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, au mai fost condamnaţi trei angajaţi ai primăriei – Aurelia Iofciu, Larisa Luminita Ganea, Ramona Sandra Motoc, patronii  clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, reprezentanţii firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL – Daniela Niţă şi Cristian Niţă, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise şi pompierii Antonina Radu şi George Petrica Matei.

Singura care nu a primit condamnare la închisoare cu executare este Sandra Motoc.

Condamnările decise în cazul Colectiv:

– condamnă pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone la pedeapsa cea mai grea de 8 ani si 6 luni inchisoare, precum si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,k Cp.

– condamnă pe inculpata Iofciu Aurelia la pedeapsa cea mai grea de 8 ani inchisoare, precum si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,k Cp.

– condamnă pe inculpata Ganea Luminiţa Larisa la pedeapsa de 7 ani inchisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a,b,k Cp pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei.

– condamnă pe inculpata Moţoc Sandra Ramona la pedeapsa de 3 ani inchisoare si pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a,b Cp pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 91  Cp suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 3 ani închisoare, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a deciziei. Pe parcursul termenului de supraveghere, va presta o muncă neremunerată în folosul comunitătii pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare, în cadrul ADP Sector 4 si Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului Sector 4 Bucuresti.

– condamnă pe inculpatul Anastasescu George Alin la 11 ani si 8 luni inchisoare, precum si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,g Cp.

– condamnă pe inculpatul Mincu Costin la pedeapsa cea mai grea de 11 ani si 8 luni inchisoare, precum si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,g Cp.

– condamnă pe inculpatul Gancea Paul-Cătălin la pedeapsa cea mai grea de 11 ani si 8 luni inchisoare, precum si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,g Cp.

– condamnă pe inculpata Niţă Daniela Ioana la pedeapsa cea mai grea de 12 ani si 8 luni inchisoare, precum si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,g Cp.

– condamnă pe inculpatul ZAHARIA VIOREL la pedeapsa cea mai grea de 9 ani si 8 luni inchisoare, precum si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,g Cp.

– condamnă pe inculpatul Moise Marian la pedeapsa cea mai grea de 10 ani inchisoare, precum si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,g Cp.

– condamnă pe inculpatul Niţă Cristian Mihai la o pedeapsă de 3 ani si 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a,b,g Cp pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei.

– condamnă pe inculpata S.C. COLECTIV CLUB S.R.L. la pedeapsa cea mai grea de 470 zile amenda, cu o suma corespunzatoare de 5.000 lei pentru ziua amenda, precum si interzicerea drepturilor prev. de art.136 alin.3 lit.b, teza I(pe o durata de 3 ani),f Cp.

– condamnă pe inculpata S.C. GOLDEN IDEAS FIREWORKS ARTISTS S.R.L.  la pedeapsa cea mai grea de 470 zile amenda, cu o suma corespunzatoare de 5.000 lei pentru ziua amenda, precum si interzicerea drepturilor prev. de art.136 alin.3 lit.b, teza I(pe o durata de 3 ani),f Cp.

– condamnă pe inculpata căpitan Radu Antonina la pedeapsa cea mai grea de 9 ani si 2 luni inchisoare, precum si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,k Cp.

– condamnă pe inculpatul căpitan (r) Matei George-Petrica la pedeapsa cea mai grea de 9 ani si 2 luni inchisoare, precum si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,k Cp.

Obligă în solidar pe inculpaţii Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminiţa Larisa, Anastasescu George Alin, Gancea Paul Cătălin, Mincu Costin, Niţă Daniela Ioana, Zaharia Viorel, Moise Marian, Radu Antonina, Matei George-Petrica, SC Colectiv Club SRL, SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL şi părţle responsabile civilmente Unitatea Administrativ Teritorială-Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 (in solidar cu inculpaţii  Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminiţa Larisa), Inspectoratul Pentru Situatii De Urgenţă ,,Dealu Spirii,, Bucuresti-Ilfov (in solidar cu inculpaţii Radu Antonina si Matei George-Petrica )  la plata următoarelor sume, după cum urmează: 1.399.209,36 lei către Spitalul Clinic de Urgenţă, de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate, precum şi cele referitoare la persoanele vătămate în raport de care a fost pusă în mişcare acţiunea penala, 1.322.981,71 lei către Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, 789.471,94 lei(sumă actualizată cu rata inflaţiei şi dobânda legală până la plata efectivă) către Spitalul Universitar de Urgenţă Elias Bucureşti, precum şi alte sume către spitale în care au fost tratate victimele din Colectiv.

RSS
Follow by Email