Ministerul Culturii a anunţat joi că un proiect de lege care reglementează situaţia marilor evenimente, cu peste 1.000 de participanţi, este în lucru şi va parcurge toate etapele consultării publice.

În urmă cu o săptămână, reprezentanţi unor festivaluri precum Untold, Electric Castle, TIFF, Jazz in the Park, Summer Well şi ARTmania, dar şi ai unor entităţi ca Rockstadt şi Emagic au solicitat Guvernului includerea lor în fondul pentru ajutor de stat dedicat IMM-urilor şi facilităţi fiscale pentru sponsorii evenimentelor.

După acele discuţii, a transmis joi Ministerul Culturii, a reieşit nevoia de reglementare a situaţiei în care festivalurile cu peste 1.000 de participanţi pot fi susţinute sau nu.

„Am lucrat împreună cu marii organizatori de evenimente pentru a oferi predictibilitate, pentru a salva industria festivalurilor şi pentru a ne asigura că România se va afla, anul viitor, printre actanţii acestui domeniu. Prevederile privind măsura temporară a rambursării biletelor şi impozitul pentru nerezidenţi au fost incluse, deja, în OUG 70/2020. Acum suntem în punctul de a elabora un proiect de lege care va fi depus în Parlament şi care reglementează situaţia privind marile evenimente, proiect care va parcurge toate etapele consultării publice”, a precizat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Clarificarea statutului organizării de festivaluri cu mai mult de 1.000 de participanţi prin intermediul unei iniţiative legislative este necesară pentru a putea oferi predictibilitate acestei activităţi care la bază este una cu caracter economic pentru organizatori.

„Prin crearea cadrului legal necesar, operatorii culturali vor putea lua cea mai bună decizie de administrare a afacerii în raport cu furnizorii şi clienţii lor, respectiv cu publicul festivalurilor”.

Guvernul a reglementat activităţile culturale doar pentru starea de urgenţă sau pentru starea de alertă. Evoluţia Covid-19 confirmă faptul că ar putea exista un risc epidemiologic crescut pentru o perioadă de timp mai lungă, iar marile evenimente vor fi imposibil de organizat. State precum Germania şi Olanda au luat decizia de suspendare a oricăror festivaluri până pe 1 septembrie, încă de la începutul pandemiei, cu scopul de a proteja atât cetăţenii, cât şi organizatorii de evenimente.

Grecia primeşte turişti români din 15 iunie, România aflându-se printre cele 19 state menţionate pe lista „acceptaţilor” de către autorităţile de la Atena, care au stabilit şi regulile de distanţare social pe plajă.

Autorităţile de la Atena au anunţat lista celor 19 ţări care vor putea trimite turişti în Grecia din 15 iunie, pe listă figurând şi România, Cipru, Israel, China, Japonia, Australia, Bulgaria, Serbia, Polonia, Ungaria şi Cehia, informează site-ul greekcitytimes.com, citat de Agerpres.

Miercuri, ministrul elen al Turismului, Harry Theoharis, a prezentat planul "Repornirea turismului", în care se precizează că din 15 iunie Grecia va permite intrarea turiştilor, iniţial din ţările alese "pe criterii epidemiologice".

Mai mult, Theoharis a declarat că turiştii care vin în Grecia nu trebuie să se testeze pentru coronavirus înainte de a călători şi nici nu vor fi în carantină după sosire.

Grecia a întocmit o listă de 19 ţări (unde datele epidemiologice sunt "bune") care vor putea trimite turişti în Grecia din 15 iunie.

Peste 500 de plaje din Grecia au fost redeschise sâmbătă, în condiţiile în care ţara încearcă să găsească un echilibru între asigurarea măsurilor de protecţie faţă de pandemia de COVID-19 şi revitalizarea sectorului turistic.

Autorităţile au impus respectarea măsurilor de distanţare fizică pe plajă, noile norme precizând şi distanţa minimă dintre umbrele. Pe o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi va fi permis accesul al cel mult 40 de persoane, iar între tijele umbrelelor trebuie să fie cel puţin patru metri.

Turismul şi industriile conexe generează aproximativ 30% din Produsul Intern Brut al Greciei şi au ajutat această ţară să rămână pe linia de plutire în timpul crizelor financiare care au durat aproximativ un deceniu.

Grecia, o ţară cu 11 milioane de locuitori, a înregistrat până în prezent 2.850 de cazuri de COVID-19, boală respiratorie provocată de noul coronavirus, şi 166 de decese, cu mult mai puţine decât în multe alte ţări europene.

Deschise deja de peste zece zile pentru activităţi sportive individuale la primele ore ale dimineţii, plajele din Barcelona au fost redeschise miercuri pentru plimbări datorită unei uşoare noi relaxări a măsurilor în oraşul spaniol, foarte afectat de pandemie, relatează AFP.

În al doilea cel mai mare oraş al Spaniei au fost redeschise de asemenea parcuri, precum celebrul Park Güell, operă a arhitectului catalan Antoni Gaudi - de obicei foarte popular în rândul turiştilor.

Ca şi capitala Madrid, Barcelona (nord-est) nu a fost încă autorizată de guvern să intre în prima etapă a relaxării restricţiilor, lansată pe 11 mai şi care este o realitate pentru 70% dintre spanioli.

În timp ce epidemia de coronavirus s-a redus brusc în ţară, municipalitatea le-a oferit puţin mai multă libertate locuitorilor din Barcelona, permiţându-le miercuri să se plimbe pe plaje şi în parcuri.

Din 8 mai, plajele erau deschise doar între orele 6 şi 10 pentru activităţi sportive individuale (înot, jogging ...).

De acum, ele vor fi deschise de asemenea între orele 6 şi 20 pentru plimbări. Parcurile vor fi deschise între orele 10 şi 21 pentru plimbări şi activităţi sportive.

Însă "înotul recreaţional, statul la plajă sau practicarea sporturilor în grup sunt interzise", a afirmat poliţia locală pe Twitter, în condiţiile în care deschiderea totală a plajelor din ţară este prevăzută în ultima etapă a relaxării restricţiilor.

Spania este una dintre ţările cele mai afectate de pandemia de coronavirus, cu aproape 28.000 de decese. Procesul său de relaxare a restricţiilor în etape, foarte prudent, urmează să se încheie la sfârşitul lunii iunie.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt prăznuiţi de creştinii ortodocşi în fiecare an pe 21 mai. Aceştia sunt cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului, au interzis jertfele sângeroase, iar ziua de duminică a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

De-a lungul timpului, de această mare sărbătoare creştină s-au legat o serie de obiceiuri şi superstiţii pe care oamenii le păstrează cu sfinţenie pentru a avea o vară bogată.

În această zi, mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, iar în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei. Se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca.

Tot la 21 mai, păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului. Ca să alunge duhurile necurate, femeile tămâie şi stropesc cu aghiasmă prin gospodărie.

În timpul domniei sale, Împăratul Constantin a adoptat o serie de măsuri în favoarea Bisericii şi ale preoţilor. Iar despre mama lui, Împărateasa Elena, se spune că şi-ar fi eliberat sclavii şi i-ar fi ajutat pe creştinii persecutaţi.

Păstorii aprind Focul Viu   Ziua praznicului este importantă şi pentru păstori: ei îşi aleg atunci baciul, stabilesc locul unde vor poposi stânele pe timpul verii. Păstorii îşi aleg în ziua de Ispas paznicii care trebuie să le păzească turmele când sunt la păşune. În această zi, păstorii aprind un foc, numit Focul Viu.

Împreună cu oile, păstorii stau în preajma acestui foc. În popor există convingerea că acest ritual, împlinit din generaţie în generaţie, are un rol protector împotriva pagubei şi a bolilor în intervalul petrecut cu toţii la stână.

Se fură sporul laptelui

Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, se mai păstrează datina „Sperietoarea vrăjitoarelor”.

În mediul rural, membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în  jurul unui vas cu lapte. Cu toţii, cu mic, cu mare, vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând încât să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.

În această zi, fiecare păstor măsoară cantitatea laptelui obţinut de la oile sale, notându-l pe un carneţel, pe „Răbojul sporului”. Se crede că prin măsurarea laptelui, sporul casei nu se risipeşte, iar vrăjitoarele n-au puterea să-l fure.

Praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena corespunde în calendarul popular cu sărbătoarea populară numită Constantinul Puilor sau Constantin Graur, o sărbătoare împodobită cu datini, adresată păsărilor de pădure.

Tradiţiile practicate în această zi aduc spor şi sănătate gospodarilor care le împlinesc.

În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degraba sub numele de "Constantin Graur" sau "Constantinu Puilor", pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pâdure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).

În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, trebuie să aducem în casă  măcar trei fire de bujori îmbobociţi.

De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.

Cea mai cunoscută figură

Născut în apropierea anului 274, Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut şi sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman între anii 306 – 337. Acesta devine conducător al Imperiului Roman după ce îi înfrânge pe Maxentiu şi pe Liciniu.

Conform scrierilor  teologice, Constantin este una dintre cele mai cunoscute figuri bisericeşti datorită promulgării Edictului de la Milano.

Rezultatul întrevederilor dintre Constantin şi Licinius, ţinute la Mediolanum în februarie-martie 313 este faimosul Edict de la Milano.

Epoca de Aur a creştinismului

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători "Epoca de aur", sunt serbaţi pe 21 mai, atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele romano-catolice.

“Sfântul Constantin a venit pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători "Epoca de aur”, a explicat părintele Eugen ramon Ilie, de la Biserica Sfinţii Constantin şi Elena din Călăraşi.

Tot mai mulţi cercetători sunt de părere că deciziile împăratului, favorabile creştinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, împărăteasa Elena, care, "cu mână de fier şi credinţă tare", s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu, Constantin.

Flavia iulia Helena, fiica unui hangiu   Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270 (pe când avea 16 ani) cu generalul roman Constantiu Chlorus, iar în anul 272 l-a născut pe unicul său fiu, Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).

În 293, împăratul Diocleţian i-a poruncit lui Constanţiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă şase copii. Elena nu s-a recăsătorit şi a trăit în umbră, departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său, pe care l-a sprijinit cu dragoste şi afecţiune.

În anul 306, fiul său a fost proclamat de armata romană drept august al Imperiului, imediat după moartea lui Constanţiu Chlorus.

El şi-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de "Nobilissima Femina" (Doamnă prea nobilă). În anul 325, Sfântul Constantin i-a oferit Sfintei Elena cea mai mare distincţie pe care o putea primi o femeie, aceea de "Augusta".

După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului. Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor.

Numele ei, care se traduce ca "făclie", "torţă", "strălucirea soarelui", este purtat de nenumărate credincioase.

În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părinteasca, nădejde şi credinţă autentică.