Zona roșie se extinde: călătorii din 12 țări, printre care Marea Britanie, Germania și SUA, care ajung în România vor intra de vineri în carantină instituționalizată

De vineri începând cu ora 00.00 zona roșie pentru care se aplică măsura carantinei instituționalizate tuturor pasagerilor care ajung în România va fi extinsă la 12 țări, inclusiv Marea Britanie, Germania, Olanda, Belgia sau Statele Unite ale Americii.
În continuare zona galbenă va fi valabilă pentru toate celelalte destinații internaționale și va presupune izolare la domiciliu pentru 14 zile.

Țările din zona roșie - carantină instituționalizată 14 zile:

  • Austria
  • Belgia
  • Elveția
  • Franța
  • Germania
  • Iran
  • Italia
  • Marea Britanie
  • Olanda
  • Spania
  • SUA
  • Turcia

Carantina se instituie pentru toate persoanele care nu prezintă simptome dar care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă a noului coronavirus (COVID-19) - zona roșie. Carantina va dura o perioadă de 14 zile și va fi organizată în spații special amenajate, puse la dispoziție de autoritatea locala, in colaborare cu DSP, informează Compania Aeroporturi București.

Autoizolarea la domiciliul va continua să se aplice pentru toate persoanele care sosesc dintr-o călătorie internațională. Aceste persoane se vor autoizola la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile de la data intoarcerii din calatorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoana simptomatica/confirmata. În acest timp, vor fi monitorizate de către medicul de familie sau, în lipsa acestuia, de către direcția de sănătate publică.

Asociaţia Dăruieşte Viaţă construieşte un spital modular cu 50 de paturi pentru pacienţii cu COVID19, în curtea Spitalului Elias din Bucureşti

 

Asociaţia Dăruieşte Viaţă va construi în următoarele 4 săptămâni un spital modular pentru pacienţii cu COVID-19  în curtea Spitalului Elias Bucureşti, în baza acordului dat de conducerea acestuia, o soluţie folosită şi de alte ţări, precum China, Spania, Franţa sau SUA în condiţiile creşterii exponenţiale a numărului de pacienţi.

Unitatea va avea circa 50 de paturi, pentru cazurile grave. Dotarea şi funcţionarea spitalului modular va fi în sarcina Spitalului Elias şi a Ministerului Sănătăţii.

” România are avantajul de a fi cu câteva săptămâni în urma celorlalte state, însă nu va evita vârful epidemiei pe care-l vedem în Italia şi Spania. Atunci, mii de cazuri vor invada spitalele din România, deja supra-aglomerate şi incapabile să-şi protejeze pacienţii din cauza infecţiilor şi lipsei de aparatură medicală. Este esenţial ca acest timp să fie folosit pentru a acţiona în sensul în care au nevoie pacienţii şi medicii”, a declarat presei Carmen Uscatu, fondatoare Dăruieşte Viaţă.

Proiectul este derulat în parteneriat cu Tesseract, IMSAT şi Linde.

Asociaţia a propus autorităţilor ca modelul să fie replicat în Moldova şi Transilvania.

” Ne va lua patru săptămâni să asamblăm construcţia, timp în care şi criza va ajunge cel mai probabil în momentul său de vârf. Este important să ne mobilizăm rapid şi, sperăm noi, să avem mai multe astfel de spitale în ţară pentru a-i salva pe cei mai vulnerabili.”, a afirmat Oana Gheorghiu, fondatoare Dăruieşte Viaţă.

Dăruieşte Viaţă a direcţionat toate fondurile strânse începând cu 11 martie către susţinerea spitalelor şi a cadrelor medicale din ţară. Până în prezent, asociaţia a trimis echipamente de protecţie şi echipamente şi aparatură medicală (inclusiv trei ventilatoare mecanice invazive) către 16 spitale din ţară (Timişoara, Craiova, Bucureşti, Petroşani, Braşov, Fălticeni).

Bilanţul covid-19 în Germania creşte cu 140 morţi şi 6.156 de contaminări la 872 de morţi şi 73.522 de cazuri

Pandemia noului coronavirus a contaminat 73.522 de persoane şi a ucis 872 în Germania, a anunţat joi Institutul Robert Koch (RKI) de boli infecţioase, însărcinat să coordoneze lupta împotriva covid-19 în această ţară,, relatează Reuters.

Este vorba despre 6.156 de contaminări şi 140 de decese într-o singură zi, potrivit bilanţului RKI.

Paracetamolul, folosit în tratarea cazurilor uşoare COVID-19, rar în farmacii

 

Paracetamolul se găseşte tot mai greu în farmacii, după ce oamenii au înţeles că acesta este recomandat în combaterea simptomelor apărute în infecţia cu noul coronavirus şi au cumpărat cantităţi mari. Farmaciştii spun că se mai găsesc produse cu alte denumiri comerciale, mai scumpe.

Stocurile de paracetamol au scăzut drastic în farmacii, după ce mulţi specialişti au recomandat medicamentul în combaterea simptomelor apărute în infecţia cu noul coronavirus.

„Oamenii au cumpărat foarte mult paracetamol. Paracetamolul se găseşte în continuare în farmacii, într-o formă mai redusă, cu alte denumiri comerciale. Produse străine, într-adevăr puţin mai scumpe”, a declarat farmacista Beatrice Speteanu.

Farmaciştii fac apel la calm şi îndeamnă oamenii să nu depăşească doza zilnică de paracetamol.

Încă de acum două săptămâni, Franţa a introdus restricţii privind vânzarea paracetamolului. Persoanele asimptomatice pot să-şi cumpere o singură cutie, iar cele care au febră sau dureri pot să cumpere două cutii. Şi Elveţia a procedat similar.

Specialiştii spun că mai multe medicamente sunt raţionalizate, în aceste zile, pentru a se asigura o distribuţie uniformă la nivel naţional, Mediafax.

Industria farmaceutică din România va înregistra afaceri record, în contextul pandemiei

Industria farmaceutică din România va înregistra afaceri record în 2020, în contextul cererii generată de pandemia de coronavirus, estimărie KeysFin indicând un ritm de creştere dublu şi o cifră de afaceri pe lanţul de producţie şi distribuţie de circa 68 de miliarde de lei, conform unui comunicat.

„Întreaga economie a României se resimte în urma pandemiei: potrivit estimărilor noastre scăderea anuală va avea o între 5 şi 7%, fiind influenţată atât de durata stării de urgenţă cât şi de alţi factori, precum abordarea autorităţilor în privinţa celor câteva sute de mii de IMM-uri locale afectate direct sau indirect. Totuşi, există şi sectoare care înregistrează creşteri, acesta fiind şi cazul industriei farmaceutice, o industrie care a crescut constant în ultimii 10 ani şi care în acest an va ajunge foarte probabil la un maxim istoric. Putem spune aşadar că, în 2020, industria farma, aflată în linia întâi în lupta cu coronavirusul, va contribui atât la stabilitatea economiei locale, cât şi la sănătatea românilor“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, furnizor de soluţii de business information.

Cifra de afaceri a producătorilor, distribuitorilor şi farmaciilor din România a înregistrat o creştere cu 9% în comparaţie cu anul 2017 şi a depăşit cu aproape 90% nivelul din 2009, însumând 56,5 miliarde de lei în 2018.

Specialiştii KeysFin estimează că industria farma va depăşi pragul de 60 de miliarde lei în 2019, urmând ca în 2020 aceasta să atingă un nou nivel record: 68 miliarde de lei.

Totodată, conform analiştilor KeysFin, industria farma locală va fi unul dintre segmentele cel mai puţin afectate de pandemie, alături de retailul alimentar, sănătate şi asistenţă socială, IT&C, agricultură (dependentă însă de condiţiile meteo), distribuitorii de energie şi gaze şi cei de apă şi salubritate.

Creşterea piaţei farmaceutice locale a fost însoţită şi de o evoluţie accentuată a profitabilităţii. Astfel, profitul net al companiilor din industria farmaceutică a ajuns la aproape 3 miliarde de lei în 2018, cu 20% mai mare comparativ cu anul 2017 şi cu 162% peste nivelul din 2009. Pentru 2019, analiştii KeysFin estimează depăşirea nivelului de 3,25 miliarde de lei, iar, în ceea ce priveşte anul în curs, profitul net se va apropia de 4 miliarde de lei, potrivit aceloraşi estimări.

Producţia locală de farmaceutice (CAEN 2110 şi 21020) este condusă de Terapia SA, cu afaceri de 730 milioane de lei în 2018, compania fiind urmată de Zentiva SA(461,4 milioane de lei), Antibiotice SA (365 milioane lei), Sandoz SRL (357 milioane lei) şi Biofarm SA (184 milioane de lei). Cifra de afaceri însumată a celor mai mari cinci producători din plan local a depăşit 2 miliarde de lei, în 2018 şi reprezintă peste 53% din totalul cifrei de afaceri din acel an a producătorilor farma locali. Cu toate acestea, reprezentanţii producătorilor locali nu sunt optimişti în legatură cu situaţia pieţei în 2020:

„PRIMER anticipează pentru 2020 o scădere a veniturilor si a cotei de piaţă a fabricanţilor de medicamente din România, precum şi reducerea profitabilităţii fabricilor din ţară din cauza creşterii taxei clawback, precum şi a creşterii preţurilor la materiile prime şi echipamentele de protecţie în contextul COVID-19. De asemenea, sistarea exporturilor de medicamente şi produse farmaceutice în luna martie şi posibilitatea de plafonare a preţurilor la medicamente (inclusiv la cele fără prescripţie, care au preturi libere) vor duce la o situaţie greu de administrat pentru producătorii locali”, a declarat Dragoş Damian, directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).

În România sunt înregistraţi oficial 170 de producători de medicamente şi preparate farmaceutice şi aproape 6.500 de comercianţi cu ridicata şi amănuntul ale acestor categorii de produse, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, aferente anului 2018.

Cadrele medicale care au demisionat în criza de coronavirus invocă articolul 26 din Codul de Deontologie Medicală, care prevede „Limitele angajamentului profesional”

 

Conform Codului de Deontologie Medicală, publicat în Monitorul Oficial în decembrie 2016 şi intrat în vigoare în ianuarie 2017, la Articolul 26, intitulat „Limitele angajamentului profesional”, există două puncte, după cum urmează:

Zeci de medici de la mai multe spitale din țară au demisionat în ultimele zile, vorbind despre lipsa de echipamente de protecție și despre riscul de a fi infectate.

Timişoara, Braşov, Orăştie, Mioveni, Arad sunt doar câteva dintre oraşele care se confruntă cu valuri de demisii ale cadrelor medicale.

Camelia Roiu, omul care a dezvăluit în 2016, discutând cu echipa de investigații GSP & Libertatea, cum au murit răniții de la Colectiv, infectați cu germeni nosocomiali, le-a luat apărarea cadrelor medicale.

„Nu sunt deloc de acord cu blamarea acestor medici. Eu consider că autoritățile, managerii de spital și toți ceilalți implicați în deciziile acestor momente și care ne cer să luptăm cu acest virus fără posibilitatea de a ne proteja comit un act criminal”, a afirmat Roiu.

Pe de altă parte, Radu Țincu, medic primar Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul de Urgență Floreasca din București, are o altă părere.

„Aceste cadre medicale trebuie să-și salveze semenii. Nu putem să fugim cu toții când țara e afectată de o molimă. Nu e moral să plecăm când semenii au nevoie de ajutorul nostru”, a explicat medicul.

Bisericile vor rămâne închise în Grecia pe toată durata sărbătorilor pascale

 

Sfântul Sinod, organul suprem al Bisericii Ortodoxe din Grecia, a anunțat miercuri seară că bisericile greceşti vor fi închise pe toată durata sărbătorilor de Paşti din cauza pandemiei de COVID-19.

Cu mai puţin de o lună înainte de Paştele ortodox, care se sărbătoreşte anul acesta pe 19 aprilie, Sfântul Sinod a declarat că „înţelege pe deplin neliniştea Republicii Elene în această perioadă crucială”, notează AFP.

Biserica Ortodoxă i-a invitat pe credincioşi să se roage acasă şi a dat asigurări că va putea „transmite Sfânta Liturghie folosind mijloacele oferite de noile tehnologii”.

Într-o ţară 90% ortodoxă şi unde biserica nu este separată de stat, guvernul grec a luat, în urmă cu două săptămâni, decizia de „a anula toate evenimentele religioase din biserici”, cu excepţia înmormântărilor.

Lăcaşurile de cult au rămas deschise doar pentru „rugăciune individuală”. Sfântul Sinod a precizat că „Biserica Ortodoxă a Greciei a donat 150.000 de euro” pentru a spijini sistemul de sănătate şi că membrii organului ecleziastic vor dona fiecare o parte din salariu în acelaşi scop, notează Agerpres.

Până în prezent, Grecia a numărat 50 de decese şi 1.415 cazuri de contaminare cu coronavirusul la o populaţie de circa 11 milioane de locuitori.

Aproape 300.000 de persoane, dintre care peste 250.000 de cetăţeni români, au intrat în luna martie în România prin punctele de trecere a frontierei din vestul ţării

 

Aproape 300.000 de persoane, dintre care peste 250.000 de cetăţeni români, au intrat în luna martie în România prin punctele de trecere a frontierei din vestul ţării, a declarat secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu.

Dintre cei peste 250.000 de români reveniţi în ţară în martie, 50.000 au venit din Italia, a mai precizat oficialul MAI, potrivit Digi 24.

În ultimele zile, afluxul de cetăţeni români care intră în România este în scădere. Nu putem spune acest lucru despre perioada anterioară. Dacă e să vorbim statistic, în luna martie aproape 300.000 de cetăţeni au intrat în România. Din aceştia, peste 250.000 sunt cetăţeni români - Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI, la România TV.

Despescu admite că traficul la frontiere s-ar putea intensifica înaintea Paştelui, însă susţine că structurile MAI, cu sprijinul forţelor Ministerului Apărării, vor „gestiona foarte bine această situaţie”.

„Luăm în calcul ca în perioada următoare, mai ales că se apropie sărbătorile pascale, traficul în punctele de trecere a frontierei să fie unul în creştere. Vom aloca forţe suficiente pentru a gestiona foarte bine această situaţie.

Luăm în calcul ca aceia care vin să fie direcţionaţi, aşa cum am făcut, pe culoare sanitare, pe culoare spre judeţele de domiciliu sau la locurile unde declară că vor fi izolaţi”, a declarat oficialul MAI, conform Agerpres.

"Fac precizarea că prin ordonanţele militare s-a stabilit ca toţi cetăţenii români care intră în ţară să fie izolaţi sau carantinaţi, după caz"- Bogdan Despescu, secretar de stat.