Ce este creditul universal?

Creditul Universal este un tip de beneficiu care a intrat în vigoare din octombrie 2013 și care a înlocuit treptat fostul Credit Fiscal destinat persoanelor apte de muncă. Această formă de sprijin financiar acordat de Stat cuprinde: Compensații financiare pentru persoanele cu venit mic (Income Support); Alocația de șomaj (Jobseeker’s Allowance); Alocația de boală (Employment and Support Allowance); Compensații la plata chiriei (Housing Benefit); Credite fiscale pentru copii (Child Tax Credit) și Credite fiscale pentru persoanele care muncesc (Working Tax Credit). Universal Credit este o plată lunară (în anumite cazuri bi-săptămânală) menită să ajute beneficiarii (angajați cu venituri reduse sau persoane fără loc de muncă) să acopere costurile vieții de zi cu zi.

Secretarul de stat pentru afaceri le-a transmis băncilor că ar fi „complet inacceptabil” să nu ajute companiile mici

Marea Britanie nu este singura țară care se confruntă cu o creștere uriașă a șomajului. SUA au înregistrat 3,3 milioane de cereri de șomaj în săptămâna 13-20 martie, iar Norvegia a înregistrat o rată a șomajului în creștere de la 2,3% la 10,4% în martie, ajungând la cel mai înalt nivel de la cel de-al doilea război mondial.

Bilanţul îmbolnăvirilor cu coronavirus a ajuns la 2.460, în ultimele 24 de ore fiind înregistrate 215 cazuri noi. Numărul deceselor la persoane diagnosticate cu coronavirus este de 85. La ATI sunt 57 de persoane, 34 fiind în stare gravă. De asemenea, 252 de persoane s-au vindecat şi au fost externate.

”Până astăzi, 1 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 2.460 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus).

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 252 au fost declarate vindecate şi externate (84 la Bucureşti, 56 la Timiş, 26 la Iaşi, 21 la Caraş-Severin, 12 la Constanţa, 20 la Prahova, 8 la Dolj, 5 la Braşov, 8 la Cluj, 5 la Galaţi, 2 la Bihor, 1 la Brăila, 1 la Mureş, 1 la Neamţ, 1 la Alba, 1 Argeş).

Totodată, până acum, 85 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19, internate în spitale din Craiova, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Bacău, Timişoara, Cluj, Neamţ, Hunedoara, Constanţa, Satu Mare, Sibiu, Ialomiţa, Oradea, Ialomiţa, Bihor şi Mureş, au decedat. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 215 noi cazuri de îmbolnăvire”, anunţă miercuri Grupul de Comunicare Strategică.

La ATI, în acest moment, sunt internaţi 57 de pacienţi, dintre care 34 în stare gravă. Starea de sănătate a celorlalţi pacienţi este deocamdată staţionară.

Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 12.218 de persoane. Alte 119.218 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 26.609 teste.

În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, potrivit informaţiilor obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 196 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 105 în Spania, 57 în Italia, 14 în Franţa, 7  în Germania, 4 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia şi câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia şi SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 24 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 9 în Italia, 6 în Franţa, 4 în Marea Britanie, 4 în Spania şi unul în Germania, au decedat.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 923 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 4.826 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 260 de  dosare penale, pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Totodată, în ultimele 24 de ore, Poliţia şi Jandarmeria au aplicat, în acelaşi interval de timp, 522 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea măsurilor de izolare/carantină.

Poliţiştii au depistat, în acelaşi interval de 24 de ore, 6.939 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 11.366.595 lei.

Doctorul Radu Ionescu, şeful clinicii de Chirurgie Estetică a unui spital privat din Bucureşti, a prezentat într-un clip video, cum poate fi confecţionată, acasă, o mască de protecţie cu filtru HEPA. El a atras atenţia că nu este o mască medicală omologată, dar este o opţiune mai bună decât lipsa oricărei protecţii sau decât măştile din bumbac. Un medic cunoscut a susţinut că va folosi la spital o astfel de mască.

Clipul a fost prezentat pe canalul de Facebook al doctorului Mihai Pautov, medic specialist în Chirurgie Generală la Spitalul Universitar Fundeni, cunoscut pentru sfaturile medicale pe înţelesul tuturor pe care le dă în mediul online.

Pautov l-a invitat pe doctorul Radu Ionescu, şeful Clinicii de Chirurgie Estetică a unui spital privat din Bucureşti, să explice cum se poate confecţiona acasă o mască cu filtru HEPA.  Cei doi medici au atras de mai multe ori atenţia că: „acesta este un obiect personal de igiena.

Aceasta nu este o masca omologata, iar protecţia pe care v-o oferă depinde de modul in care o veţi confecţiona”.

Clipul a fost înregistrat la mijlocul săptămânii trecute. Doctorul Ionescu a precizat: „Când vom ajunge în situaţia disperată din Italia, în care oamenii merg la câteva zile la cumpărături, fiind nevoiţi să ajungă în spaţii publice, unde există risc de infectare, un astfel de device poate ajuta mai mult decât să nu fi protejat cu nimic.

VIDEO:  https://www.facebook.com/watch/?v=2289752671327865

Din punct de vedere teoretic, această mască poate să aibă un beneficiu mult mai mare comparativ cu a nu purta nimic sau cu a purta o mască de bumbac.

Este o mască făcut acasă, nu e un dispozitiv medical, nu e testat, nu e omologat. Nu avem niciun studiu în legătură cu siguranţa pe care o oferă. Nu putem garanta că oferă protecţie”.  „O să umblu ostentativ la spital cu o astfel de mască” Medicul Mihai Pautov a susţinut că va purta o astfel mască: „Ieri şi azi am consultat fără mască.

Acum n-am elementele necesare, ar o să-mi fac o astfel de mască şi o să umblu ostentativ cu aşa ceva în spital, pentru că sunt sigur că mă ajută mai mult decât masca asta care e un chiloţel (arată o mască chirurgicală obişnuită -nr) care mă ajută oarecum, pentru că trebuie schimbată foarte des”. „

„Personalul medical din prima linie are nevoie măşti performante. Măştile chirurgicale, numite şi măşti de examinare, mai mult de două ore nu pot fi folosite”, a completat Ionescu, care a mai precizat că pentru protecţia la CODIV-19 sunt recomandate măştile de tipă FFP2, FFP3, respectiv  N95 şi N100.

Radu Ionescu a mai susţinut că „măştile din bumbac făcute în fabricile de confecţii oferă rezistenţă de doar 28%, din cauză că bumbacul e un material poros, iar virusul COVID-19  e extrem de mic 60-120 de nanometri.

Bumbacul are ochiuri foarte mari prin care particulele încărcate cu virus pot trece.”

De ce ai nevoie pentru masca homemade cu filtru HEPA

Medicul Răzvan Ionescu a enumerat materialele de care avem nevoie: o cupă de sutien, o sârmă care este uşor de modelat (sârmă de grădinărit de exemplu), ac şi aţă, elastic, o sticlă de apă minerală din plastic - la 0,5 litri, folie transparentă pentru alimente şi filtrul HEPA.

Cel mai important element al măştii este acest filtrul HEPA, pe care medicul Ionescu l-a luat de la un purificator de aer de uz casnic, dar se poate găsi şi la aparate de aer condiţionat sau la unele aspiratoare.

„E important ca pe filtru să scrie HEPA. Atenţie, că nu toate filtrele sunt HEPA. Pe filtrul pe care îl am eu scrie că opreşte particule până la 20 de nanometri. Virusul COVID-19 are între 60 şi 120 de nanometri, deci teoretic această mască ar trebui să ofere siguranţă mare. Repet însă, nu e testată şi omologată”, a spus acesta.

La masca realizată, aerul pătrundea doar prin acest filtru, asigurând, cel puţin teoretic, un grad mare de siguranţă.

Măştile chirurgicale previn inhalarea unor particule care pot fi purtătoate ale noului coronavirus şi împiedică atingerea involuntară a feţei spun medicii imunologi. Potrivit ultimelor studii, măştile pot fi igienizate şi refolosite.

„Măştile pot fi refolosite. Va fi un moment când nu vom mai putea să le folosim zilnic, după fiecare expunere. Virusul nu persistă mai mult de patru zile pe suprafaţa măştii, care e o suprafaţă destul de repelentă, adică nu menţine particule. Punem masca respectivă într-o pungă de hârtie, notăm ziua în care am folosit-o şi să o folosim peste patru zile.”, a declarat medicul imunolog Brânduşa Petrescu, citată de ŞtirileProTv.

De asemenea, masca chirurgicală se poate dezinfecta prin fierbere, timp de trei minute.  

„Sunt studii care arată că fierberea trei minute la 100 de grade reduce doar 1% din eficienţa măştilor, dar să avem grijă să nu le traumatizăm în timpul fieberii. Punem masca în apă, fierbe trei minute, apoi o spălăm şi o lăsăm să se răcească în apă şi apoi o punem la uscat”, mai spune medicul imunolog.

Clorul şi alcoolul distrug materialul măştilor

Clorul şi alcoolul distrug materialul măştilor chirurgicale, mai exact le lărgesc fibrele. Important este, totuşi, ca acestea să rămână cu un diamentru de cel mult 2,5 microni, adică un spaţiu care să nu permită intrarea picăturilor de salivă.

Particulele virale sunt mai mici, însă transportul se face cu doar cu ajutorul acesteia . Noul coronavirus se transmite prin mucoasa nasului, mucoasa orală, mucoasa ochilor şi nu prin piele ori urechi. „La nivelul nasului ori al cavitaţii orale acesta e preluat de mucus. Prin mucus coboară până în plămân, unde sunt receptorii specifici pentru virus”, afirmă Veronica Lazăr, profesor imunologie.

Aici are loc un alt fenomen, explică Veronica Lazăr: Odată ce virusul interacţionează cu o celulă, aceasta va lucra doar pentru el şi va produce noi particule virale. Infectează apoi celulele din jur.

Angajatorii pot depune începând de miercuri solicitările pentru obţinerea fondurilor necesare achitării şomajului tehnic pentru perioada 16-30 martie, şi că ele vor fi procesate în termen de cel mult 15 zile pentru persoanele care au contracte individuale de muncă şi de 10 zile pentru persoanele care lucrează în alte forme contractuale. Angajatorii au termen trei zile de la primirea banilor să îi vireze către angajaţi.

Dispersarea de substanţe dezinfectante în aer poate pune în pericol sănătatea oamenilor, avertizează experţi din domeniul sănătăţii, în condiţiile în care astfel de acţiuni, efectuate de lucrători îmbrăcaţi în costume asemănătoare personajelor din filmul Ghostbusters, au loc la nivel mondial, de la Bazarul din Istanbul, Turcia, la poduri din Mexic şi migranţii din India, pentru combaterea noului coronavirusul, transmite Reuters.

Marţi, o dronă a dispersat nori de dezinfectant deasupra oraşului Surabaya, al doilea ca mărime din Indonezia, ca măsură de combatere a pendemiei de coronavirus.

Măsurile luate pentru limitarea răspândirii coronavirusului care a ucis peste 37.000 de oameni la nivel global, impresionante din punct de vedere vizual, sunt criticate de specialişti ca fiind riscante pentru sănătate, dar şi o pierdere de timp  şi de resurse.

”Este o imagine ridicolă, văzută în multe ţări”, a afirmat Dale Fisher, expert în boli infecţioase în Singapore, care prezidează Reţeaua de Reacţie şi Alertă pentru Epidemii Globale, coordonată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

”Nu cred că poate avea o contribuţie la reacţie şi poate fi  toxic pentru oameni. Acest virus nu supravieţuieşte mult în mediul înconjurător, iar oamenii în general nu ating pământul”, a spus Fisher.

Un purtător de cuvânt al primarului din Surabaya a spus că utilizarea dronelor pentru dezinfectare este necesară în zonele unde au fost confirmate cazuri, pentru că virusul poate fi oriunde.

Febriadhitya Prajatara a comparat dezinfectantul pe bază de clorură, care în concentraţii mari poate fi iritant pentru piele, cu săpunul şi a spus că ”va ajuta la slăbirea virusului, astfel încât acesta să nu pătrundă în organism”.

Paul Tambyah, de la Societatea pentru Microbiologie Clinică şi Infecţii din regiunea Asia Pacific, a spus că spălarea pe mâini şi curăţarea suprafeţelor atinse în mod frecvent, cum ar fi butoanele lifturilor, ofer o protecţie mai bună decât dezinfectarea în masă.

Lucrătorii din domeniul sănătăţii din India au provocat indignare, luni, când s-au folosit de furtunuri pentru a dezinfecta muncitorii migranţi din statul nordic Utter Pradesh, din cauza temerilor că migraţia acestora din oraşe către zonele rurale riscă să răspândească virusul.

Şi în Malaezia, autorităţile au dezinfectat zonele unde au apărut cazuri numeroase de îmbolnăviri.

Dar imaginile cu camioanele din care a fost pulverizat dezinfectant au îngrijorat experţii din domeniul sănătăţii.

”Dezinfectarea drumurilor nu va avea impact. O pierdere de resurse şi de ore”, a declarat Christopher Lee, fost director general adjunct în Ministerul Sănătăţii din Malaezia.