Ministerul Sănătăţii anunţă că a primit 18.000 de cutii Hidroxiclorochină, medicament folosit în tratamentul pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, de la compania Sanofi România. Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a afirmat că donaţia primită reprezintă ”o gură de oxigen” pentru sistemul medical.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, cele 1.080.000 de doze vor ajunge la peste 45.000 de pacienţi din România. Donaţia s-a realizat prin compania Ministerului Sănătăţii, Unifarm.

Dozele vor fi distribuite astfel:

Spitale de fază I:

1. Institutul Naţional de Boli Infecţioase – Matei Balş Bucuresti;
2. Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale Victor Babeş Bucureşti;
3. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Braşov;
4. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca;
5. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa;
6. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie V. Babeş Craiova;
7. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Iaşi;
8. Spitalul Clinic Judeţean de Boli Infecţioase Tg. Mureş;
9. Spitalul Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou Suceava;
10. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Victor Babeş Timişoara.

Spitalelor suport:

1. Spitalul Municipal Balş;
2. Secţia externă Pneumologie – Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad;
3. Spitalul Orăşenesc ”Sf. Spiridon” Mioveni – corp vechi;
4. Spital pediatric Piteşti – chirurgie pediatrică;
5. Spitalul Municipal ”Sf. Ierarh dr. Luca” Oneşti;
6. Spitalul Municipal Oradea;
7. Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa;
8. Spitalul Judeţean de Urgenţă Botoşani – Secţia externă OG;
9. Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila – corp B;
10. Spitalul Municipal Râmnicu Sărat;
11. Spitalul Municipal Făgăraş;
12. Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş;
13. Spitalul Municipal Olteniţa;
14. Spitalul Clinic de Urgenţă Cluj – secţia Medicală 1;
15. Spitalul Municipal Medgidia;
16. Spitalul Municipal Târgu Secuiesc;
17. Spitalul Orăşenesc Pucioasa – Pavilion Central;
18. Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte – Ortopedie Trautomatologie;
19. Spitalul CFR Galaţi;
20. Spitalul Municipal ”Anton Cincu” Tecuci;
21. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii ”Sf. Ioan” – urgenţe medico-chirurgicale pentru pacienţi minori, critici şi grav;
22. Spitalul Clinic Municipal Filantropia – locaţiile Sărari, Corneliu Coposu;
23. Spitalul CF Craiova;
24. Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova;
25. Spitalul Orăşenesc Bolintin Vale;
26. Spitalul de Urgenţă Tg Cărbuneşti;
27. Spitalul Municipal Odorheiul Secuiesc;
28. Spitalul Municipal Hunedoara;
29. Spitalul Municipal Orăştie;
30. Spitalul Municipal Lupeni;
31. Spitalul Municipal Vutcani;
32. Spitalul Municipal Feteşti;
33. Spitalul Clinic de Neurochirurgie ”N. Oblu” – Iaşi;
34. Spitalul de Pneumoftiziologie ”Dr. Nicolae Ruşdea” – Baia Mare;
35. Spitalul Judeţean de Urgenţă Dr. Turnu Severin;
36. Spitalul Clinic Judeţean Mureş;
37. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş – Corp Clădire Chirurgie Infantilă;
38. Spitalul Municipal Sighişoara – Compartiment Pneumologie;
39. Spitalul Jedeţean de Urgenţă P. Neamţ;
40. Spitalul Municipal Caracal;
41. Spitalul Municipal Campina;
42. Spitalul Municipal Carei;
43. Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău – Secţia Exterioară Boli Infecţioase;
44. Spitalul ”Prof Ioan Puşcaş” Orăşenesc Simleul Silvaniei – Secţia Exterioară Boli Infecţioase, Secţia Exterioară Pneumologie;
45. Spitalul Judeţean de Urgenţă Sibiu – 5 pavilioane externe suport;
46. Spitalul Caritas Municipal Roşiorii de Vede;
47. Spitalul CF 2 Timişoara;
48. Spitalul Municipal Timişoara;
49. Spitalul Municipal Teodor Andrei Lugoj;
50. Secţia de Boli Infecţioase a Spitalul Judeţean Tulcea;
51. Spitalul Municipal de Urgenţă ”Elena Beldiman” Bârlad;
52. Spitalul Orăşenesc Horezu;
53. Spitalul Municipal Adjud;
54. Spitalul Clinic Colentina – Bucureşti;

La listă se mai adaugă Spitalul Clinic Căi Ferate Constanţa – Clinica Medicală 2 (compartiment reumatologie) pentru tratarea pacienţilor cu boli autoimune, dar şi spitalele de fază II, care vor definite prin Ordin al Ministrului Sănătăţii.

”Hidroxiclorochina este un medicament de primă necesitate folosit pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2. Donaţia consitentă venită din partea companiei Sanofi România este o gură de oxigen care ajută sistemul medical românesc să trateze 45.000 de pacienţi infectaţi. Le mulţumesc public, iar gestul lor ne dă încredere că prin solidaritate şi uniţi putem câştiga lupta cu acest duşman invizibil, cum este noul coronavirus.

Medicamentele donate, sunt deja în depozitul de la Unifarm şi vor ajunge imediat la spitale de mai sus. Deja la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” Suceava şi la Spitalul Judeţean Arad, acolo unde stocurile de Hidroxiclorochină erau pe rosu, primele doze din această donaţie au şi ajuns”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

”Sanofi se împlică pe deplin în sprijinirea statelor din întreaga lume în lupta contra pandemiei COVID-19.

Ca şi în cazul celorlalte ţări, Sanofi a răspuns imediat solicitării autorităţilor naţionale şi ne bucurăm că am reuşit să donăm Ministerului Sănătăţii hidroxiclorochină conform necesarului primit de la autorităţi.

Lucrăm în continuare cu autorităţile din România pentru a sprijni acţiunile derulate de profesioniştii din domeniul sănătăţii pentru depăşirea cât mai rapidă a acestei situaţii de criza”, au declarat reprezentanţii Sanofi.

Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) Tedros Adhanom Ghebreyesus avertizează că cacă statele se grăbesc să ridice restricţiile impuse pentru combaterea răspândirii COVID - 19, virusul s-ar putea reactiva, iar impactul economic ar putea fi mai grav şi prelungit. El insistă că cele mai importante măsuri sunt identificarea, testarea, tratarea cazurilor, dar şi urmărirea contactelor acestora.

”Cea mai bună cale pentru ca statele să poată ridica restricţiile şi să atenueze astfel efectele lor economice este să atace virusul cu un pachet de măsuri agresive şi ample despre care am vorbit de multe ori: identificaţi, testaţi, izolaţi şi trataţi fiecare caz şi urmăriţi fiecare contact. Dacă statele se grăbesc să ridice restricţiile, virusul s-ar putea reactiva, iar impactul economic ar putea fi mai grav şi prelungit”, a declarat directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Finanţarea măsurilor sanitare este o investiţie esenţială nu doar pentru salvarea vieţilor, dar şi pentru redresarea socială şi economică pe termen lung.

În opinia directorului OMS, sunt trei direcţii asupra cărora statele trebuie să se concentreze.

”În primul rând, cerem tuturor statelor să se asigure că măsurile sanitare de bază sunt complet finanţate, inclusiv depistarea cazurilor, testarea, urmărirea contactelor, culegerea de date şi campaniile de comunicare şi informare. În al doilea rând, cerem statelor să întărească bazele sistemului medical, Aceasta înseamnaă că personalul trebuie plătit, iar unităţile medicale să primească finanţare pentru a achiziţiona materiale sanitare esenţiale. În al treilea rând, cerem statelor să elimine barierele financiare în ceea ce priveşte îngrijirea sănătăţii”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus,

Argumentul său a fost acela că, dacă oamenii amână sau renunţă la a-şi îngriji sănătatea pentru că nu-şi pot permite, aceasta va face pandemia şi mai greu de controlat, ceea ce reprezintă un risc pentru întreaga societate.

Mai multe ţări suspendă taxele şi oferă testare gratuită şi tratament pentru COVID - 19, indiferent de asigurarea unei persoane, cetăţenie sau statul de reşedinţă.

”Încurajăm aceste măsuri. Este o criză fără precedent, care cere o reacţie fără precedent”, a adăugat directorul OMS, care a precizat că suspendarea taxelor ar trebui completată cu măsuri compensatorii pentru furnizorii care îşi pierd astfel sursele de venit.

Germania a autorizat 80.000 de muncitori străini să vină în ţară să participe la recoltarea fructelor şi legumelor, printr-o derogare de la interdicţia de intrare pe teritoriul german implementată în lupta împotriva epidemieinoului coronavirus, relatează Reuters.

Ministerele germane ale Agriculturii şi Internelor au încheiat joi un acord care stabileşte o cotă de 40.000 de muncitori sezonieri în aprilie şi alţi 40.000 în mai.

Aceşti muncitori urmează să fie aduşi în Germania mai degrabă cu avionul decât cu autocarul, în vederea unei evitări a riscului contaminării.

Este necesar ca ei să se supună unor controale medicale şi să respecte distanţa de securitate la locul recoltării.

Majoritatea acestor muncitori sezonieri provin în general din ţări din Europa de est ca Polonia, Bulgaria şi România.

Guvernul federal vrea totodată să recruteze aproximativ 10.000 de persoane din Germania, din rândul şomerilor, studenţilor sau solicitanţilor de azil pentru a munci pe câmp.

În Franţa, ministrul Agriculturii Didier Guillaume i-a îndemnat săptămâna trecută pe francezi să se alăture ”marii armate de agricultori”, pentru a hrăni ţara pe timpul crizei sanitare şi în vederea unei evitări a penuriei de fructe şi legume.

Guvernul României a accesat linia de asistenţă financiară preaprobată în valoare de 400 milioane de euro acordată de Banca Mondială pentru a contribui la prevenirea răspândirii pandemiei de Covid – 19 (coronavirus) şi la punerea în aplicare a unor măsuri în acest scop, a anunţat vineri banca.

"România a accesat linia de asistenţă financiară preaprobată în valoare de 400 milioane de euro acordată de Banca Mondială pentru a contribui la prevenirea răspândirii pandemiei de Covid – 19 (coronavirus) şi la punerea în aplicare a unor măsuri în acest scop. Această finanţare sprijină o serie de intervenţii menite să ducă la consolidarea serviciilor de intervenţie şi a celor medicale, la minimizarea pierderilor pentru sectoarele public şi privat, precum şi la protejarea vieţii cetăţenilor şi a calităţii traiului în general", arată un comunicat emis vineri de Banca Mondială.

Biroul Băncii Mondiale din România lucrează acum la restructurarea portofoliului existent, în special în domeniul sănătăţii, pentru a-şi valorifica o parte din fondurile existente  în vederea finanţării achiziţiei unor echipamente necesare în contextul crizei actuale, precum şi în domeniile afectate de criză dincolo de sectorul sănătăţii. Acest gen de asistenţă implică şi furnizarea de asistenţă tehnică  pentru diminuarea impactului economic pe care il va avea o posibila criză.

”Banca Mondială este pregătită să vină în sprijinul României în lupta sa împotriva pandemiei de COVID-19 şi a efectelor acesteia asupra oamenilor, prin acordarea unui ajutor financiar rapid, precum şi printr-o implicare pe termen lung. Ȋn funcţie de evoluţia situaţiei, vom continua să sprijinim România pentru a putea depăşi această criză”, a declarat Tatiana Proskuryakova, directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.

România a beneficiat de această asistenţă financiară preaprobată (Catastrophe Deferred Drawdown Option - CAT-DDO), pe care Guvernul României a negociat-o cu Banca Mondială în luna iunie 2018. Obiectivul acestui program este acela de a consolida cadrul instituţional şi juridic din România pentru a putea gestiona eficient impactul fizic, social şi fiscal în caz de situaţie medicală de urgenţă, în cazul unui dezastru natural sau al schimbărilor climatice.

În plus faţă de sprijinul acordat Guvernului pentru dezvoltarea unor politici publice de importanţă critică menite să consolideze rezilienţa, această facilitate acordă Guvernului posibilitatea de a accesa finanţare în termen de 48 de ore, pentru a putea reacţiona în timp util în faţa unui dezastru natural sau a unei urgenţe de natură medicală.

Grupul Băncii Mondiale pune la dispoziţie un pachet de finanţare cu aprobare rapidă în valoare de 14 miliarde dolari pentru a consolida răspunsul la efectele pandemiei de COVID-19 în ţările aflate în curs de dezvoltare şi pentru a reduce perioada de recuperare a acestora. Reacţia rapidă include finanţare, consiliere în materie de politici publice şi asistenţă tehnică pentru a ajuta ţările să facă faţă impactului generat de această pandemie în domeniul medical şi economic.

IFC oferă o finanţare de 8 miliarde dolari pentru a ajuta societăţile private afectate de pandemie şi pentru a contribui la păstrarea locurilor de muncă. IBRD şi IDA pun la dispoziţie o primă tranşă de 6 miliarde dolari pentru a susţine intervenţia în domeniul asistenţei medicale. În cazul în care sunt ţări care vor avea nevoie de un sprijin mai semnificativ, Grupul Băncii Mondiale va acorda 160 miliarde dolari în următoarele 15 luni pentru a contribui la protejarea celor sărăci şi vulnerabili, pentru a sprijini mediul de afaceri şi procesul de recuperare economică.

Începând cu data de 1 aprilie, au intrat în vigoare Normele de aplicare ale HG 140/2018, prin care este reglementat modul de acordare a serviciilor medicale pe perioada stării de urgență (Ordinul comun MS/CNAS nr. 539/437/31.03.2020), precum și Normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative (Ordinul CNAS nr. 438/31.03.2020).

Cele două ordine au fost publicate atât în Monitorul Oficial, cât și pe pagina de Internet a CNAS (www.cnas.ro).

Ordonanţa de urgenţă care prevede amenzi mai mari pentru persoanele care nu respectă regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă a intrat în vigoare de vineri, de la ora 00,00.

Ordonanţa de urgenţă prin care sunt majorate amenzile pentru nerespectarea regimului stării de asediu şi regimului stării de urgenţă a fost publicată, marţi, în Monitorul Oficial al României, a informat Grupul de Comunicare Strategică.

Amenzile pentru persoanele fizice care nu respectă ordonanţele militare au crescut şi au următoarele valori: minim 2.000 lei şi maxim 20.000 lei, faţă de minim 100 şi maxim 5.000 de lei, cât erau până acum.

Amenda minimă pentru persoanele juridice care nu respectă ordonanţele militare a crescut de la 1.000 de lei, cât era până acum, la 10.000 de lei. Maximul amenzii pentru persoane juridice rămâne stabilit la 70.000 de mii de lei.

În plus, au fost introduse şi sancţiuni complementare pentru cei care nu respectă prevederile legale, după cum urmează:

* confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţie;

* interzicerea accesului la respectivele bunuri, prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate;

* suspendarea temporară a activităţii;

* desfiinţarea unor lucrări;

* refacerea unor amenajări.

Măsurile complementare de sancţiune vor fi aplicate în funcţie de natura şi gravitatea faptei.