Bolnavii de Covid-19 din zone unde a fost înregistrat un nivel crescut al poluării aerului înainte de izbucnirea pandemiei prezintă un risc mai mare de deces din cauza infecţiei decât cei care trăiesc în zone cu aer mai curat, potrivit unui studiu realizat la nivelul Statelor Unite care face legătura clară între expunerea prelungită la poluare şi rata deceselor provocate de coronavirus.

Potrivit The New York Times, într-o analiză făcută la nivelul a 3.080 de comitate americane, cercetătorii de la Universitatea Harvard au descoperit că nivelurile ridicate de particule minuscule periculoase din aer, cunoscute ca PM 2.5, sunt asociate cu rata crescută de decese provocate de boală.

Autorităţile sanitare au presupus, mai multe săptămâni, că există o legătură între aerul poluat şi decesele sau cazurile grave de Covid-19, boala cauzată de coronavirus.

Analiza Harvard este prima la nivel naţional care arată legătura statistică, dezvăluind „o mare suprapunere” a deceselor provocate de Covid-19 şi alte boli asociate cu expunerea pe termen lung la pulberi în suspensie.

„Rezultatul studiului sugerează că expunerea pe termen lung la poluarea aerului creşte vulnerabilitatea de a experimenta cele mai severe urmări ale Covid-19”, au scris autorii.

Dacă în Manhattan, în ultimii 20 de ani, ar fi fost un nivel mediu de particule în suspensie cu doar o unitate mai scăzut, 1 microgram pe metru cub, cartierul ar fi înregistrat cel mai probabil cu 248 de decese provocate de Covid-19 mai puţin până la acest moment.

Studiul, care a fost transmis spre evaluare şi publicare în New England Journal of Medicine, a demonstrat că doar o mică creştere în expunerea pe termen lung la poluare ar fi putut avea serioase consecinţe legat de coronavirus, chiar luând în calcul alţi factori, precum rata fumătorilor şi densitatea populaţiei.

De exemplu: în cazul unei persoane care trăieşte de decenii într-o ţară unde există niveluri ridicate de particule în suspensie riscul de deces din cauza Covid-19 este cu 15% mai mare spre deosebire de cazul unei persoane care trăieşte într-o regiune unde acest nivel este cu o unitate mai scăzut.

„Acest studiu oferă dovezi că districtele care au un aer mai poluat vor înregistra un risc mai mare de decese provocate de Covid-19”, a spus Francesca Dominici, profesor de biostatistică la Harvard, care a condus studiul.

Comitatele cu niveluri ridicate de poluare, a mai afirmat ea, „vor fi cele care vor înregistra mai multe spitalizări, decese şi unde vor fi concentrate mai multe resurse”.

Studiul reprezintă o parte a unei cercetări care oferă o imagine asupra modului în care expunerea timp de o viaţă la aer poluat îi face pe oameni mai vulnerabili în cazul coronavirusului, care a ucis deja peste 10.000 de oameni în Statele Unite şi mai mult de 80.000 în întreaga lume.

Pe termen scurt, Dominici şi alţi experţi în sănătate publică spun că descoperirile făcute prin acest studiu înseamnă că regiuni ca Central Valley din California şi Cuyahoga County, Ohio, ar trebui să se pregătească pentru cazuri mai severe de Covid-19.

Analiza nu a avut în vedere date individuale privind pacienţii şi nu răspunde întrebării de ce anumite părţi din SUA au fost afecatet mai mult decât altele. Încă nu este clar dacă poluarea cu particule fine în suspensie are vreun rol în răspândirea coronavirusului şi nici dacă expunerea directă pe termen lung duce la un risc mai mare de îmbolnăvire.

Dr. John R. Balmes, purtător de cuvânt al American Lung Association şi profesor de medicină la University of California din San Francisco, a spus că descoperirile sunt importante, în mod special, pentru spitalele din zone sărace şi comunităţile etnice, care tind să fie mai expuse la niveluri ridicate de poluare decât comunităţile înstărite.

Studiul subliniază importanţa continuării impunerii reglementărilor existente privind poluarea aerului pentru protejarea sănătăţii oamenilor, în timpul şi după criza provocată de Covid-19, mai spun cercetătorii.

Cele mai multe particule fine în suspensie provind din arderea combustibilului, rafinării şi uzine, precum şi din fumul de tutun. Inspiraţi, aceşti poluanţi microscopici, spun experţii, inflamează şi distrug în timp învelişul plămânilor, slăbind puterea corpului de a se apăra în cazul unor infecţii respiratorii.

Pentru acest studiu, cercetătorii de la Harvard au adunat date privind pulberile în suspensie din ultimii 17 ani din mai mult de 3.000 de comitate şi numărul deceselor de Covid-19 înregistrate aici din 4 aprilie.

Un lanț de supermarket-uri belgiene a confirmat că unul dintre angajații lor din Bruxelles a murit în somn după ce a contractat noul coronavirus (Covid-19), relatează  The Brussels Times.

„Am primit, din păcate, trista confirmare că un coleg de la magazinul nostru Colruyt din Forest a murit în somn”, a spus grupul într-un comunicat printr0un comunicat e-mail. Angajatul supermarketului, identificat în rapoartele mass-media drept Mohammed, în vârstă de 32 de ani, a murit după ce a fost pozitiv pentru virus, a declarat un purtător de cuvânt al grupului Colruyt.

„Suntem profund afectați de moartea lui Mohammed iar gândurile noastre sunt la familia și prietenii săi”, a declarat purtătorul de cuvânt, Nathalie Roisin, într-o declarație telefonică.

„Testul sau a fost pozitiv și a fost introdus în carantină acasă”, a spus ea, menționând că firma nu a fost totuși în măsură să spună dacă moartea sa a fost „direct legată de Covid-19”.

Știrile despre decesul angajatului vin în timp ce personalul supermarketurilor din lanțurile majore, cum ar fi Delhaize și Carrefour, au oprit munca pentru a solicita o protecție sporită și compensații pentru îndeplinirea de locuri de muncă de prim rang.

„Cea mai mare frică a noastră devine realitate”, a spus De Morgen un angajat anonim al supermarketului.

„Începem să vedem cât de serios poate fi [Covid-19], că nu suntem absolut în siguranță la locul de muncă și că acest lucru poate dura luni”. „Mulți încep să se întrebe de ce continuă să facă asta pentru aceleași salarii - până la urmă, jobul nu mai este același”, a scris angajatul pe Facebook.

Săptămâna trecută, angajații Delhaize din sindicat au închis mai multe magazine în timp ce fortau conducerea pentru a le oferi mănuși, măști pentru față și compensații dincolo de voucherele din magazin cu o dată de valabilitate. Roisin nu a reușit să confirme că conducerea la magazinul unde lucra angajatul decedat a descurajat utilizarea măștilor. Deoarece măsurile de blocare au fost puse în aplicare în Belgia pentru a conține răspândirea virusului, poziția lui Colruyt a fost „întotdeauna să permită celor 16.000 de angajați ai magazinului să poarte măști de protecție pentru gura dacă doresc acest lucru”, a spus Roisin. Inițial, compania nu le-a oferit angajaților măști pentru gură, Roisin citând îngrijorări cu privire la încordarea lanțurilor de aprovizionare naționale și internaționale deja epuizate.

„Acum oferim [angajaților magazinului] măști de protecție pentru gură, iar cei care doresc să le folosească pot”, a spus ea, adăugând că măștile de gură provin din stocul propriu al companiei, folosit în ambalatoarele de fabricare a ambalajelor și fabricării acestora. Roisin a refuzat să confirme dacă alți angajați ai Grupului Colruyt au testat pozitiv pentru noul coronavirus.

„Prioritatea noastră este acum să răspundem nevoilor colaboratorilor în cauză [până la moarte]”, a scris grupul în declarația trimisă prin e-mail, adăugând că personalului magazinului Forest li se oferea sprijin psihologic și că liniile directoare au fost „continuu” actualizate în urma oficialității recomandări.

Şapte bătrâni din azilul privat de la Galaţi în care au murit deja două persoane ar fi fost confirmaţi cu infecţie cu coronavirus iar alţi doi ar prezenta simptome de boală. Centrul de îngrijire persoane vârstnice din Galaţi este deja în carantină.

Potrivit prefectului de Galaţi, Gabriel Avrămescu, căminul de bătrâni din Galaţi a fost carantinat, fiind amplasate dispozitive de jandarmi care asigură paza dar şi un cort pentru decontaminarea cadrelor medicale care intră sau ies din centrul de bătrâni.

De asemenea, au fost recoltate mai multe probe la sfârşitul săptămânii trecute, iar cadre medicale de la Spitalul Judeţean Galaţi şi de la Spitalul CFR au fost trimise pentru a avea grijă de bolnavi.

Potrivit unor surse, în azilul privat de la Galaţi ar fi şapte bătrâni infectaţi cu coronavirus în acest moment şi doi care ar prezenta semne de boală. Persoanele infectate sunt la Spitalul de Boli Infecţioase.

În acelaşi azil au murit zIlele trecute din cauza coronavirusului doi bătrâni de 74 şi respectiv 82 de ani. În azil sunt circa 140 de bătrâni.

Virusul ar fi fost adus în centru de femeia care deţine afacerea şi care a contractat coronavirusul de la soţul ei, care a călătorit în Turcia. De altfel, soţul femeii, un bărbat de 61 de ani, a decedat, în timp ce gălăţeanca este internată în spital.

În timp ce în SUA situația continuă să fie gravă, deși epicentrul New York a înregistrat duminică o scădere a numărului de infecții și decese, Japonia se pregătește să instituie abia acum starea de urgență pentru a lupta cu pandemia de coronavirus. Numărul total de cazuri, la nivel mondial, se apropie de 1,3 milioane, potrivit datelor centralizate de John Hopkins pe platforma arcgis.