Producţia de măşti chirurgicale româneşti poate ajunge la un milion de bucăţi zilnic începând din 15 aprilie, astfel că din acea dată nu vor mai exista probleme cu aprovizionarea cu măşti, a declarat Virgil Popescu, ministrul Economiei, la Digi24.

„În acest moment, exceptând fabricile de confecţii, care nu produc cu maşini automate de producţie a măştilor, există un singur producător care a pus o linie automată în producţie şi produce în momentul de faţă 120.000 - 130.000 de măşti pe zi.

Din 15 aprilie, la acel producător ne putem duce la 400.000 - 500.000 de măşti zilnic, în paralel cu echipamentele automatizate comandate de compania Romarm, pe care sperăm să le punem în funcţiune tot în data de 13-14-15 aprilie, practic vom putea dubla această capacitate şi încercăm să ajungem la 1 milion de măşti zilnic”, a declarat Virgil Popescu, miercuri dimineaţă, la Digi24.

„Evident că toate aceste măşti vor fi distribuite către populaţie, către Armată, către Poliţie, către Jandarmerie, care sunt în prima linie de asigurare a ordinii şi a dispoziţiilor de carantinare, vor ajunge şi în spitale, dar în spitale măştile chirurgicale ale personalului medical nu sunt recomandate pentru cei care sunt în linia întâi de luptă împotriva coronavirusului.

Acolo trebuie măşti FFP2, FFP3, care şi ele vor începe să fie produse în România, probabil tot după data de 15 aprilie, într-un număr mai mic în schimb, 40.000 de măşti zilnice la acea companie din Maramureş care va produce şi măştile chirurgicale, şi la Romarm mai multe, probabil în jur de 100.000-150.000 de măşti FFP2 zilnic.

Acelea vor merge direct către spitale, în paralel cu importurile, prin care au venit circa 2 milioane de măşti. Din 15 aprilie nu cred că vom avea probleme cu aprovizionarea cu măşti în România”, a mai spus ministrul Economiei.

Doi jucători de la Juventus, depistați din nou pozitiv

Daniele Rugani (25 de ani) a fost printre primii fotbaliști depistați pozitiv cu coronavirus, pe 11 martie. La aproape o lună de la diagnostic, jucătorul lui Juventus s-a testat din nou, iar rezultatul a fost pozitiv.

În aceeași situație se află și colegul lui Rugani, Blaise Matuidi (32 de ani). Francezul a fost depistat pozitiv pe 17 martie și, potrivit noului test, încă suferă de COVID-19, informează presa din Italia.

În acest moment, medicii din Italia nu își explică de ce virusul nu a dispărut din organismele celor doi sportivi. Mai ales că Rugani nici măcar nu a avut simptome puternice în această perioadă. De când a contractat virusul, italianul a stat departe de soția sa, însărcinată în patru luni.

Paulo Dybala (26 de ani), tot de la clubul Juventus, a contractat virusul pe 21 martie și așteaptă rezultatul unui nou test. Logodnica sa, Oriana Sabatini, alături de care jucătorul argentinian se află în carantină, a repetat testul și rezultatul a fost din nou pozitiv.

Coronavirus | ”COVID-19 poate afecta totul!”

Nici Matuidi nu a avut complicații din cauza COVID-19, a anunțat soția fotbalistului. Totuși, testele arată că fotbalistul nu a depășit încă perioada grea.

Mai mult, deși jucătorii ar putea părea vindecați peste ceva timp, specialiștii avertizează că e posibil ca noul coronavirus să ducă la complicații. Antonio Spataro, directorul medical al Comitetului Olimpic Italian, susține că virusul poate provoca efecte serioase asupra mai multor organe vitale.

"Problema cu COVID-19 este că el poate afecta totul, de la activitatea cardiacă și până la funcția respiratorie, care sunt fundamentale. Jucătorii au nevoie de un specialist în medicină sportivă pentru a efectua un set complet de teste", a afirmat medicul.

Totodată, Spataro a adăugat că cei care au avut infecția vor trebui examinați minuțios înainte de a reîncepe activitatea fizică.  ”Trebuie să stabilim dacă și în ce mod virusul a afectat corpul sportivului”, a explicat el.

Profesorul Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, a făcut câteva recomandări pentru populaţie în contextul pandemiei de COVID-19. Medicul atrage atenţia că nu trebuie să devenim obsesivi cu dezinfecţia, ci doar să fim puţin mai atenţi decât înainte.

De altfel, Rafila spune că purtarea unei măşti chirurgicale este de preferat atunci când  oamenii ies din casă, în niciun caz un fular de lână care este greu de curăţat. „Apa şi săpunul sunt mai eficiente decât alcoolul, de exemplu.

Nu trebuie să ştergem clanţele de la uşă din 5 în 5 minute, noi fiind singuri în casă. Acest virus  este anvelopat, are un înveliş care este distrus rapid de săpun şi detergenţi.

Nu trebuie să facem o obsesie din dezinfectarea tuturor lucrurilor cu care intrăm în contact. Spălatul pe mâini temeinic şi evitarea atingerii nasului, a feţei, a gurii cu mâinile necurăţate sunt suficiente”, a explicat Alexandru Rafila, într-o intervenţie la România TV.

Medicul a atras atenţia şi asupra fularelor care sunt purtate de tot mai mulţi oameni, în loc de mască de protecţie. Spune că un fular de lână este greu de curăţat, iar purtarea lui repetată poate constitui un pericol pentru sănătatea celui care îl foloseşte pentru că microbii se adună în ţesătură şi rămâne contaminat.

Începând de miercuri, parizienii nu mai pot face sport în aer liber între orele 10.00 şi 19.00, au decis autorităţile locale, cu scopul de a diminua răspândirea Covid-19, informează lefigaro.fr.

În Paris, activităţile sportive în aer liber erau permise pe o rază de un kilometru în jurul locuinţei şi limitate la o oră pe zi.

"De la 8 aprilie 2020, ieşirile pentru activităţi sportive individuale nu vor mai fi permise între orele 10.00 şi 19.00, pe întreg teritoriul Parisului. Ieşirile, chiar autorizate, trebuie să fie strict limitate la ceea ce este urgent şi indispensabil şi nu ar trebui să devină motive pentru mai multe călătorii zilnice sau să conducă la favorizarea de adunări în spaţiul public", a anunţat primăria, într-un comunicat.

Scopul este de a evita "orice risc de relaxare a măsurilor de izolare printr-un nou aflux de persoane în spaţiul public, în urma încălzirii vremii."

"Conştienţi de amploarea eforturilor cerute şi deja respectate de toţi timp de trei săptămâni, (n.r. - Anne Hidalgo, primarul Parisului şi Didier Lallement, prefectul poliţiei din Paris) reamintesc că fiecare ieşire evitată este utilă în lupta împotriva epidemiei", se mai arată în comunicat.

Activităţile sportive în aer liber rămân permise între orele 19.00 şi 10.00.

În Franţa sunt înregistrate aproape 110.000 de cazuri de Covid-19 şi peste 10.000 de decese.

Primarul General Gabriela Firea solicită, miercuri, din nou, intervenţia CSAT în problema poluării din Capitală. Firea acuză că ”se muşamalizează ceva”.

”Se întâmplă ceva necurat şi Garda de Mediu, care aparţine de Ministerul Mediului, sigur ştie şi nu comunică cinstit cetăţenilor”, susţine primarul general, care consideră că nu mai este suficientă doar demisia sau demiterea ministrului Mediului, fiind vorba despre ”mână criminală acoperită de Guvern”.

”CSAT-ul trebuie să intervină! Populaţia este pusă în pericol! Am avut răbdare şi am aşteptat o explicaţie verosimilă din partea Guvernului, prin Ministerul Mediului! Nu am ieşit imediat cu declaraţii publice. Dar, în lipsa unor informări corecte şi, mai ales, a unor măsuri concrete pentru prevenirea unor astfel de «accidente» de poluare, care ne omoară încet dar sigur, mă văd nevoită să apelez la cel mai important for care veghează siguranţă cetăţenilor”, a scris, miercuri, pe Facebook, Gabriela Firea.

Aceasta continuă: ”Cum poţi să te numeşti Minister al Mediului şi ieri să postezi pe FB, palid, fără nicio îngrijorare, că e un incendiu de vegetaţie prin Ilfov, pe la Periş, şi să nu trimiţi controale şi verificări drastrice în zona? Unde e ministrul? De ce nu e pe teren?? Iar azi vii nonşalant, tot pe FB, să spui că arde o fosta fermă de porci de la Periş. Care, iată, a poluat jumătate şi Ilfov şi aproape tot Bucureştiul”.

Primarul general consideră că ”este strigător la cer” şi ”se muşamalizează ceva”.

”Este cineva acoperit! Se întâmplă ceva necurat şi Garda de Mediu, care aparţine de Ministerul Mediului, sigur ştie şi nu comunica cinstit cetăţenilor! Exact cum au minţit şi când a poluat extrem un CET, prin arderea pacurii. Întâi au negat că s-a ars vreun fir de păcură. După ce am ieşit public cu documente care atestau la milimetru câte tone de păcură s-au ars, în ce zile şi la ce ore, au fost nevoiţi să recunoască”, a mai scris Firea.

Aceasta condideră că ”nu mai este suficientă doar demisia sau demiterea ministrului Mediului”, fiinf vorba despre ”mână criminală acoperită de Guvern”.

”Şi trebuie luate măsuri ferme în consecinţă! Dacă cetăţenii din Bucureşti şi din Ilfov se mai pot consideraţi apăraţi de instituţiile statului. Dacă nu, punem toţi mâinile pe piept şi aşteptăm apocaliptic să ne ia. Eu refuz acest din urmă scenariu”, a mai scris Firea pe Facebook.

Locuitorii din zona de nord a Capitalei reclamă miercuri dimineaţă că aerul este irespirabil. Probleme cu calitatea aerului sunt şi în sectorul 6. În ambele zone se simte, potrivit relatărilor, un puternic miros de cauciuc sau de plastic ars. Ministrul Mediului Costel Alexe a precizat că este vorba despre un incendiu de vegetaţie pe o suprafaţă semnificativă de 30.000 mp, în zona Periş.

Numărul cazurilor de îmbolnăvire cu Covid-19 în Africa a depăşit 10.000, iar experţii sunt de părere că acesta este mult mai mare.

Peste 1.700 de cazuri au fost depistate în Africa de Sud, unde a fost dusă o campanie de testare, scrie The Guardian. Un singur spital din Durban, oraş aflat în estul ţării, a diagnosticat 66 de oameni.

Autorităţile sanitare au spus că majoritatea este reprezentată de personal medical.

Africa de Sud, unde a fost instaurată o perioadă de 21 de zile de izolare, a luat măsuri stricte privind răspândirea de informaţii false şi de teorii ale conspiraţiei privind coronavirusul. Un bărbat a fost dus marţi în faţa unui judecător, în Cape Town, pentru că a publicat în mod repetat pe reţelele de socializare că testele duc mai departe infecţia.

Organizaţii de întrajutorare continuă să atragă atenţia asupra regiunilor de pe continent unde sistemele de sănătate sunt fragile.

Oficiali ai ONU au semnalat că în Somalia, de exemplu, există doar 2 lucrători sanitari la 100.000 de oameni, comparativ cu media globală de 25.

„O epidemie de Covid-19 ar devasta deja fragilul sistem sanitar”, a spus marţi Biroul pentru coordonarea acţiunilor umanitare al ONU.

În plus, au fost făcute apeluri privind luarea de măsuri pentru atenuarea crizei pe care pandemia o va provoca în economiile africane.

La nivel mondial, de la depistarea coronavirusului în China, la finalul anului trecut, au fost înregistrate peste 1,4 milioane de cazuri de infectare şi mai mult de 81.000 de decese. Aproximativ 300.000 de oameni dintre cei bolnavi au fost vindecaţi.

Turcia este ţara unde a fost raportată cea mai rapidă creştere a ratei de infecţie. Numărul cazurilor creşte zilnic, cu peste 3.000, depăşind 30.200 în ultimele patru săptămâni. Numărul deceselor este de aproximativ 650.

În Europa, Spania a înregistrat cele mai multe cazuri, peste 141.000, iar Italia, cele mai multe decese, mai mult de 17.100.