Author: admin

Mai mult decât o pneumonie, maladia Covid-19 este o inflamare vasculară sistemică, potrivit unui studiu al unor cercetători din Zurich, scrie La Libre.

Acest lucru explică de ce ea provoacă atât de multe probleme cardio-vasculare şi cedarea organelor vitale.

Primii pacienţi prezentau mai ales pneumonii dificil de tratat, a indicat Spitalul Universitar din Zurich (UZH) într-un comunicat. Apoi, medicii au constatat din ce în ce mai multe cazuri de tulburări cardio-vasculare şi de cedare a mai multor organe fără legătură cu pneumonia.

Echipa condusă de Zsuzsanna Varga de la UZH a examinat la microscop mostre de ţesut de la pacienţii decedaţi şi a constatat că inflamarea a ajuns la endoteliu - peretele interior al vaselor de sânge - de la diferite organe.

Virusul SARS-CoV-2 a putut fi depistat chiar în endoteliu, unde provoacă moartea celulelor, apoi afectează ţesuturile şi organele. Astfel, cercetătorii au ajuns la concluzia că virusul atacă sistemul imunitar nu prin plămâni, ci direct prin receptorii ACE2 prezenţi în endoteliu, care îşi pierde astfel funcţia protectoare.

"Maladia Covid-19 poate afecta vasele sanguine din toate organele", a rezumat Frank Ruschitzka, director al Clinicii de Cardiologie de la UZH, sugerând denumirea de "Covid-endotelită".

Este vorba despre o inflamaţie sistemică a vaselor sanguine care pot afecta inima, creierul, plămânii, rinichii sau chiar tubul digestiv. Aceasta provoacă grave tulburări ale circulaţiei sanguine care poate dăuna inimii sau provoacă embolii pulmonare, chiar să blocheze vasele de sânge în creier sau în sistemul gastro-intestinal, precizează UZH.

Dacă endoteliul de la tinerii pacienţi se apără bine, nu este cazul celui de la grupele de risc care suferă de hipertensiune, de diabet sau de boli cardio-vasculare, a căror caracteristică este o funcţie endotelială redusă.

La nivel terapeutic, asta înseamnă că trebuie împiedicată multiplicarea virusului şi în acelaşi timp trebuie protejat şi stabilizat sistemul vascular al pacienţilor, a concluzionat Ruschitzka, citat în comunicat. Aceste lucrări sunt publicate în revista medicală britanică The Lancet.

Redeschiderea unui restaurant McDonald's din suburbia pariziană Moissy Cramayel, în sistem Mc Drive, a creat luni cozi de kilometri, într-o perioadă în care starea de urgență în Franța a fost prelungită până în 11 mai.

Pe rețelele de socializare au apărut filmulețe cu o coadă interminabilă, iar canalul de știri BFM TV a anunțat că s-a stat la coadă și peste trei ore pentru a ajunge în fața geamului unde se preia comanda.

La réouverture du Mcdo de Lieusaint-Moissy #mcdo pic.twitter.com/52keTxeLhD

— Sakti Lieusaint (@127_la_ville) April 20, 2020

Cei de la BFM susțin că situația de la acest Mc Donald’s, aflat într-o zonă industrală între Paris și Marne la Valee este unică în Franța, dar scene similare au avut loc recent la redeschiderea altor restaurante ale cunoscutului lanț de fast food american, în Belgia și în Luxemburg. De altfel, cotidianul belgian Le Soir scrie despre o situație similară la redeschiderea astăzi a unui alt McDonald’s.

O companie italiană vrea revoluţioneze zborul cu avionul în timpul pandemiei, în încercarea de a reduce cât mai mult din pierderile uriaşe provocate companiilor aeriene de restricţiile de circulaţie.

Compania Avio Interiors a inventat un fel de scuturi de protecţie în jurul fiecărui scaun, astfel încât pasagerul să fie protejat de cei din jur şi să protejeze la rândul său.

Sistemul ar elimina din start nevoia de a modifica aeronavele astfel încăt să existe un spaţiu apreciabil între scaune şi i-ar ajuta şi pe operatorii aerieni să îmbarce mai mulţi pasageri, aceştia nefiind nevoiţi să vândă mai puţine bilete pentru a respecta distanţarea socială, consideră compania.

Un alt concept al italienilor prevede că scaunul de mijloc să fie întors invers. O astfel de reconfigurare ar duce la o protecţie sporită a celor trei pasageri de pe rând şi i-ar oferi pasagerului de pe scaunul din mijloc mai mult spaţiu.

Aceste concepte pot fi răspunsul la respectarea regulilor de distanţare socială fără a folosi măsuri care ar lăsa scaune goale pe avion.

Coronavirusul, care a început să se răspândească în decembrie 2019, a dus la reducerea bruscă a cererii de călătorie aeriană în SUA încă din februarie.

Reducerea capacităţii aeriene globale, măsurată cu câte locuri rămân împământate, este acum mai mare decât după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, spun analiştii industriei.

Dar Avio speră că lumea va lua din nou cerul şi crede că are un concept care să-l ajungă acolo.   Proiectul a fost conceput pentru a debuta la Aircraft Interiors Expo din Hamburg, Germania, dar evenimentul a fost anulat din cauza virusului. Scutul de protecţie, sau Glassafe, este o soluţie la nivel de kit care se poate instala pe scaunele existente pentru a asigura apropierea în siguranţă în rândul pasagerilor din acelaşi rând, după cum a raportat prima dată The Drive.

„Glassafe” este confecţionat dintr-un material transparent pentru a face întreaga cabină armonioasă şi estetică uşoară, dar îndeplinind perfect obiectivul de a crea un volum izolat în jurul pasagerului, pentru a evita sau minimiza contactele şi interacţiunile prin aer între pasager şi pasager”, transmite Avio Interiors pe pagina sa de Instagram.

„Scutul este format astfel încât să lase o accesibilitate completă la accesoriile instalate în mod normal pe spate, cum ar fi mese, buzunare pentru reviste, cârlige pentru haine sau altele”, afirmă producătorul.

„Glassafe” poate fi fabricat din material opac sau cu diferite grade de transparenţă, toate fiind uşor de curăţat. ”

O redare separată sugerează rotirea scaunului din mijloc în direcţia opusă, ceea ce oferă tuturor celor trei pasageri o barieră de protecţie, iar ocupantului mijlociu are mai mult spaţiu decât configuraţia tradiţională.

Numit „Janus” după zeul roman cu două feţe, acest aranjament „permite tuturor celor trei pasageri să fie separaţi cu un scut din material transparent care îi izolează unul de celălalt, creând o barieră de protecţie pentru toată lumea”, mai scrie Avio pe site-ul său.

„Fiecare pasager are propriul său spaţiu izolat de ceilalţi, chiar şi de oamenii care merg pe culoar.”   Cu toate acestea, companiile aeriene ar trebui să ajusteze rândurile, iar plasarea ar putea face dificilă servirea mâncării sau evacuarea în caz de urgenţă.

Compania a brevetat ambele produse şi spune că este gata să înceapă producţia.

Cine şi-a pus speranţele în încheierea rapidă a coşmarului care a pus stăpânire pe planetă ar trebui să-şi revizuiască planurile. Iar când ne spun asta japonezii, înseamnă că se îngroaşă gluma.

Lumea sportului s-a debarasat, în acest an, de cele două mari evenimente care ar fi trebuit să aibă loc în vară, Campionatul European de fotbal şi Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Prima competiţie ar fi trebuit să fie organizată de 12 oraşe, dar are un viitor incert, inclusiv după ce a fost mutată pentru intervalul 11 iunie - 11 iulie 2021. Asta deoarece, deja se vehiculează informaţii potrivit cărora mai multe oraşe-gazde, printre care Roma, Bilbao şi Munchen, nu vor să mai găzduiască meciuri din cadrul turneului final, de teama COVID-19!

Şi nici Jocurile Olimpice nu se „simt“ mai bine. De fapt, pentru prima dată de la declanşarea crizei de coronavirus, cineva vorbeşte, răspicat, despre anularea lor! Iar acel cineva e un om de ştiinţă, care mai e şi japonez pe deasupra.

Vorbim despre virologul Kentaro Iwata care, într-un dialog cu CNN, a estimat că pandemia nu va fi ţinută sub control, până anul viitor!

„Ca să fiu sincer cu voi, nu cred că Jocurile Olimpice se vor organiza în 2021. De fapt, nu ştiu dacă vor mai fi organizate. E posibil ca Japonia să aibă situaţia sub control până în vara anului viitor, şi chiar îmi doresc asta, dar nu cred că asta se va întâmpla peste tot în lume. Şi, de aceea, sunt foarte pesimist, când vine vorba de organizarea Jocurilor Olimpice, vara viitoare“, şi-a început Iwata discursul.

Acesta a înaintat şi două soluţii pentru organizarea unui eveniment, în condiţii de criză: fie ca Jocurile să se desfăşoare cu porţile închise - ceea ce ar fi un dezastru economic pentru organizatorii care mizează pe vânzarea biletelor - fie ca ele să fie regândite, cu un număr mult mai mic de participanţi.

În mod normal, la o ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară sunt angrenaţi peste 10.000 de sportivi. În 2016, la Rio de Janeiro, am avut 11.238 de atleţi din 207 ţări, care au concurat în 306 probe. O eventuală micşorare a evenimentului la Tokyo ar echivala, din nou, cu o catastrofă financiară, având în vedere investiţiile făcute de japonezi în infrastructură, inclusiv în cea sportivă.   Organizatorii confirmă scenariul apocaliptic

Poate că mulţi dintre cei care vor citi afirmaţiile făcute de virologul japonez pentru CNN vor crede că acesta exagerează cu scenariul său apocaliptic. Din păcate, afirmaţiile făcute acum de Kentaro Iwata vin doar în completarea unor declaraţii similare, oferite, acum două săptămâni, de un om din Comitetul de Organizare!

Toshiro Muto, director executiv în cadrul JO 2020, a admis, la începutul lunii aprilie, că mutarea evenimentului pentru vara anului viitor nu e şi o garanţie a faptului că sărbătoarea sportului mondial va fi ferită de probleme.

„Nu cred că cineva poate spune dacă pandemia va fi controlată sau nu până în iulie 2021, dar am decis să amânăm Jocurile pentru un an, aşa că tot ceea ce putem face e să muncim din greu pentru a ne pregăti până atunci“, a afirmat Muto.

Întrebat despre variantele pe care japonezii le iau în calcul, dacă pandemia va continua să facă ravagii până în vara anului viitor, Muto a evitat un răspuns clar: „În loc să ne gândim la planuri alternative, trebuie să ne concentrăm pe utilizarea tehnologiei pe care o avem şi să lucrăm împreună pentru a găsi un medicament şi a depăşi această criză“.

După ce au fost amânate cu un an, Jocurile Olimpice au fost reprogramate pentru intervalul 23 iulie - 8 august. S-a păstrat, totuşi, denumirea de Tokyo 2020, decizia fiind una simbolică.

Tokyo a avut o ediţie anulată!

Tokyo a mai găzduit o dată Jocurile Olimpice de Vară, în 1964, între 10 şi 24 octombrie. S-a ajuns la această perioadă neobişnuită pentru ca sportivii să nu fie afectaţi de căldura şi umiditatea verii.

Înaintea ediţiei din 1964, Tokyo ar fi trebuit să găzduiască JO 1940, însă acest eveniment s-a anulat, din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial, aşa cum s-a întâmplat şi cu ediţia din 1944, care ar fi trebuit să aibă loc la Londra.

12,25 de miliarde de dolari au cheltuit japonezii pentru organizarea Jocurilor Olimpice, potrivit unui anunţ făcut în luna decembrie.

7,8 milioane de tichete au fost vândute pentru probele din cadrul Jocurilor Olimpice de la Tokyo.   33 de milioane de oameni ar fi trebuit să viziteze Tokyo, potrivit estimărilor, pentru JO 2020.