Olivia Jackson, de 37 de ani a suferit un accident îngrozitor, la filmări, în timpul unei cascadorii cu motocicleta, din Africa de Sud.
Olivia Jackson, de 37 de ani, a fost în topul cascadorilor de la Hollywood. Asta până când a semnat să o dubleze pe Milla Jovovich în 2015, în filmul “Resident Evil”. Atunci a suferit o gravă accidentare care a traumatizat-o pe viaţă.
Olivia Jackson, dublura Millei Jovovich cere nu mai putin de 2,5 milioane $ pentru că şi-a pierdut mâna în timpul filmărilor. Fără o mână, cariera ei este definitiv compromisă.
Olivia Jackson, de 37 de ani, şi-a petrecut ultimii trei ani din viaţă mai mult prin spitale.
După ce şi-a câştigat un renume în rândul cascadorilor şi a jucat în filme precum „Războiul Stelelor” „Gardienii Galaxiei” şi „Mad Max”, Olivia este obligată să se pensioneze.
Ea câştiga 250.000 de dolari în fiecare an dublând vedetele de la Hollywood în scenele care le puneau viaţa în pericol. Olivia este măritată cu cascadorul britanic David Grant şi, după accidentul cu motocicleta din 2015, a luat decizia să ceară în instanţă despăgubiri.
Ea vrea 2,5 milioane de dolari compensaţii pentru că accidentarea din timpul filmărilor i-a distrus definitiv cariera.
Olivia a povestit că s-a luptat pentru viaţa ei timp de 17 zile, după accidentul care i-a distrus coloana, i-a fărâmiţat oasele mâinii stângi, clavicula şi i-a mutilat jumătate de faţă.
Înainte de a deveni cascador, Olivia a fost luptător profersionist de kick-box. Ea a fost dublura unor vedete precum Charlize Theron, Rosie Huntington-Whitteley şi Karen Gillian. Pentru a obţine despăgubirile, Olivia a deschis proces la un tribunal din Pretoria, Africa de Sud.
Ea a prezentat în faţa instanţei acte care dovedeau că semnase un contract de 23.500 de dolari pe lună, în 2015, pe care îl onorase până când s-a angajat să execute scenele periculoase din „Resident Evil”.
Olivia Jackson a pierdut mâna stângă din cauza accidentului petrecut la filmări.
Contractul în care accepta să o dubleze pe Milla Jovovich a fost de 16.000 de dolari pe lună.
După ce o instanţă din Cape Town a declarat-o pe Olivia incapabilă să fie angajată şi a inclus-o pe lista persoanelor cu handicap, dublura Millei Jovovich a avut o cădere nervoasă.
„Nu îşi poate imagina nimeni prin cem am trecut în ultimii ani. Durerea este greu de descris în cuvinte”, a scris ea pe o reţea de socializare.
Instanţa va lua o decizie în privinţa depăgubirilor la începutul anului 2019.
În satul lui Moş Crăciun, din provincia finlandeză Laponia pregătirile au intrat pe ultima sută de metri. Spiriduşii sortează de zor scrisori, Moşul le citeşte şi pregăteşte cadourile, iar renii se antrenează pentru zborul care îi aşteaptă în noaptea de C
E dimineaţă devreme în satul lui Moş Crăciun, situat chiar pe cercul arctic, la opt kilometri nord de Rovaniemi, în provincia finlandeză Laponia. În această perioadă a anului, soarele răsare abia la ora 11, când activitatea în sat e de mult în toi.
Spiriduşii îi aduc aproape necontenit scrisori moşului. Anul acesta, a primit scrisori din 200 de ţări, iar în cele mai aglomerate zile au sosit şi câte 32.000. Moşul a citit deja destul de multe încât să ne poată spune dacă anul acesta copiii au fost în general cuminţi sau ba.
Cât despre cadourile aşteptate de copii? Multe jucării, desigur, dar şi daruri mai greu de fabricat în atelierul Moşului.
Anual, peste 350.000 de oameni vin să viziteze satul lui Moş Crăciun, iar doritorii pot avea parte chiar de o audienţă în biroul său.
Oameni în toată firea şi copii bat drumul până în Laponia să-l vadă, căci de obicei doar îi găsesc cadourile sub brad sau îi văd pe moşii din magazine.
Dar activitatea în satul lui Moş Crăciun nu se opreşte de dragul vizitatorilor, căci toată lumea e conştientă de numărătoarea inversă până la noaptea cea mare.
Moşul însuşi verifică starea saniei şi chiar face o plimbare cu ea, ca să se convingă că nu-i va face probleme în noaptea de Crăciun.
Crăciunul vine în fiecare an, dar nu oriunde. Cel puţin în Franţa, unde primarul unei localităţi din sudul ţării este somat să mute o scenă a Naşterii Domnului amplasată în primărie.
Asta pentru că încalcă legea separării bisericii de stat. Este al doilea an consecutiv când primarul e somat în justiţie din această cauză.
Primarul localității Béziers din Franța, Robert Ménard este cunoscut pentru tenacitatea pe care o arată atunci când trebuie să-și susțină ideile. Și anul acesta a decis amplasarea scenei care reprezintă Nașterea Domnului la Primărie.
Tribunalul a hotărât că locul acesteia nu e acolo, pentru că este vorba despre o instituție publică și că trebuie mutată. Și, mai mult decât atât, că primarul nu respectă principiul secularismului Republicii Franceze.
Deși știe foarte bine ce înseamnă separația puterilor în stat, Robert Ménard se ambiționează să amplaseze scena la Primărie.
El are la dispoziție 48 de ore să se supună deciziei Tribunalului. În caz contrar, riscă să se aleagă cu o amendă de 2000 de euro pentru fiecare zi de întârziere.
La şase ani după ce a ieşit de pe piaţa noastră, celebra companie mai are un singur magazin în ţară, dar în aeroport.
Burger King va reveni în România, după ce a semnat un acord cu dezvoltatorul de restaurante AmRest, cu sediul în Polonia.
Reţeaua Burger King va fi extinsă, de asemenea, şi în Polonia, Cehia, Slovacia şi Bulgaria.
„Acest acord stabileşte un nou punct de referinţă în implementarea strategiei de creştere a Burger King în regiune.
Avem o viziune clară asupra dezvoltării brandului şi suntem cu adevărat încântaţi de oportunităţile oferite de AmRest”, a declarat Alan Laughlin, preşedintele pentru reţeaua Burger King din cadrul AmRest.
c’mon, throw your doggo a bone. get a FREE treat when you order the Whopper + Dogpper combo through DoorDash, PLUS FREE delivery on first-time orders of $10 or more using the code DOGPPER. see details: drd.sh/7pDRcM/
Publicată de Burger King pe Miercuri, 28 Noiembrie 2018
„Credem cu tărie că angajamentul nostru de a creşte brandul va crea o valoare deosebită pentru clienţii noştri şi pentru cei interesaţi şi că va contribui la consolidarea poziţiei de lider a AmRest în Europa Centrală şi de Est”, a adăugat el.
Burger King a avut anterior mai multe restaurante pe piaţa locală, care au fost însă închise treptat, ultimele în 2012.
În prezent, Burger King mai operează un singur magazin în România, în interiorul Aeroportului Henri Coandă, care poate fi vizitat numai dacă vă luaţi un bilet de avion.
AmRest operează 40 de restaurante Burger King în Polonia, 14 în Cehia, 2 în Slovacia şi 1 în Bulgaria.
Timp de două săptămâni, cinci școli și licee
din Sectorul 1 din București au intrat pe mâna artiștilor de street art, care
au înfrumusețat pereții exteriori ai clădirilor prin picturi ce au legătură cu
educația.
Pornind de la numele proiectului “Educație
prin artă”, artiștii au pus în scenă picturi vesele și semnificative pentru
școlari și liceeni. Mai precis, deși diferite, fiecare desen reprezintă
“evoluția și conexiunea umană”.
Astfel, de la picturi cu scriitori (Alexandru
Vlahuță și Goethe), cărți, până la imagini despre legăturile dintre oameni,
elevii din Colegiul Tehnic Grivița, Colegiul Goethe, Liceul Al. Vlahuță, Școala
Gimnazială nr. 192 și Școala Gimnazială nr. 175 se bucură de imagini colorate
care le stimulează creativitatea chiar de la intrarea în școală.
Organizat de Primăria Sectorului 1 aMunicipiului București prin Centrul Cultural al Sectorului 1 și Asociația pentru Educație, Dezvoltare și ImplicareaTineretului (EDIT), proiectul “Educație prin Artă” a reușit să unească artiștiistradali cu instituțiile publice pentru înfrumusețarea a cinci locuri în carese pun bazele educației viitoarei generații.
Artişti din România, Germania, SUA şi Belgia sunt invitaţi să ofere o reprezentare contemporană a spaţiului urban, pornind de la patrimoniul cultural existent - monumente, statui, parcuri şi grădini din Bucureşti, prin dezvoltarea şi prezentarea de creaţii artistice - performance-uri, instalaţii şi ateliere - la prima ediţie a Bucharest Arts and Public Space Festival care începe pe 15 decembrie.
"Creşterea dinamicii sociale, respectiv a mobilităţii persoanelor şi a noilor comunităţi urbane contemporane aduce cu ea o lipsă de cunoaştere a ceea ce oraşele noastre oferă, istoria acestora şi potenţialul lor pentru fiecare locuitor sau turist. Artişti din România, Germania, SUA şi Belgia sunt invitaţi să ofere o reprezentare contemporană a spaţiului urban, pornind de la patrimoniul cultural existent - monumente, statui, parcuri, grădini, prin dezvoltarea şi prezentarea de creaţii artistice - performance-uri, instalaţii, ateliere, în cadrul primei ediţii Bucharest Arts and Public Space Festival, 2018", declară Andreea Căpitănescu, director artistic 4Culture.
"Duet-C Eliade", de artistul belgian Roel Heremans
Sâmbătă şi duminică (15 - 16 decembrie), de la ora 19.00, în "Duet-C Eliade", artistul belgian Roel Heremans creează adevărate experienţe mentale coregrafice. Heremans foloseşte modele arhitecturale specifice pentru a crea spaţii temporare în care sunetul stimulează procesele gândirii şi schimbă percepţia vizuală. Heremans investigheză opera filozofică târzie a lui Mircea Eliade şi dezvoltă o coregrafie imaginară interactivă participativă.
Oraşul este pus în valoare de prezenţa sonoră a corpului-obiect, observator critic al evenimentelor şi trecerii timpului, în instalaţia video-sound "Corp şi arhitectură în spaţiul urban", semnată de Maria Balabaş şi Andreea Căpitănescu.
Voci din arhiva Radiodifuziunii Române, publicate de Editura Casa Radio este o instalaţie sonoră performativă pentru realizarea căreia Maria Balabaş a căutat în texte şi timbruri vocale un fir narativ, un element comun - o frază, ori un vers, ori o amintire. Performance-ul s-a născut din toate aceste întâlniri şi voci aduse împreună: Ana Blandiana, Eugen Ionesco, Nina Cassian, George Coşbuc, George Bacovia, Alexandru Phillipide, Henriete Yvonne Stahl, Ion Caraion, Maria Banuş, Mariana Marin, Şerban Foarţă, Mihail Sadoveanu etc.
"The Exchange", de Michael Douglas Kollectiv & Dana Caspersen
Luni, la Galeria Galateca, Michael Douglas Kollectiv & Dana Caspersen invită publicul să participe la o nouă formă de explorare a întrebării: "Cum influenţăm noi, ca indivizi, nivelul violenţei în lume?". În "The Exchange", participanţii se mişcă în spaţiul de acţiune, spaţiu ce este adus la viaţă prin mişcările lor şi este conturat prin experienţele şi convingerile acestora. Performance-ul se foloseşte de acţiuni fizice simple, precum mersul, gesturile şi imaginaţia, folosite ca instrumente de schimb pentru angrenarea în această cercetare colectivă.
Sergiu Matiş, artist român care performează la Berlin, prezintă pe 18 decembrie, la WASP Working Art Space and Production, solo-ul "Nocturne for broken vocal cords". Alăturându-se romanticilor în fascinaţia lor pentru întuneric şi noapte, imitând natura şi flirtând cu folclorul, aceste nocturne sunt construite din blocuri masive de zgomot (noise) acustic şi motoric, precum şi din o abundenţă de texte reciclate, strigate sau recitate în mare viteză. Instrumentele coregrafice aplicate mişcării şi vocii fac posibilă navigarea prin multitudinea de mişcări şi sunete, sprijinând haosul într-un mod coerent.
În "Listening to Sculptures", instalaţie foto-video prezentată miercuri, 19 decembrie, de la 19.30, la WASP - Working Art Space and Production, Călin Dan şi Iosif Király (subREAL) adoptă postura a doi reporteri înarmaţi cu microfon, căşti şi cameră video, care interoghează monumente figurative de for public. Dimensiunea performativă caracteristică întregului proiect "Interviewing the Cities" este exacerbată în cadrul acestei serii, care pune într-o lumină critică atât sculptura de for public, cât şi poziţia dominantă a mass-mediei în cultura contemporană.
În instalaţia prezentată la WASP, "subREAL" aduce în atenţie procesul care a stat la baza realizării fotografiilor, prezentând variante de lucru alături de piese care de-a lungul anilor au devenit iconice, dar şi câteva imagini de making off, fotografii documentând procesul fotografierii.
Proiectul "2565 main [Relative Position]", producţie 4Culture şi WASP Studios, reprezintă o colaborare între artistul Ciprian Ciuclea şi compozitorul Cătălin Creţu şi este gândit ca un spaţiu multimedial în care o proiecţie video principală, de mari dimensiuni, pe 3 canale, este combinată cu o a patra dimensiune interactivă, unde o cameră video preia dinamica publicului şi modifică în timp real sunetul generat. Instalaţia va fi prezentată la WASP, miercuri, 19 decembrie, începând cu ora 19.30.
În cadrul festivalului va mai fi prezentată o selecţie de instalaţii multimedia produse de Asociaţia 4Culture şi WASP Studios în 2018, şi va fi organizat un workshop de design contemporan coordonat de Simina Filat, designer, recent premiată în cadrul Galei Uniunii Artiştillor Plastici din România, la secţiunea design. Workshop-ul este dedicat elevilor şi se va desfăşura în studioul artistei.
YouTube a făcut public aşa-numitul raport al transparenţei pentru al treilea trimestru al acestui an şi, pentru prima oară, a numit şi cauzele care au dus la ştergerea unei cantităţi masive de conţinut.
În perioada iulie - septembrie 2018 au fost şterse de pe YouTube în total 58 de milioane de clipuri video.
7,8 milioane au fost eliminate pentru că au contravenit politicilor oficiale ale site-ului, iar restul de peste 50 de milioane au dispărut ca urmare a ştergerii unui număr de 1,67 de milioane de canale.
Din cele 7,8 milioane cele mai frecvente motive pentru ştergere au fost spam-ul sau înşelătoria (72%), îngrijorări privind siguranţa copiilor (10,2%) şi nuditate ori conţinut sexual (9,9%).
Pornografia, violenţa, spam-ul, discursul ofensator şi cyberbullying-ul au fost motivele principale care au dus la eliminarea în aceeaşi perioadă a peste 1,6 milioane de canale care conţineau peste 50 de milioane de clipuri video.
Din octombrie 2017, de când YouTube a început să publice aceste rapoarte, au fost şterse 31 de milioane de clipuri, exceptând trimestrul vizat de cel mai nou raport - ceea ce arată o creştere a numărului de conţinut eliminat de pe YouTube.
Cea mai probabil cauză pentru această escaladare este exigenţa în creştere a YouTube, care are nevoie de conţinut de o calitate cât mai ridicată pentru a fi asociat cu brandurile care cumpără reclamă.
Din cele 7,8 milioane de clipuri eliminate independent de canalele şterse, 81% au fost identificate de algoritmii artificiali folosiţi în acest scop. Conţinutul marcat de algoritm este apoi verificat de unul din cei câteva zeci de mii de moderatori.
În aceeaşi perioadă, au fost şterse şi peste 224 de milioane de comentarii pentru cam aceleaşi motive pentru care au fost eliminate şi clipurile video respectiv canalele.
Interesant este că 99% din comentarii au fost depistate de algoritmi. Google nu oferă o explicaţie suplimentară în acest caz, însă cel mai probabil moderatorii nu sunt implicaţi aproape deloc în acest caz, pentru care YouTube se bazează aproape exclusiv pe algoritmi. Moderatorii doar verifică cazurile marcate de algoritm şi i-au decizia de ştergere sau menţinere a comentariilor.
