Author: admin

Lordul Eddie Davenport a organizat o altă orgie la doar câteva zile după ce românul Tudor Simionov a fost ucis, în seara de Revelion, în timp ce păzea o petrecere sexuală a milionarului excentric. 

Trei fete s-au culcat cu mai mulți bărbați în timpul petrecerii sexuale desfășurate în locuința de 25 de milioane de euro a afaceristului.

VIDEO: click aici!

În urma unei investigații făcute de tabloidul britanic The Sun s-a descoperit că petrecerea a fost reprogramată după incidentul petrecut în noaptea de Revelion, în vestul Londrei.

De această dată, orgia s-a desfășurat la câteva străzi distanță de locul în care a fost ucis, pe 31 decembrie, românul Tudor Simionov. 

Totodată, petrecerea ar fi fost supravegheată de un amic de-al magnatului Davenport.

O tânără angajată să facă sex la petrecerile lui Davenport susține că a fost prezentă în noaptea crimei lui Simionov, „atmosfera stricându-se” după ce românul a fost înjunghiat mortal.

Tudor Simionov, 33 de ani, fost canotor la Dinamo, a fost ucis după ce a bătut de unul singur mai mulți indivizi care i-au atacat colegii, potrivit relatărilor de la fața locului. 

Fostul sportiv lucra ca paznic la o locație unde avea loc o petrecere exclusivistă de Revelion.

Un grup de infractori înarmați cu săbii și cuțite a vrut să intre înăuntru. Tudor s-a bătut cu nouă dintre ei, dar un individ l-a înjunghiat direct în inimă.

Poliția londoneză a arestat un tânăr de 26 de ani în legătură cu uciderea românului. 

Acesta se numește Imran Mostafa Kamel și este fiul lui Abu Hamza, un cleric egiptean de 60 de ani care ispășește pedeapsa cu închisoarea pe viață, într-o pușcărie de maximă siguranță din Colorado, pentru acuzații de terorism.

Pentru gestul său, românul a fost numit erou de presa britanică. 

Mesele îmbelşugate de sărbatori sunt urmate invariabil de marea risipă! Un român aruncă in jur de 130 de kilograme de mâncare în fiecare an.

Stresul, munca excesivă, depresia şi singuratatea sunt doar câteva dintre motivele care ne împing să cumpărăm mai mult decât consumăm, mai ales de Sărbători.

Cumpărăm şi gătim mai mult decât avem nevoie. Iar de sărbători, cu atăt mai mult.

Un român a cheltuit în medie 700 de lei doar pentru mâncare, iar unul din 10 alimente a ajuns apoi la coşul de gunoi.

Conform estimărilor, 43% dintre produsele aruncate sunt fructe şi legume, iar 24% mâncare gătită.

Românii cheltuie 40% din salariu pe mâncare. Şi în fiecare zi aruncă cel puţin o porţie.

Comisia Europeană estimează că La nivelul Uniunii se aruncă 88 de milioane de tone de mâncare pe an, adică echivalentul a 143 de miliarde de euro.

O risipă uriaşă dacă ne gândim că o persoană din 7 merge la culcare înfometată.

Poetul Emil Brumaru a murit, sâmbătă seară, la vârsta de 80 de ani, a anunţat scriitorul Liviu Antonesei pe blogul său. 

"În noaptea asta, cu puţin înainte de miezul nopţii, poetul Emil Brumaru s-a retras în rezervaţia de îngeri. E greu să scriu, am amintiri cu el de peste 45 de ani (...).

Emil împlinise de curând 80 de ani şi era într-o formă de invidiat, cel puţin aşa mi se părea mie.

Joi seara, a făcut un ACV, a fost internat la spital şi supus terapiei intensive, în după- amiaza de azi, îşi revenise, a spus poezii asistentelor, a mîncat, a glumit. După câteva ore, a venit vestea că a avut două stopuri cardiace şi a intrat în comă.

Am sperat totuşi într-un miracol. Nu s-a petrecut. La 23, 35 a plecat. A plecat, nu a murit, îngerii nu mor niciodată, se retrag numai în Rezervaţia de Îngeri, aşa cum acum nu foarte multă vreme, prietenul nostru comun Luca Piţu s-a retras în păpuşoi. La revedere, nu adio, prietene", a scris Liviu Antonesei. 

Emil Brumaru s-a născut la 1 ianuarie 1939 în comuna Bahmutea (Mihailovca), judeţul Tighina, Basarabia (azi în Republica Moldova). După studii la Şcoala medie nr. 1 "Mihail Sadoveanu" (actualul Colegiu Naţional) din Iaşi, a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din acelaşi oraş, absolvind în 1963. În perioada 1963–1975 a fost medic în comuna Dolhasca, judeţul Suceava.

S-a dedicat apoi scrisului, în paralel cu activitatea de corector (1983-1989) şi redactor (1990-1996) la revista ieşeană Convorbiri literare.

A debutat cu poezii în revista Luceafărul (1967), apoi editorial în 1970, cu două volume de poezie, "Versuri" (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut) şi "Detectivul Arthur".

Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franţa, Anglia, Suedia, S.U.A.

În perioada 1992-2009 a deţinut o rubrică săptămânală în România literară ("Cerşetorul de cafea"), având de asemenea, de-a lungul timpului, rubrici în Ziarul de Iaşi ("Gulliver"), Cronica, Plai cu boi, Suplimentul de cultură ("Dumnezeu se uită la noi cu binoclul", "Crepusculul civil de dimineaţă", "Diabloguri" - împreună cu Veronica D. Niculescu).

A obţinut numeroase premii, printre care Premiul Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" pentru Opera Omnia (2001) şi Premiul "Gheorghe Crăciun" pentru Opera Omnia acordat de revista Observator Cultural (2011).

Anul trecut, Emil Brumaru a fost recompensat cu Premiul Naţional pentru Poezie "Lucian Blaga", distincţie acordată la Casa memorială "Lucian Blaga" de la Lancrăm în luna mai. 

A scris printre altele "Adio, Robinson Crusoe" (1978), "Dulapul îndrăgostit" (1980), "Ruina unui samovar" (1983), "Dintr-o scorbură de morcov" (1998), "Poeme alese. 1959-1998" (2003), "Opera poetică" (2003, 2005 - ed. revăzută şi adăugită), "Fluturii din pandişpan" (2003), "Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu" (2004), "Infernala comedie" (2005), "Submarinul erotic" (2005), "Dumnezeu se uită la noi cu binoclul" (2006), "Cântece de adolescent" (2007), "Poveşti erotice româneşti" (volum colectiv, 2007), "Ne logodim cu un inel de iarbă" (carte-obiect, 2008), "Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei..." (2008, 2012 - ed. adăugită), "Opere I. Julien Ospitalierul" (2009), "Opere II. Submarinul erotic" (2009), "Opere III. Cerşetorul de cafea" (2012), "Rezervaţia de îngeri" (2013).

Boboteaza este sărbătorită pe 6 ianuarie şi, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.

De Bobotează şi de Sfântul Ioan, în funcţie de fiecare zonă a ţării, se colindă, se fac farmece, se prezice viitorul în noul an, fetele pun busuioc sub pernă ca sa îşi viseze ursitul, iar bărbaţii se întrec înot pentru a scoate crucea aruncată de preot în apă. 

Boboteaza reprezintă o sărbătoare importantă pentru creştinii ortodocşi şi catolici.

Catolicii sărbătoresc pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirnă şi tămâie, iar ortodocşii celebrează botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.

 În curtea Catedralei patriarhale vor fi amplasate 24 de vase mari, cu o capacitate de 500 de litri de apă fiecare, apa fiind adusă de la izvorul din Parcul ”Grădina Maicii Domnului” al Reşedinţei Patriarhale. De asemenea, în faţa Catedralei patriarhale, este înălţată o cruce din cetină de brad, împodobită cu flori şi busuioc.

Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, a anunţat că au fost pregătite 200.000 de sticle cu apă sfinţită care vor fi împărţite credincioşilor după slujba de Bobotează, care va avea loc şi în acest an pe faleza din faţa Cazinoului din Constanţa.

Slujba de sfinţire a apelor, la Constanţa, va avea loc duminică, de la ora 12.00 După ceremonia religioasă, Arhiepiscopul Tomisului va arunca trei cruci în mare, iar cei care le vor aduce la mal vor primi obiecte religioase şi bani. Apoi sticlele cu apă sfinţită vor ajunge la credincioşi, iar care cu apă sfinţită, trase de cai, de măgari şi de boi vor merge pe principalele artere ale Constanţei pentru a o împărţi celor care nu au putut ajunge la slujbă.Preoţii vor arunca cruci în apă şi în alte localităţi, acestea urmând a fi recuperate de credincioşii înscrişi şi pregătiţi pentru acest moment. Obiceiuri şi tradiţii

Potrivit tradiţiei populare, în noaptea de Bobotează, fetele tinere îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase, pun o rămurică de busuioc sub pernă şi îşi visează ursitul. De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an. Se mai crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii înainte de ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. De Bobotează nu se spală rufe, sunt interzise certurile în casă şi nu se împrumută nimic.

Un alt obicei mai este întrecerea bărbaţilor înot după cruce. Preotul aruncă o cruce în apă şi mai mulţi bărbaţi se aruncă pentru a o aduce înapoi. Primul care ajunge la cruce primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot restul anului. În trecut, bărbatul care aducea crucea la mal primea daruri de la domnitorul ţării.

În unele sate, în trecut, femeile se adunau în grupuri mari, la una dintre ele acasă, şi aduceau mâncare şi băutură, cântau şi dansau. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care le apăreau în cale, îi duceau la râu şi îi ameninţau cu aruncatul în apă.

În alte zone ale lumii, tradiţiile şi obiceiurile de Bobotează sunt diferite.

În Franţa, pe vremuri se gătea "la galette des rois”, o plăcintă care se împărţea, potrivit obiceiului, în tot atâtea felii câţi oameni erau la masă şi una în plus, denumită "a Bunului Dumnezeu” sau "a Fecioarei”, care era dată primului sărac.

În prezent se ascunde o figurină, sub forma unui rege mag, în interiorul plăcintei, iar acela dintre meseni care va descoperi figurina în porţia sa va fi regele zilei.

În Olanda şi în Belgia se prepară un desert cu cremă de migdale, în care se ascunde o figurină sub forma unui mag, la fel ca în Franţa. Membrul cel mai tânăr din familie se aşează sub masă şi alege feliile, iar cel desemnat rege al zilei îşi alege şi o regină. Pe timpul zilei, copiii merg cu steaua din casă în casă pentru a primi dulciuri şi mandarine.

Sfântul Ioan Botezătorul

După Bobotează, în ziua de 7 ianuarie, se sărbătoreşte Sfântul Ioan Botezătorul.

Se spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, se spune că după Sfântul Ion "se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

De Sfântul Ioan, există obiceiul numit "Udatul Ionilor”. În Bucovina de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana.

Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos. Soţia fratelui lui Irod a fost cea care a poruncit să i se taie capul lui Ioan Botezătorul, din ură, la un ospăţ de ziua lui Irod.

Membri ai trupelor Metallica, Foo Fighters şi Iron Maiden au cântat împreună la o petrecere, aşa cum se vede dintr-o fotografie publicată pe Instagram, potrivit nme.com.

Chitaristul Howie Simon, care a fost membru al trupei Alcatrazz din anii 1980, a publicat o fotografie săptămâna aceasta în care apar Robert Trujillo (Metallica), Taylor Hawkins (Foo Fighters), Adrian Smith (Iron Maiden) şi Richie Kotzen (The Winery Dogs, Poison, Mr. Big).

Simon a scris: "Uneori la petreceri cânt cu basistul de la Metallica, toboşarul de la Foo Fighters, chitaristul de la Iron Maiden şi prietenul meu Richie. Sper că nu mă laud! Ce distractiv - ei dau mereu cele mai bune petreceri!". 

Un fan a comentat: "Îmi imaginez că tocmai am intrat în cameră. Aş fi atât de confuz încât aş ieşi imediat". 

La împlinirea a jumătate de secol de viaţă, fostul pilot de Formula 1 a fost omagiat la Muzeul Ferrari.

Pe 3 ianuarie 2019, legendarul Michael Schumacher a trecut graniţa celor 50 de ani, eveniment pus în umbră de starea critică în care se află fostul pilot german în urma accidentului de schi petrecut în urmă cu cinci ani.

Modelele de Ferrari cu care a concurat Schumacher

Totuşi, la Maranello, sediul echipei italiene Ferrari, a fost o atmosferă de mare sărbătoare, în prezenţa a mii de fani veniţi din întreaga lume.

Mai mult, la Muzeul Ferrari a fost prezentată o expoziţie specială, sub titulatura „Michael 50”.

În primul rând, au fost scoase în evidenţă cele mai importante opt modele de monoposturi cu care Schumacher a concurat pentru Ferrari pe parcursul a 11 sezoane, perioadă în care a câştigat de cinci ori consecutiv titlul mondial (2000-2004).

Naționala feminină de volei a României dispută sâmbătă o adevărată finală pentru calificarea la turneul final al Campionatului European din 2019.

Meciul cu Spania este programat sâmbătă, de la ora 18.00, în sala Polivalentă din Alexandria și va fi transmis în direct de TVR și de TVR HD. O victorie a fetelor noastre, indiferent de scor, le va califica la turneul final al Campionatului European, făcând ca meciul de miercuri, din ultima etapă a grupei F, din Bosnia & Herțegovina, să se trasforme într-un amical.

Ultima participare a României la un turneu final al Campionatului European a fost înregistrată la ediția din 2015, atunci când echipa noastră a ocupat locul 15.

Turneul final al Europeanului din acest an va avea loc în perioada 23 august – 8 septembrie 2019, în Turcia, Ungaria, Polonia și Slovacia.