Author: admin

Iarna a devenit deja exasperantă pentru britanici, americanii s-au saturat de ger, până și islandezii se plâng că e prea frig în țara lor.

Ministerul român de externe emite în serie avertismente de călătorie, din cauza condițiilor meteo, în țări din întreaga lume.

Se circulă din ce în ce mai greu în Marea Britanie. Mașinile rămân înzăpezite, pe autostrăzi se fac ambuteiaje, e vizibilitate foarte scăzută din cauza ninsorii.

Sute de școli au fost închise în ultimele zile din cauza vremii. E cod portocaliu de gheață și zăpadă în mai multe regiuni, pe aeroportul Heathrow au fost 35 de curse anulate, aeroportul Bristol a fost închis ore bune.

Deși obișnuiți cu gerul, islandezii suferă în capitala Reikjavik la minus 19 grade celsius.

Problema e că autoritățile fac apel la reducerea consumului de apă caldă, pentru că sistemul de încălzire centralizată nu mai face față. S-au închis din această cauză și piscinele - distracția preferată a islandezilor în iernile lor atât de lungi și geroase.

Dar cand e vorba de ger, ce imagini îl pot descrie mai bine decât râurile înghețate din Chicago și Detroit? Temperaturile care au atins și minus 34 de grade celsius în Statele Unite încep să revină la normal, dar apar noi temeri: când se va topi atâta gheață, vor veni, desigur, inundațiile.

Noroc cu predicțiile celui mai faimos meteorolog din lume, cârtița Phil. Chiar astăzi, din bârlogul ei din Pennsylvania, i-a anunțat pe americani că primăvara va veni mai devreme de 6 săptămâni.

În Australia, unde e mijlocul verii, sunt inundații fără precedent. Statul Queensland e sub ape și localnicii au început deja să fie evacuați. Fiecare încearcă să-și ia ce e mai de preț.

Lungmetrajul „Balerina/ Girl”, regizat de Lukas Dhont, premiat la Cannes, selectat la premiile Goya, César şi Lumière şi propunerea Belgiei pentru o nominalizare la Oscar, va rula în cinematografele româneşti din 15 februarie. 

Lungmetrajul de debut al lui Dhont, recompensat la gala premiilor Academiei Europene de Film cu premiul FIPRESCI, a avut premiera la Festivalul de Film de la Cannes 2018, unde a fost recompensat cu patru premii, inclusiv cu trofeul Caméra d'Or.

Filmul despre un adolescent transgender care visează să devină balerin profesionist reprezintă lungmetrajul de debut al lui Dhont şi a fost nominalizat, de asemenea, pentru Lux Film Prize, acordat de Parlamentul European.

Lukas Dhont şi-a inspirat povestea din cazul real al dansatoarei Nora Monsecour, iar proiectul iniţiat ca un documentar a devenit o ficţiune, pornită din „nevoia de a spune ceva despre felul în care noi percepem genul, despre feminin şi masculin; dar cel mai important, despre (...) cineva, care alege să-şi asume cu adevărat destinul la vârsta de 15 ani, o căutare care pentru unii durează o viaţă”, după cum a spus regizorul. 

Pelicula a primit şi o nominalizare la categoria „cel mai bun film într-o limbă străină” a Globurilor de Aur de anul acesta.  

Filmul „Balerina” va fi distribuit în România de Voodoo Films, cofinanţat prin Programul Europa Creativă al Uniunii Europene.

Thrillerul politic „El Reino”, de Rodrigo Sorogoyen, a primit cele mai multe trofee la gala premiilor Goya, care a avut loc sâmbătă seară la Sevilia, unde lungmetrajul „Campeones” al lui Javier Fesser a fost desemnat cel mai bun film.

Ceremonia a fost marcată de momente speciale, de discursuri politice, dar şi legate de incluziune şi egalitatea de gen. 

„El Reino” a primit şapte trofee din partea Academiei Spaniole de Film, impunându-se inclusiv la categoriile „cea mai bună regie”, „cel mai bun actor în rol principal” şi „cel mai bun scenariu adaptat”.

Thrillerul lui Sorogoyen a primit cele mai multe nominalizări - 13 -, iar comedia „Campeones”, de Javier Fesser, care a fost propunerea Spaniei pentru o nominalizare la Oscar, a primit 11.

Sorogoyen, premiat pentru scenariu şi regie, a mulţumit întregii echipe şi în special actorului Antonio de la Torre, protagonistul peliculei.

De la Torre a fost dublu nominalizat la Goya 2019: pentru rolurile din „El Reino” - principal - şi „La noche de 12 años” - secundar. El a devenit, graţie selecţiilor de anul acesta, cel mai nominalizat actor din istoria cinematografiei spaniole, cu 13 nominalizări.

Premiat pentru rol principal, De la Torre a afirmat: „Acest Goya rămâne pe tărâmul multicultural plin de pasiune care se numeşte Andalusia”.

Pelicula „Campeones”, povestea unui antrenor de baschet care este condamnat să facă muncă în folosul comunităţii şi ajunge să pregătească o echipă formată din jucători cu handicap mintal, a fost recompensată cu trei premii. Din distribuţie fac parte Javier Gutiérrez, Athenea Mata şi Juan Margallo.

Trei trofee a primit şi „La Sombra de la Ley”, iar „Roma” al lui Alfonso Cuarón şi „Cold War” al lui Pawel Pawlikowski s-au impus la categoriile „cel mai bun film iberoamerican”, respectiv „cel mai bun film european”.

Cea de-a 33-a gală a premiilor Goya a fost găzduită de realizatorul de televiziune şi producătorul Andreu Buenafuente şi de actriţa Silvia Abril.

Asociación de Mujeres Cineastas y Medios Audiovisuales a venit cu iniţiative împotriva violenţei de gen şi pentru un număr mai mare de femei în industria filmului spaniol.

Astfel că accesoriul pe care l-au purtat cei mai mulţi dintre cei 3.200 de invitaţi a fost evantaiul roz inscripţionat #niunamenos (niciuna mai puţin) sau #másmujeres (mai multe femei).

Între cei prezenţi la gală s-au numărat cineaştii Alejandro Amenábar, Alex de la Iglesia, Juan Antonio Bayona, Pedro Almodóvar şi Isabel Coixet, politicianul Pablo Echenique (secretar general Podemos), cântăreaţa Rosalia, care a interpretat o versiune a piesei „Me quedo contigo” (Los Chunguitos), actorii Marisa Paredes, Penélope Cruz, Belén Rueda, Rossy de Palma, Belén Cuesta şi Berto Romero.

Eva Llorach, premiată la categoria „revelaţie”, a mărturisit că de când a aflat că ar putea câştiga premiul a avut o fantezie: să refacă momentul Frances McDormand de la Oscar. Toate femeile nominalizate anul acesta la premiile Goya s-au ridicat şi au fost aplaudate de colegii de breaslă.

Jesús Vidal a ţinut un discurs emoţionant, în care a remarcat: „Doamnelor şi domnilor din Academie, aţi ales pentru cel mai bun actor revelaţie un actor cu handicap.

Nu ştiţi ce aţi făcut. Îmi vin în minte trei cuvinte: incluziune, vizibilitate, diversitate. Mulţumesc mult! Fără îndoială, pentru mine a fost o adevărată provocare să interpretez acest rol”.

„Primul lucru pe care îl putem face este să nu dăm legitimitate unor ţări care lezează sistematic oamenii (...) Nu trebuie să fim complici la apartheidul israelian.

Eurovision în Israel, nu, vă rog”, a spus Julio Pérez del Campo, unul dintre cei doi regizori ai scurtmetrajului documentar „Gaza”, premiat cu Goya.

Pentru a doua oară la gala premiilor Goya o femeie s-a aflat între nominalizaţii categoriei „efecte speciale” (prima dată a fost în 2001) – Laura Pedro a fost şi câştigătoare a premiului, iar trei regizoare au fost nominalizate, Arantxa Echevarría fiind premiată pentru lungmetrajul de debut, „Carmen y Lola”.

Trofeul Goya de Honor a fost acordat anul acesta scenaristului şi regizorului uruguayan Narciso `Chicho` Ibáñez Serrador, pionier al genului horror. Cineastul în vârstă de 83 de ani a primit trofeul în decembrie, când au fost anunţate nominalizările. La gala de sâmbătă, cineaşti precum Amenábar, de la Iglesia şi J.A. Bayona i-au adus un tribut şi a fost proiectat un scurt film de prezentare.

Programul galei a cuprins şi un moment in memoriam, în care au fost omagiaţi cineaştii care au încetat din viaţă în ultimul an.

După 30 de ani de la Goya pentru cel mai bun film pentru „Mujeres al Borde de un Ataque de Nervios”, regizorul Pedro Almodóvar, însoţit de actriţele Rossy de Palma, Julieta Serrano şi Rosa León au prezentat trofeul pentru „cel mai bun film”.

Mariano Barroso, preşedintele Acedemiei Spaniole de Film, a vorbit pe scena galei despre cinematografie şi televiziune şi a precizat că „micul ecran nu este inamicul cinematografului”.

„Suntem academia tuturor. Spunem poveşti pentru toate tipurile de ecrane. Televiziunea nu poate si nu trebuie să distrugă cinematografia. Filmul nu poate să dispară, caută mereu noi forme”, a subliniat Barroso.

Lista completă a câştigătorilor celei de-a 33-a gale a premiilor Goya:

Cel mai bun film: „Campeones”, de Javier Fesser
Cea mai bună regie: Rodrigo Sorogoyen, pentru „El Reino”
Cel mai bun regizor debutant în lungmetraj: Arantxa Echevarría, pentru „Carmen y Lola”
Cel mai bun scenariu original: Isabel Peña şi Rodrigo Sorogoyen, pentru „El Reino”
Cel mai bun scenariu adaptat: Álvaro Brechner, pentru „La Noche de 12 Años”
Cea mai bună muzică originală: Olivier Arson, pentru „El Reino”
Cel mai bun cântec original: „Este el el Momento”, de Coque Malla, din „Campeones”
Cel mai bun actor în rol principal: Antonio de la Torre, pentru „El Reino”
Cea mai bună actriţă în rol principal: Susi Sánchez, pentru „La Enfermedad del Domingo”
Cel mai bun actor în rol secundar: Luis Zahera, pentru „El Reino”
Cea mai bună actriţă în rol secundar: Carolina Yuste, pentru „Carmen y Lola”
Actor revelaţie: Jesús Vidal, pentru „Campeones”
Actriţă revelaţie: Eva Llorach, pentru „Quién te Cantará”
Cel mai bun producător: Yousaf Bokhari, pentru „The Man Who Killed Don Quixote”
Cea mai bună imagine: Josu Incháustegui, pentru „La Sombra de la Ley”
Cel mai bun montaj: Alberto del Campo, pentru „El Reino”
Cea mai bună scenografie: Juan Pedro de Gaspar, pentru „La Sombra de la Ley”
Cele mai bune costume: Clara Bilbao, pentru „La Sombra de la Ley”
Machiaj/ coafură: Sylvie Imbert, Amparo Sánchez şi Pablo Perona, pentru „The Man Who Killed Don Quixote”
Cel mai bun sunet: Roberto Fernández şi Alfonso Raposo, pentru „El Reino”
Cele mai bune efecte speciale: Lluís Rivera şi Laura Pedro, pentru „Superlópez”
Cel mai bun lungmetraj de animaţie: „Un Día Más con Vida” (Kanaki Films, Platige Films)
Cel mai bun documentar: „El Silencio de Otros” (Semilla Verde Productions, Lucernam Films)
Cel mai bun film ibero-american: „Roma” (Mexic), de Alfonso Cuarón
Cel mai bun film european: „Cold War” (Polonia), de Pawel Pawlikowski
Cel mai bun scurtmetraj de ficţiune: „Cerdita”, de Carlota Pereda
Cel mai bun scurtmetraj documentar: „Gaza”, de Carles Bover Martínez şi Julio Pérez del Campo
Cel mai bun scurtmetraj de animaţie: „Cazatalentos”, de José Herrera

sursa: news.ro

Un mare pasionat de mașini, Jerry Seinfeld este acuzat că a vândut un Porsche care nu este autentic.

Modelul este un Porsche 256 A 1500 GS/GT Carrera Speeder, din anul 1958, care a fost cumpărat la o licitație contra sumei de 1,54 de milioane de dolari. 

Cumpărătorul a fost Fica Frio Ltd. După tranzacție, automobilul a fost dus la specialiști, pentru a se verifica autenticitatea acestuia, iar aceștia au constatat că bolidul vândut de celebrul actor nu era autentic.

În plus, cumpărătorul susține că Jerry Seinfeld a falsificat documentația privind autenticitatea mașinii.

Potrivit TMZ, în data de 21 iunie 2018, actorul l-ar fi sunat pe reprezentantul cumpărătorului și i-a lăsat un mesaj vocal în care își cerea scuze și dădea asigurări că proprietarul automobilului va primi o sumă de bani.

De cealaltă parte, noul proprietar al mașinii a afirmat că nu a primit niciun ban, astfel că, în urma procesului, acesta vrea să-și recupereze suma plătită pentru Porsche. 

Faima i-a fost adusă de sitcom-ul Seinfeld, în care l-a interpretat pe Jerry Seinfeld, o caricatură a propriei sale persoane, rol pentru care a fost răsplătit cu Globul de Aur în 1994. 

Procesul traficantului mexican de droguri Joaquin “El Chapo” Guzman scoate la lumină noi detalii întunecate despre viata acestuia.

Potrivit unor documente deschise la tribunal vineri, mai mulți martori au declarat autorităților că El Chapo a întreținut relații sexuale cu minore despre care spunea că sunt ca niște ”vitamine”.

El Chapo ar fi mărturisit că sexul cu fete tinere ”îi dădea viață”, relatează CNN.

Noile acuzații vin după ce procesul traficantului a ajuns aproape de final: juriul îşi va începe dezbaterile luni.

Un martor care a cooperat cu autoritățile la proces le-a spus investigatorilor că în 2007 l-a ajutat pe El Chapo să drogheze fetițe de 13 ani, punându-le un praf alb în băuturi.

Apoi baronul drogurilor a întreținut relații sexuale cu ele. Pentru 5000 de dolari minorele îi erau trimise la ferma lui din Sinaloa.

Eduardo Balarezo, un avocat al lui El Chapo, a declarat că Guzman neagă vehement aceste acuzații ”extrem de murdare” și că este nepotrivit că ele vin fix înainte ca juriul să înceapă dezbaterile.

Documentele au fost deschise la ordinul unui judecător care a răspuns unor solicitări venite de la The New York Times și Vice News.

Documentele nu au fost folosite în cadrul procesului deoarce sunt irelevante în contextul în care El Chapo este judecat pentru trafic de droguri.

Guzman, în vârstă de 61 de ani, a fost extrădat din Mexic în SUA în 2017. Procurorii americani îl acuză că a adus în Statele Unite tone de cocaină, heroină, metamfetamină şi marijuana.

Dacă juraţii îl consideră vinovat, el ar putea fi condamnat la închisoare pe viaţă. Acordul de extrădare exclude posibilitatea unei condamnări la moarte.

Avocaţii apărării au încercat joi să convingă juriul că El Chapo este doar un ţap ispăşitor pentru cartelul Sinaloa, al cărui lider ar fi de fapt Ismael “El Mayo” Zambada. Acesta a fost şi el inculpat, însă autorităţile nu au reuşit încă să îl aresteze şi să îl aducă în faţa instanţei.

Jeffrey Lichtman, avocatul lui Guzman, şi-a repetat joi teoria că Zambada a mituit guvernul de la Ciudad de Mexico pentru a scăpa şi pentru a-l sacrifica în schimb pe El Chapo.

Avocatul a mai afirmat că mita de 100 de milioane de dolari plătită de clientul său fostului preşedinte mexican Enrique Pena Nieto, potrivit unui martor, trebuie să fi provenit de fapt de la Zambada.