Turnul Eiffel, emblematicul monument francez care domină Parisul de la înălţimea celor 324 de metri ai săi, se redeschide joi publicului, în speranţa de a atrage locuitorii regiunii Paris în absenţa turiştilor străini tradiţionali, încă rari în capitală, informează AFP.

Acest monument, unul dintre cele mai vizitate din lume - cu şapte milioane de vizitatori pe an, potrivit administratorilor săi - s-a închis pe 13 martie din cauza epidemiei de COVID-19, chiar înainte de impunerea unei carantine generalizate în Franţa, pe 17 martie.

Administratorii acestui simbol al Parisului, celebru la nivel mondial, nu au renunţat însă, în aceste trei luni, la iluminarea nocturnă a edificiului, al cărei punct culminant îl reprezintă "farul": două fascicule de lumină care ajung până la o distanţă de 80 de kilometri. Circa 336 de proiectoare contribuie la spectacol, alături de 20.000 de becuri distribuite pe structură pentru a lumina edificiul timp de cinci minute la începutul fiecărei ore nocture.

Vizitatorii vor putea urca în turn începând cu ora 10:00 (ora 08:00 GMT).

Iniţial, vor fi posibile doar vizitele pe scări, până la etajul al doilea. La începutul lunii iulie, dacă situaţia sanitară o va permite, ascensoarele ar putea fi redeschise până la etajul al doilea, însă nu şi cele mai mici, care transportă vizitatorii de la al doilea etaj în vârf.

Redeschiderea se va face sub auspiciile unor măsuri stricte de siguranţă, ce includ urmarea unor trasee marcate prin săgeţi, purtarea obligatorie a măştilor, limitarea numărului de vizitatori şi respectarea distanţei între persoane.

Mai mult de trei sute de staruri, între care actorii Octavia Spencer, Cynthia Erivo, Michael B. Jordan şi Viola Davis, au cerut Hollywoodului, într-o scrisoare deschisă, să renunţe la poliţie şi să investească în comunităţile de culoare.

Textul, scris de actorul Kendrick Sampson - care a fost lovit de şapte gloanţe din cauciuc în timpul protestelor din Los Angeles faţă de brutalitatea poliţiei asupra persoanelor de culoare -, a fost compus împreună cu actriţa Tessa Thompson („Avengers: Endgame”) şi cofondatorii mişcării Black Lives Matter, Patrisse Cullors şi Melina Abdullah, şi semnat, între alţii de Idris Elba, Chadwick Boseman, Issa Rae, Anthony Mackie, Billy Porter şi Danai Gurira.

Prin această scrisoare este cerut industriei divertismentului să renunţe la poliţie, să se deconecteze de la poveştile albilor şi perspectivele forţelor de ordine, şi să ridice talentele de culoare, poveştile, carierele şi să crească plăţile. Este tras un semnal de alarmă legat de încurajarea din trecut şi din prezent a „epidemiei de violenţă poliţienească şi cultură împotriva celor de culoare“, prin numeroase filme şi programe care sunt realizate din perspectiva poliţiei, potrivit news.ro.

„Felul în care Hollywoodul şi presa convenţională au contribuit la criminalizarea oamenilor de culoare, reprezentarea greşită a sistemului legal şi glorificarea corupţiei şi violenţei poliţiei au avut consecinţe grave asupra vieţilor persoanelor de culoare“, se arată în scrisoarea citată de The Guardian.

Scrisoarea vine după o iniţiativă similară a Black Artists for Freedom, semnată de peste 1.000 de personalităţi, între care Trevor Noah, Ava DuVernay şi John Legend, prin care era cerută încetarea inegalităţilor rasiale în arte şi divertisment şi, de asemenea, Hollywoodului de a „rupe legăturile cu poliţia”.

Între cei care au semnat recenta scrisoare se mai numără Yara Shahidi, Alfre Woodard, Jodie Turner-Smith, Tiffany Haddish, Sterling K Brown şi Taraji P Henson.

„Pe aripile vântului/ Gone With the Wind” a revenit la HBO Max cu avertismentul că filmul „neagă ororile sclaviei” şi două videoclipuri în care este discutat contextul istoric al lungmetrajului recompensat cu opt trofee Oscar, relatează Variety.

WarnerMedia a restras filmul de pe platforma de streaming în urmă cu două săptămâni, susţinând că este nevoie de o abordare a „descrierilor rasiste” pe care le conţine acesta.

În primul clip, Jacqueline Stewart, gazda Turner Classic Movies şi profesor la University of Chicago, explică „de ce această dramă din 1939 trebuie vizionată în forma originală, contextualizată şi discutată”. Al doilea clip, cu o durată de o oră, reprezintă înregistrarea dezbaterii „The Complicated Legacy of ‘Gone With the Wind”, care a avut loc în 2019 la TCM Classic Film Festival, moderată de scriitorul şi istoricul Donald Bogle.

Stewart spune că producătorul David O. Selznick „era foarte conştient că publicul de culoare era destul de îngrijorat de felul în care filmul gestionează subiectul sclaviei şi de modul în care sunt prezentate personajele de culoare”.

În ciuda asigurărilor date de Selznick comunităţii de culoare că va fi atent la preocupările lor, „Gone With the Wind” prezintă „Sudul antebelic ca o lume a eleganţei şi frumuseţii fără să recunoască brutalităţile sistemului stăpânirii de sclavi pe care este bazată această lume”, mai afirmă Stewart în clip.

Ea precizează că sclavii din film se confundă cu stereotipurile rasiale. „Abordarea acestei lumi în film, prin lentila nostalgiei, neagă ororile sclaviei, precum şi moştenirea inegalităţii rasiale”.

Stewart a amintit şi că actorilor de culoare nu le-a fost permis să participe la premiera filmului, din cauza legilor segregării Jim Crow. În plus, la gala Oscar, Hattie McDaniel, care a devenit prima actriţă de culoare recompensată cu un astfel de trofeu, nu a avut voie să stea alături de echipa filmului.

„Să urmăreşti «Gone With the Wind» poate fi incomod, chiar dureros. Totuşi, este important că filme clasice de la Hollywood ne sunt disponibile în forma originală pentru a fi vizionate şi discutate”, adaugă Stewart.

Cu Vivien Leigh, Clark Gable, Hattie McDaniel şi Olivia de Havilland în distribuţie, acţiunea „Gone With the Wind” are loc pe o plantaţie din afara oraşului Atlanta, după Războiul Civil American. În centru se află povestea de dragoste dintre Scarlett O’Hara (Leigh), fiica proprietarului plantaţiei, şi Rhett Butler (Gable), aristocrat din Sud.

„Gone with the Wind”, adaptat după romanul omonim din 1936 scris de Margaret Mitchell, a înregistrat un record de public şi a fost, în acea perioadă, filmul cu cele mai mari încasări. Încă deţine acest record, dacă cifrele sunt ajustate inflaţiei. Chiar dacă este considerat unul dintre cele mai bune filme din toate timpurile, unii comentatori au criticat de la început descrierea sclaviei şi a persoanelor de culoare.

American Film Institute a clasat „Gone With the Wind” pe locul al patrulea între cele mai bune filme americane din toate timpurile, după „Citizen Kane”, „Casablanca” şi „The Godfather”.

Grădina cu Filme se redeschide, miercuri, în Piaţa Alexandru Lahovari, nr. 7, a anunţat Primăria Municipiului Bucureşti (PMB).

Ediţia a şaptea va avea loc între 24 iunie şi 13 septembrie, de marţi până duminică, şi va continua două dintre cele mai cunoscute programe: 'Seara Filmului Românesc', cu dezbateri din lumea cinematografiei autohtone, şi 'Seara Filmului European', în parteneriat cu institute culturale şi ambasade din România.

Şi în acest an, seara de miercuri va rămâne rezervată filmului românesc.

'Publicul este invitat să descopere filmele româneşti într-o sesiune specială, alături de criticul de film Ileana Bîrsan, curatorul programului, care va susţine, după proiecţiile filmelor, o serie de dezbateri cu regizori, producători sau protagonişti de renume din industria cinematografică românească', precizează PMB într-un comunicat.

Noutăţile din program în materie de film sunt 'Seara Filmului de Dans', 'Seara Filmului de Fashion' şi documentarele muzicale. Nu vor lipsi concertele acustice, spectacolele de teatru, improvizaţie şi stand-up comedy.

Bilete şi rezervări sunt disponibile pe pagina www.Bilete.ro şi la casa de bilete Creart din Piaţa Alexandru Lahovari nr. 7.

Sursa foto: Grădina cu filme - Cinema & More/facebook.com