Povestea Iei | Argeş: Aproape 2.000 de ii şi cămăşi bărbăteşti din toate zonele ţării, în colecţiile Muzeului Goleşti

 

Aproape 2.000 de ii şi cămăşi bărbăteşti din toate zonele ţării se află în colecţiile Muzeului Goleşti din judeţul Argeş, aflat la circa 10 kilometri de Piteşti, conform agerpres.

Potrivit şefei Secţiei Etnografie Expoziţii, Daniela Busuioc, colecţia de costume populare conţine peste 12.500 de piese, dintre care 1.864 sunt ii şi cămăşi bărbăteşti.

La început, în fiecare zonă etnografică existau modele unice care împodobeau iile, însă cu timpul au apărut interferenţe, astfel că uneori este nevoie de o evaluare atentă pentru a le localiza cu precizie.

 

Foto: (c) George Onea/AGERPRES


"Ele au fost pe zone, dar cu transhumanţa, cu deplasările, s-au împrumutat modelele şi uneori sunt destul de greu de deosebit. (...) În zona de sud a Argeşului, de exemplu, este o interferenţă cu Teleormanul. Cu ocazia târgurilor săptămânale, transhumanţei, se mai fura câte un motiv", precizează Daniela Busuioc.

De altfel, evoluţia este explicată şi în lucrarea "Portul popular tradiţional din judeţul Argeş", al cărei coordonator ştiinţific este Daniela Busuioc.

"Portul popular, ca toate fenomenele culturii materiale, este supus evoluţiei. Legătura sa strânsă cu viaţa socială determină continue transformări, prin acestea corespunzând cerinţelor de ordin practic şi gustului estetic al oamenilor într-un anumit moment istoric. (...) Un aspect important în legătură cu raportul dintre evoluţie şi permanenţă este acela al mutaţiilor funcţionale. Costumele care se purtau zilnic au devenit port ocazional, festiv, ceremonial", se menţionează în lucrare.

 

Foto: (c) George Onea/AGERPRES


Responsabilitatea gestionării celor peste 12.000 de piese de costum popular îi revine Danielei Ciochină. În calitate de conservator, ea se ocupă de păstrarea în bune condiţii a tuturor obiectelor textile din colecţia muzeului.

"Eu am scos costumele, actele de donaţie, le-am comparat... a durat ani de zile", mărturiseşte Daniela Ciochină.

Costumele populare sunt păstrate într-un depozit aflat la subsolul pavilionului administrativ al muzeului, în condiţii speciale. Piesele sunt aliniate pe rafturi care ajung la patru-cinci metri înălţime, etichetate şi grupate în funcţie de tip şi de zonele din care provin.

În colecţie se află şi piese care datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Unele dintre ele, inclusiv ii, au aparţinut membrilor familiei Golescu şi au fost purtate de aceştia.

O astfel de ie a ajuns, în 1866, în posesia celui care avea să devină regele Carol I al României.

"Prinţul Carol, când a ajuns prima dată pe aceste meleaguri, în ziua de 9 mai 1866 (cu o zi înainte de a fi proclamat domnitor - n.r.), a fost primit de către Goleşti, iar în ziua de 10 mai, când pleacă spre Bucureşti cu caleaşca cu generalul Nicolae Golescu, Zinca Golescu îi face cadou o ie tradiţională", povesteşte muzeograful Livia Cărămizaru.

Cam jumătate dintre iile şi cămăşile aflate în colecţia muzeului sunt din zonele etnografice Argeş şi Muscel.

 

Foto: (c) George Onea/AGERPRES


"Acum, când spunem ie ne referim la cea de femeie, iar cămaşă e cea de bărbat. Dar înainte, când spuneai ie te refereai clar la cămaşa femeiască cu poale, lungă. (...) Sunt diferite, dar şi asemănătoare. Fiecare spune o poveste, fiecare este o emblemă pentru localitate, pentru vârsta pe care o aveau, starea familiei, dacă erau ţărani mai înstăriţi sau nu", spune muzeograful.

Modelele care apar pe ii, dar şi pe celelalte obiecte vestimentare, nu aveau doar un rol estetic, ci şi semnificaţii mai profunde.

"În zona noastră, a Argeşului şi a Muscelului, în zona de munte, care face legătura cu Sibiul, întâlnim acea cămaşă cu cruce. Deci, practic, era însemnat, era îndumnezeit omul. Şi are exact acele trei braţe ale crucii în jos. Femeia, practic, îşi însemna soţul să aibă binecuvântare atunci când se ducea cu transhumanţa. (...) Fota de Muscel este plină de tot felul de semnificaţii, de tot felul de simboluri. Rombul vine de la motivul soarelui, un motiv apotropaic (care proteja împotriva duhurilor rele - n.r.), ca viitoarea mireasă să devină mămică. Ca şi brâul de la bărbat, la fel, ţesut cu acele motive, romb sau ochişori. (...) Cu cât brâul era mai mare, mai lat, arăta virilitatea bărbatului", explică Livia Cărămizaru.

 

Foto: (c) George Onea/AGERPRES


Şi paietele cusute pe ii, fixate de mărgele minuscule, au tot un rol apotropaic, ele păzind trupul de tot felul de forţe malefice. Pe de altă parte, în cazul cămăşilor bărbăteşti decorate cu spirale făcute din fir metalic, specifice zonei Muscelului unde se află Câmpulung, fostă capitală a Ţării Româneşti, se poate recunoaşte influenţa bizantină.

Existau însă şi alte tradiţii legate de elemente ale costumului popular.

"Dacă neamul murea, adică nu mai era nicio fată de măritat, pur şi simplu această fotă rămânea în casă, în familie. Se mai întâlnea şi pe pereţii caselor, adică nu avea doar un rol de ritual, avea şi rol decorativ. Rămânea acolo, se înmărmurea în neam", spune Livia Cărămizaru.

 

Foto: (c) Muzeul Goleşti


Câteva dintre costumele de sărbătoare reprezentative, inclusiv unele care au aparţinut Goleştilor, sunt prezentate în cadrul unei expoziţii temporare, intitulată "Hora miresei".

***
Muzeul Goleşti a fost înfiinţat pe 7 iunie 1939 de către Regele Carol al II-lea, sub numele de "Muzeul Dinicu Golescu" şi s-a dezvoltat de-a lungul anilor cu noi expoziţii de bază, care reflectă atât istoria familiei, cât şi istoria culturii şi civilizaţiei tradiţionale argeşene.

 

Foto: (c) Muzeul Goleşti


***
Ziua Universală a Iei este sărbătorită în ţara noastră, dar şi în comunităţile româneşti din întreaga lume, la data de 24 iunie.

La începutul anului 2013, comunitatea online "La Blouse Roumaine", fondată de Andreea Tănăsescu, în 2012, a propus ca data de 24 iunie (sărbătoarea de Sânziene) să devină o zi dedicată iei şi să fie numită Ziua Universală a Iei. Prima marcare a acestei zile a avut loc la 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene (Drăgaica).

Astăzi, evenimentul este marcat în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Ziua Universală a Iei a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.

Ediţia a VII-a a Zilei Universale a Iei se desfăşoară sub tema "#AcasălaOrigini - Fotografii pentru o generaţie", prin care se doreşte conectarea oamenilor - unii aflaţi departe de casă, dar mereu legaţi de pământul strămoşesc, cu ajutorul fotografiei. În acest sens, comunitatea "La Blouse Roumaine" lansează invitaţia de a lua parte la crearea celei mai mari expoziţii online. Cei care doresc să participe se vor fotografia purtând o ie, o cămaşă sau, de preferat, întreg portul tradiţional popular românesc în faţa casei, a clădirii unde locuiesc, la poartă, în grădină, într-un parc din apropiere sau oriunde înseamnă "acasă" pentru fiecare.

sursa: agerpres

Tradiţii, târg şi ateliere de Sânziene, la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti"

 

Împletirea coroniţei din flori de Sânziene, aruncarea ei pe casă, portul unei cămeşi, descifrarea simbolurilor cusute pe ea, ateliere de coroniţe şi cusături româneşti sunt câteva dintre obiceiurile de Drăgaică, care vor fi reamintite publicului, miercuri, de la ora 11.30, la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti".

Accesul la târg se face cu plata biletului de intrare în muzeu. Cei care vor veni îmbrăcaţi în ie/ cămaşă românească vor avea intrarea gratuită.

În credinţa populară, Sânzienele erau considerate a fi nişte femei frumoase, divinităţi nocturne care plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează, fac să rodească ogoarele, înmulţesc animalele şi păsările, lecuiesc bolile şi suferinţele oamenilor. În noaptea când se deschid cerurile, fetele strâng flori de Sânziene şi le pun sub pernă pentru a-şi visa ursitul.

În dimineaţa de Sânziene, înainte de răsăritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coroniţe şi le aruncau pe acoperişul caselor. Se consideră că omul va trăi mult în cazul în care coroniţa rămânea pe casă sau, dimpotrivă că va muri repede, atunci când coroniţa alunecă spre marginea acoperişului sau cădea de pe acoperiş.

Sărbătoarea Sânzienelor marchează mijlocul verii şi este considerat cel mai bun moment pentru culegerea plantelor de leac. De Sânziene au loc bâlciuri şi iarmaroace. În trecut, acestea erau un bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei.

Sărbătoarea din 24 iunie mai este cunoscută în popor şi sub numele de Drăgaica. Tot acum, Biserica Ortodoxă face pomenirea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Şi nu în ultimul rând, pe 24 iunie este sărbătorită ia: este Ziua internaţională a Iei începând din 2013, la iniţiativa comunităţii online „La Blouse Roumaine”.

Program:

11:30 - 13:00 - Ateliere de cusături (Gospodăria Sanţ)
Cusături româneşti – coord. Carmen Elena Firea – 15 lei/copil (7-12 ani)

13:00 - 14:00
Atelier de coroniţe de flori - participare gratuită (Câmpu lui Neag)

9:00 - 19:00
Târgul sânzienelor: târg de ii, ţesături, podoabe, flori...

Muzeul Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti” pune la dispoziţia publicului său vizitator: dezinfectanţi pentru mâini la fiecare intrare în muzeu; verificarea temperaturii prin intermediul termo scannerelor de la intrările în muzeu; posibilitatea plăţilor prin POS; spaţii de siguranţă, delimitate ca atare; fluxuri de vizitare marcate corespunzător; afişe, anunţuri şi panouri cu instrucţiuni pentru asigurarea unui mediu sigur din punct de vedere sanitar; posibilitatea achiziţionării de măşti de protecţie de la magazinele muzeului.

În momentul participării la evenimentele din incinta muzeului (târguri, ateliere, expoziţii), publicul trebuie să poarte măşti pe toată durata evenimentului; să menţină distanţa fizică de 1,5 m între persoane; să evite formarea de grupuri.

Disney+ se va extinde în Europa la toamnă

 

Noua platformă de streaming, care este văzută ca principala ameninţare pentru Netflix, se va extinde la începutul toamnei în mai multe ţări din Europa.

Disney a anunţat planurile pentru următorul val de extindere în Europa. Acesta va avea loc pe 15 septembrie şi va viza 8 ţări europene.

Astfel de la jumătatea lunii septembrie, Disney+ va putea fi accesat în Portugalia, Norvegia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Islanda, Belgia şi Luxemburg.

Pentru ţările membre ale Uniunii Europene un abonament va costa 7 euro pe lună. Pentru celelalte, va fi perceput corespondentul în moneda locală.

7 euro este un preţ convingător nu doar în relaţia cu Netflix şi HBO, ci în general. Un cont Disney+ acomodează până la 4 utilizatori, ceea ce, prin partajarea acestuia, poate duce costul la sub 2 euro pe lună - atâta vreme cât Disney nu va lua măsuri împotriva account sharing-ului.

Spre deosebire de ţările în care Disney+ a fost lansat deja, noul val nu va mai beneficia de o perioadă de probă, oferta expirând la jumătatea acestei luni. Asta înseamnă că utilizatorii noi nu vor mai putea testa gratuit serviciul înainte de a plăti abonamentul.

Extinderea vine cu o oarecare întârziere. Compania americană anunţase iniţial că vrea să facă această extindere în vară. Asta în contradicţie cu unele din lansările anterioare, ce au avut loc chiar înainte de data programată.

Lansat pe finalul anului trecut, cu un obiectiv de 60-90 milioane de abonaţi până în 2024, Disney+ a trecut deja 54,5 milioane de abonaţi, conform celui mai recent anunţ oficial, făcut în luna mai.

Mel Gibson, despre acuzaţiile făcute de Winona Ryder: Sunt 100% false. A minţit legat de asta în urmă cu mai mult de un deceniu, minte şi acum

Mel Gibson, despre acuzaţiile făcute de Winona Ryder: Sunt 100% false. A minţit legat de asta în urmă cu mai mult de un deceniu, minte şi acum

 

Mel Gibson, acuzat recent de Winona Ryder că a făcut în trecut afirmaţii antisemite şi homofobe, a transmis că acestea sunt „100% false” şi că actriţa „a minţit legat de asta în urmă cu mai mult de un deceniu şi minte şi acum”. Ulterior, ea a spus că îşi susţine afirmaţiile şi a oferit mai multe detalii despre incident.

Un reprezentant al lui Gibson a declarat marţi seară pentru Variety: „Sunt 100% false. Ea a minţit legat de asta în urmă cu un deceniu, când a vorbit cu presa, şi minte despre asta şi acum”.

Ryder a reiterat acuzaţiile într-un interviu acordat recent Sunday Times, în care a spus că Gibson a făcut remarci antisemite şi homofobe la o petrecere. Ea a povestit lucruri similare în trecut.

„Eram la o petrecere cu unul dintre prietenii mei buni, iar Mel Gibson fuma şi stăteam de vorba. El i-a spus prietenului meu, care era homosexual: «A, stai, voi lua Sida?». Apoi a venit vorba despre evrei, iar el a spus: «Nu eşti un şmecher din cuptor, nu?»”.

Ryder a spus că Gibson a încercat apoi să se scuze pentru comentarii, lucru pe care purtătorul lui de cuvânt îl neagă.

„A minţit că el a încercat să se scuze apoi. A luat legătura cu ea, în urmă cu mai mulţi ani, pentru a o confrunta legat de minciunile ei şi ea a refuzat să vorbească despre asta cu el”.

În 2006, când Gibson a fost arestat pentru că a condus sub influenţa alcoolului, a spus poliţiştilor: „Evreii sunt responsabili pentru toate războaiele din lume!”. Despre asta, zece ani mai târziu, a declarat că „a fost un incident nefericit” şi că a fost înregistrat ilegal de un poliţist „fără scrupule, care nu a fost vreodată pus sub acuzare pentru asta”.

„Cred că, pentru cine sunt, nu îmi este permis să am vreodată o cădere nervoasă”, a mai spus el.

Gibson a folosit insulte rasiste şi în timpul unei dispute cu fosta parteneră Oksana Grigorieva, înregistrare care a fost dezvăluită în 2010. Deşi a fost blamat, cariera lui Mel Gibson nu a avut foarte mult de suferit în urma acestor incidente. În 2017, a primit o nouă nominalizare la Oscar, pentru regia „Hacksaw Ridge”, iar în ultimii ani a jucat în filme ca „Daddy's Home 2” (2017) şi „Force of Nature” (2020).

După cele transmise de Gibson, Ryder a spus că îşi susţine acuzaţiile. „Cred în mântuire şi iertare şi sper ca domnul Gibson a găsit un mod sănătos de a-şi confrunta demonii, dar eu nu sunt unul dintre ei”.

Ea a precizat că incidentul a avut loc la jumătatea anilor 1990 şi că prietenul ei era Kevyn Aucoin, homosexual declarat, make-up artist pentru vedete ca Whitney Houston şi Cher, care a murit în 2002.

BREAKING NEWS | Novak Djokovici a fost testat pozitiv cu noul coronavirus

 

Tenismanul sârb Novak Djokovici, numărul 1 mondial, a anunţat, marţi, că a fost testat pozitiv cu noul coronavirus, după participarea la Adria Tour, turneu organizat în Serbia şi Croaţia chiar de numărul 1 mondial.

El se alătură astfel lui Viktor Troicki, Grigor Dimitrov şi Borna Coric, de asemenea pozitivi, după participarea la Adria Tour.

În Serbia şi Croaţia, pentru că măsurile de distanţa nu sunt obligatorii, acestea nu au fost aplicate şi participanţii au fost văzuţi jucând baschet, fotbal, tenis, îmbrăţişându-se în faţa publicului, atât la Belgrad, unde a avut loc prima etapă a Adria Cup, cât şi la Zadar.

Producătorul hollywoodian Steve Bing a murit după ce s-a aruncat de la etajul 27 al unui imobil de lux din Los Angeles

 

 

Producătorul hollywoodian Steve Bing a murit după ce s-a aruncat de la etajul 27 al unui imobil de lux din cartierul Century City, Los Angeles, potrivit tabloidului TMZ, care citează surse judiciare anonime.

Producătorul Steve Bing, tatăl unui copil cu actriţa Elizabeth Hurley, avea 55 de ani.

Potrivit site-ului, Bing suferea de depresie şi s-ar fi sinucis.

Poliţia din Los Angeles a confirmat moartea unui bărbat de 50 de ani în zonă, fără a-i dezvălui identitatea.

Producător al filmelor precum "Get Carter", de Sylvester Stallone, "Shine a light", un documentar muzical de Martin Scorsese, Steve Bing a contribuit la scenariul pentru comedia "Kangaroo Jack", în 2003.

El a devenit celebru după ce a investit 80 de milioane de dolari în filmul de animaţie "The Polar Express", lansat în 2004, şi care a generat încasări de peste 300 de milioane de dolari la nivel mondial.

Dezvoltator imobiliar, el a fost şi filantrop şi prieten al fostului preşedinte Bill Clinton căruia i-a împrumutat avionul său personal pentru o misiune în 2009 în Coreea de Nord, destinată să elibereze doi jurnalişti americani.

Steve Bing a lăsat în urmă doi copii, Damian, din relaţia cu actriţa Elizabeth Hurley, şi Kira, fiica fostei campioane de tenis Lisa Bonder.

Autoritățile vor să introducă noi restricții. Ministrul Sănătății: ”Suntem într-o transmitere comunitară accentuată”

 

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că în aceste zile asistăm la o creştere a numărului de cazuri de COVID - 19, având o transmitere comunitară accentuată. În aceste condiții, autorițile se gândesc să impună restricții în anumite zone.

”După trei perioade de relaxare, asistăm la o creştere a numărului de cazuri, o creştere progresivă, nu exponenţială pe care o putem gestiona, în măsura în care sunt respectate şi acele reguli de distanţare fizică sau precauţii.

Sunt zile în care am observat, ultimele cinci au fost cu peste 300 de cazuri noi, dar chiar dacă astăzi avem 246 sunt şi datorită faptului că au fost şi mai puţine teste. Evaluarea noastră se face şi la cazurile de Terapie Intensivă, precum şi adresabilitatea la nivelul UPU.

Sunt cazuri care sunt evaluate în mod particular, fiecare dintre ele, sunt anchete epidemiologice în derulare, sunt locuri şi locaţii care sunt izolate şi în ultima perioadă am putut vedea şi agenţi economici care au făcut evaluări angajaţilor şi au depistat cazuri noi”, a declarat Nelu Tătaru, la TVR, luni seară.

Ministrul Sănătăţii a adăugat că ”suntem într-o transmitere comunitară accentuată în ultimele 10 zile, dar putem gestiona acest lucru”.

Tătaru a mai precizat că unii români au renunţat la măsurile de precauţie şi astfel a crescut numărul de cazuri noi.

”Sunt aceleaşi măsuri de precauţie pe care trebuie să le avem fiecare dintre noi şi recomandările pe care trebuie să re repetăm în fiecare zi pentru că după cum am putut vedea, o parte dintre concetăţenii noştri au renunţat la orice măsură de prevenţie, la orice măsură de precauţie şi atunci vedem şi o creştere a numărului de cazuri noi. Suntem pregătiţi să gestionăm astfel de cazuri”, a declarat Tătaru.

Restricții particulare pentru anumite zone

Întrebat ce măsuri ar putea fi luate, având în vedere numărul crescut de cazuri de coronavirus, Nelu Tătaru a declarat că ar putea fi impuse restricţii particulare.

”Depinde foarte mult de evoluţia zilnică, săptămânală, de evoluţia la două săptămâni. Noi de obicei pregătim o nouă etapă de relaxare, dar odată cu evoluţia nefavorabilă, ne gândim să avem şi nişte restricţii particulare, pentru fiecare caz în parte, pentru fiecare zonă, pentru fiecare locaţie. Dar mă repet, sper ca odată cu respectarea acestor reguli, să putem gestiona un număr de cazuri, chiar dacă avem o creştere controlată. Când vedem o rată de dublare a cazurilor într-un anumit loc şi care persistă zile la rând, atunci gândim că acolo există o transmitere comunitară accentuată şi trebuie să limităm această transmitere prin izolarea zonei”, a mai precizat Nelu Tătaru.

Luni, au fost anunţate 246 de cazuri noi de infectări cu noul coronavirus, iar de la debutul pandemiei şi până în prezent, au fost depistate 24.291 de cazuri. Până luni, 1.523 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat.

 

Sursa: News.ro

RSS
Follow by Email
Set Youtube Channel ID