NEWS

Grăbit, distrat şi cu vederea slăbită, Moş Crăciun a înşfăcat de pe rafturi şi cadouri nepotrivite. A greşit măsuri, a confundat culori preferate sau a rătăcit cu totul listele cu dorinţe.

Fie că am aflat sau nu, probabil că toţi am stârnit, în unele cazuri, dezamăgirea celor care ne-au deschis darurile. Aşa că miercuri, sute de nemulţumiţi au încercat să returneze cadourile primite, din precauţie, odată cu bonul de casă.

Magazinele clasice schimba produsele sau dau banii înapoi doar dacă vor. La cele online, legea prevede două săptămâni pentru retur.

Când Moşul nu a ştiut clar ce să-ţi dea, poţi îmbătrâni încercând să salvezi situaţia. 

Fetiță: “Am primit de la Moş o altă brăţară şi era cam micuţă, nu prea mi-a plăcut. Am venit şi am schimbat-o cu alta.”

În comerţul online sau prin poştă, legea prevede o perioadă de 14 zile pentru retur, indiferent de motiv. Adică, în acest interval, puteţi trimite înapoi ce aţi cumpărat, pe cheltuiala dumneavoastră şi veţi primi obligatoriu banii înapoi.

În schimb, în comerţul direct nu există norme privind schimbul său înapoierea produselor. Comercianţii sunt obligaţi să vă înlocuiască obiectul, doar dacă are un defect. Iar pentru schimburi care ţin de mărime sau preferinţe, totul depinde de politica magazinului. Trebuie să întrebaţi care e regulă, înainte de a face plată.

Tânăr: “Un inel. I l-am făcut cadou şi măsură e mult prea mare! Era foarte mare aglomeraţie, eram pe fugă.”

Au stat deja la o coadă ca să le ia celor dragi talismane, iar acum mai stau la una, ca să le returneze. Deşi legea nu le obliga, majoritatea magazinelor de bijuterii permit 15 zile pentru schimb, pe baza bonului de casă. Unele au extins perioadă la 30 de zile, pentru orice achiziţie din luna decembrie. Ca să îşi stimuleze clienţii să cumpere relaxaţi...

Surprinzător, poţi returna şi lenjerie intimă timp de o săptămână, dacă are preţ redus sau în interval de o lună, dacă avea preţ întreg. Evident, orice piesă probată nu se mai schimbă. Tot 30 de zile pentru retur au stabilit şi multe parfumerii. Evident, sticlele trebuie să fie sigilate, la fel ca la cosmetice.

Pentru că, dincolo de bunăvoinţă magazinului, aceasta este condiţia. Să primiţi de la sursa dovada că a fost cumpărat de la acel comerciant. Unii au atâta încredere în ce au ales, încât răpesc primitorului şansă de a-l înlocui.

Acesta este, de fapt, un motiv pentru care magazinele din România nu au reguli mai permisive: nu le cer oamenii.

Client: “Cadoul, fie că ne place, fie că nu, îl ţinem. Ştim că e oferit cu drag şi apreciem.”

Dacă e Crăciun, e timpul pentru o baie. Cel puțin în unele locuri ale lumii. Englezii și nemții se dau în vânt după această tradiție veche de mai bine de un secol.

Îmbrăcați în Mos Crăciun sau alte personaje specifice acestei perioade, membrii clubului berlinez Leii de Mare au marcat Crăciunul printr-o baie în apa de doar 4 grade a lacului Oranke din capitala Germaniei.

Unii chiar au fost dezamăgiți de temperatură ridicată, 3 grade Celsius, și chiar sperau la o baie mult mai rece.

Tradiția băii de Crăciun a devenit populară în 1920 când s-a fondat și clubul Leilor de Mare.

Și britanicii se trezesc devreme de Crăciun pentru a se scălda în apele lacului Serpentine din celebrul parc Hyde din Londra.

Distracția în ape reci de Crăciun de la Londra, a început în 1864 și de atunci se organizează în fiecare an.

În videoclipul "Who Cares", Paul McCartney, fost membru al formaţiei The Beatles, interpretează un doctor care o hipnotizează pe actriţa Emma Stone. 

Cântăreţul o invită pe actriţa britanică să trăiască o experienţă cel puţin singulară. 

În "Who Cares" (filmat pe peliculă de 65 de mm), el este un psiholog  (sau mai degrabă un "hipnotizator - comportamentalist-meteorolog") în halat de casă, care ţine un discurs straniu despre "ordine, dezordine şi haos" unei tinere, vizibil stânjenită.

Traumatizată - pare-se - de evenimente din trecut, ea se lasă hipnotizată pentru a se trezi într-un vis, deghizată în Alice în Ţara Minunilor, machiată colorat în stilul David Bowie. Tânăra trăieşte un calvar, urmărită de lansatori de cuţite şi de mimi, dar în final este salvată. 

Clipul, în întregime desenat de mână, aminteşte de coperta noului album al lui Paul McCartney, "Egypt Station", din care "Who Cares" este un extras. Acest cântec denunţă, potrivit muzicianului, hărţuirea din şcoli. 

Cântecul, foarte apreciat de public, a fost inspirat de starul pop Taylor Swift. "M-am gândit la Taylor Swift şi la relaţia ei cu tinerii fani care este aproape de manieră frăţească", a explicat cântăreţul. 

Casa de discuri Capitol Records a lansat cel de-al 18-lea album de studio al lui Paul McCartney, "Egypt Station", pe 7 septembrie.

Este primul album lansat de muzician din 2013. Greg Kurstin este producătorul discului. Albumul a fost vândut în 153.000 de unităţi în săptămâna încheiată pe 13 septembrie, potrivit cifrelor Nielsen Music.

Muzicianul britanic a ajuns, pentru prima dată în 36 de ani, pe primul loc în Billboard 200 cu "Egypt Station". 

Federația Patronatelor din Turismul Românesc a transmis că peste 139.000 de români și-au petrecut minivacanța de Crăciun în destinațiile turistice din țară și au cheltuit aproximativ 18 milioane de euro. 

„Un număr de peste 139.000 de români şi-au petrecut în acest an Crăciunul în diverse destinaţii din ţară, unde au cheltuit pe cazare, masă şi distracţie aproximativ 18 milioane de euro.

Din calculele FPTR, cheltuiala medie a turiştilor care au preferat destinaţiile interne a fost de aproximativ 570 de lei pe sejur, doar pentru cazarea şi mesele incluse în pachetele turistice, în creştere cu 14% faţă de anul trecut.

Cheltuielile suplimentare, cu drumul şi distracţia, au fost în medie, de 500 lei pe sejur, pentru fiecare turist”, se arată într-un comunicat de presă.

Mulți dintre turiști și-au plătit sejurul cu vouchere de vacanță, Crăciunul și Revelionul fiind ultima ocazie pentru a le cheltui, deoarece din ianuarie nu vor mai fi valabile. 

„Datorită faptului că, în acest an, Crăciunul a fost imediat după weekend şi Guvernul a acordat zile libere personalului bugetar, cererea a fost mai mare, cu atât mai mult cu cât mulţi români au profitat de primirea voucherelor de vacanţă şi au ales să-şi petreacă cele cinci zile libere departe de casă”, a declarat Dragoş Răducan, prim-vicepreşedinte executiv FPTR.

Cei mai mulți români au optat pentru pensiunile rurale, unde gradul de ocupare a depăşit 90%, fiind cazaţi aproximativ 55.000 de turişti. Cele mai căutate destinaţii au fost Bran, Maramureş, Bucovina şi zona Sibiului. 

Tarifele la pensiunile rurale de aici au variat între 350 şi 800 de lei/persoană, în funcţie de destinaţie şi preferinţe.

În staţiunile montane au fost aşteptaţi de Crăciun aproximativ 24.000 de turişti.

Pârtiile amenajate de pe Valea Prahovei şi din celelalte staţiuni montane au fost pregătite pentru schiorii şi amatorii de snowboard, precum şi pentru copiii dornici să se dea cu sania.

În aceasta zonă, tarifele s-au situat între 500 şi 900 de lei/persoană, în funcţie de gradul de confort, serviciile oferite şi numărul de zile de sejur. Potrivit FPTR, românii care au ales să plece în străinătate pentru a-și petrece Crăciunul au optat fie pentru destinaţii exotice, cu climă caldă, sau staţiunile de schi din Austria, Bulgaria, Elveţia sau Franţa.

Datele sunt aproximative, au fost obţinute pe baza estimărilor furnizate de membrii Federaţiei şi a sondajului aplicat unui număr semnificativ de operatori din turism. 

În a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie, românii îi serbează pe toţi cei care poartă numele de Ştefan. Sfântul, al cărui nume, în limba greacă, înseamnă "cunună", a fost condamnat la moarte în anul 33, pentru că propovăduia credinţa în rândul oamenilor. 

După întemeierea Bisericii, apostolii, aleşi dintre bărbaţii „plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune” au fost chemaţi să slujească în lăcaşele de cult şi să se asigure că tradiţia este respectată la mesele comune. Au fost şapte apostoli, primul dintre ei fiind Ştefan.

Alături de ceilalţi şase – Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmenă şi Nicolae -, a predicat cuvântul Evangheliei, a botezat şi a ținut slujbe.

Rolul apostolilor era foarte important şi a dus, în timp, la o Biserică puternică, în care oamenii veneau să-şi caute alinarea sufletească. 

A fost acuzat de blasfemie Diaconul Ștefan avea un har aparte, iar minunile pe care le săvârşea au atras mânia autorităţilor iudaice.

Acestea l-au chemat la judecată, în faţa Sinedriului, un tribunal la vechii evrei, şi l-au acuzat de blasfemie, care, în acele timpuri, însemna condamnarea la moarte.

Deşi a venit cu argumente, spunând că legea se împlineşte prin Hristos, diaconul nu a reuşit să-i convingă pe judecători. Astfel, a fost alungat din cetate şi, ulterior, ucis cu pietre.

Înainte de a-şi da ultima suflare, el s-a rugat ca ucigaşii lui să fie iertaţi.

„Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”, a spus Sfântul Ștefan înainte să moară. Peste 420.000 de români poartă numele Ștefan Potrivit datele de la Ministerul Afacerilor Interne, numele Sfântului Ştefan este purtat de aproximativ 422.000 de români, dintre care 305.000 sunt bărbaţi şi 117.000 femei.

Dintre bărbaţi, 273.000 poartă numele Ştefan, 18.000 se numesc Istvan şi 8.700 au fost botezaţi Fănel.

De asemenea, 3.300 dintre bărbaţi se numesc Ştefănel, 1.000 care au numele Ștefănuț şi pe 580 îi cheamă Fane.

Cele mai multe femei sărbătorite în 27 decembrie poartă numele Ştefania, respectiv 84.000, alte 22.300 se numesc Ştefana, 9.100 au fost botezate Fănica, 1.000 Fănuța şi 330 Fana.

Ce obiceiuri şi tradiţii sunt de Sfântul Ştefan Creştinii care au probleme de sănătate se pot ruga la icoana cu Sfântul Ştefan, ca să-i ajute să scape de boli.

În ziua aceasta, se fac pomeni pentru cei care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele se vor împărţi celor care poartă numele primului mucenic.

În Muntenia se fac Pâinicile lui Ştefan, dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, şi se ung cu miere. Aceste bucate, care amintesc de pietrele cu care a fost omorât Ştefan, se sfinţesc în Biserică şi se împart copiilor săraci.

Românii vor putea lucra fără restricții în Elveția, începând de anul viitor. Restricțiile pe piața muncii pentru români și bulgari au fost ridicate complet în 2016, dar reintroduse, din cauza afluxului mare de lucrători din cele două țări pe piața muncii.

Aflat în vizită în România în luna noiembrie, preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Alain Berset, a afirmat că, după luna mai 2019, nu va mai exista nicio restricţie pe piaţa muncii din Elveţia pentru cetăţenii români.

"În momentul în care România s-a alăturat UE a integrat şi sistemul de liberă circulaţie a persoanelor şi Elveţia are de mult timp un acord privind libera circulaţie a persoanelor.

În momentul aderării, a trebuit să luăm hotărârea de a lărgi această liberă circulaţie şi la cetăţenii români, lucru pe care l-am făcut, dar în ţara noastră era nevoie de un vot popular, pentru că suntem o democraţie directă şi iată că votul a fost pozitiv pentru a lărgi acest drept de liberă circulaţie între ţările noastre.

În acest cadru şi în cadrul dezbaterilor care au avut loc, discuţia s-a purtat şi pe tema modului în care această liberă circulaţie avea să fie pusă în aplicare la modul practic, astfel încât tranziţia să se facă în modul cât mai lin posibil.

Asta explică clauzele acelea care ne-au permis ca în primii ani să avem o selecţie asupra acestui proces, clauzele care au tradus în practică angajamentul nostru politic. (...)

În luna mai a anului viitor, ajungem la finele acestui proces, dată de la care nu va mai exista nicio diferenţă şi nicio restricţie", explica atunci Berset, la întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis.

În luna aprilie a acestui an, Consiliul federal elveţian a decis să prelungească clauza de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari, prevăzută în Protocolul II al Acordului UE - Elveţia privind libera circulaţie a persoanelor.

Este a doua oară când Elveția impune restricții pentru muncitorii din cele două țări, după ridicarea lor completă în 2016, acestea fiind reintroduse în 2017, din cauza imigrației mari din cele două țări.

Conform Acordului din 1999 dintre Confederația Elvețiană și Uniunea Europeană privind libera circulație a persoanelor (ALCP), aplicabil și României și Bulgariei de la 1 iunie 2009, accesul cetățenilor români și bulgari pe piața muncii elvețiene s-a făcut în limita unor cote stabilite pe o perioada de 7 ani.

Anul trecut, când a reintrodus restricțiile pe piața muncii, partea elvețiană a arătat că măsura nu singularizează România și Bulgaria, ea fiind aplicată și în 2012 pentru statele membre nou intrate în UE și în 2013 pentru celelalte state membre UE.

Potrivit datelor comunicate de către autoritățile elvețiene la acea vreme, în perioada iunie 2016 - mai 2017 au fost acordate aproximativ 3.900 permise de ședere de tip „B” pentru cetățenii români și bulgari, cifra care depășește pragul mediu al ultimilor 3 ani, de 1.024 de permise.

Potrivit statisticilor, salariul mediu în Elveția este in jur de 5.500 - 6.000 de euro, în funcție de industrie.

Cele mai mari venituri le au angajații din industria farmaceutică – 10.000 de franci elvețieni pe lună, urmată de asigurări, industria IT și servicii financiare, domenii în care se câștigă peste 9.000 de franci pe lună.

La polul opus, sunt salariile din serviciile HR – 4.000 de franci pe lună, HoReCa – 4.300 de franci pe lună și retail – 4.700 de franci pe lună.

În construcții se câștigă în jur de 5.500 de franci pe lună, iar o asistentă poate primi între 4.000 și 6.000 de franci.

Deși salariile pot părea mari, este important de subliniat și faptul că Elveția are unul dintre cele mai ridicate costuri ale vieții din Europa.

În 2014, elvețienii au respins prin referendum un salariu minim la nivel național, care, dacă se adopta, ar fi fost cel mai mare din lume – 22 de euro/oră.

În lipsa unui salariu la nivel național, veniturile angajaților se negociază între patronate și sindicate la nivel de ramură.