NEWS

Angelina Jolie va fi producător executiv al unui program pentru copii, care va fi difuzat la BBC din 2019, potrivit The Hollywood Reporter. 

"Our World", pe care îl va produce actriţa, va începe ca un program săptămânal de 10 episoade, cu scopul de a promova la nivel global educaţia în domeniul media pentru copiii cu vârste între 7 şi 12 ani. 

Potrivit unei cercetări comandate de BBC, 7 ani este vârsta la care copiii încep să realizeze ce înseamnă ştirile şi 12,6 ani este media de vârstă a copiilor din Statele Unite care încep să utilizeze o reţea de socializare, aşa că timpul dintre cele două vârste "reprezintă o fereastră pentru a insufla copiilor importanţa de a pune întrebări şi de a dezvolta o gândire critică". 

"Nu a existat niciodată un moment când era mai important de a prezenta noii generaţii obiectiv, imparţial ştirile şi de a le explica factual evenimentele şi problemele care ne modelează lumea", a spus Jolie. "Astăzi, copiii sunt expuşi la o mulţime de opinii, dar nu neapărat la informaţii care se bazează pe fapte şi care sunt fiabile". 

Actriţa a adăugat: "Ca mamă, sunt foarte încântată că BBC World Service face acest pas. Este important de asemenea pentur mine că acest proiect este unul global. Îi va ajuta tinerii din diferite ţări să se conecteze unii cu alţii, să conştientizeze mai bine şi să înţeleagă ştirile la nivel internaţional". 

Proiectul îşi propune să aibă o dimensiune globală, angajând copii din Argentina până în Zimbabwe. Va debuta cu o versiune în limba engleză, însă BBC va căuta parteneri de producţie pentru a extinde programul în mai multe limbi. 

"Our World" va fi un proiect multimedia cu elemente digitale, inclusiv o emisiune TV de o jumătate de oră săptămânal. 

Cântăreaţa braziliană Miucha, simbol al stilului muzical bossa-nova, a murit joi la Rio de Janeiro, la vârsta de 81 de ani, a anunţat agenţia oficială de presă Agencia Brasil. 

Miucha, care se trata de cancer la plămâni, a murit din cauza unui stop cardio-respirator, anunţă presa braziliană. 

Ea a semnat 14 albume în 40 de ani de carieră, combinând mai multe stiluri - bossa-nova, samba şi cântecul popular. Cunoscută în special ca interpretă, ea a şi compus cântece precum: "Triste alegria" (1979), "Todo amor" (1980) sau "No carnaval de Olinda" (1982).

Născută Heloisa Maria Buarque de Hollanda, ea a fost sora celebrului cântăreţ Chico Buarque de Hollanda şi a altor două cântăreţe, Ana de Hollanda, ministrul Culturii sub preşedinţia Dilmei Roussef, şi Cristina Buarque.

Ea este mama cântăreţei Bebel Gilberto, pe care a avut-o cu João Gilberto, unul dintre părinţii stilului bossa-nova. 

Românii să mai aştepte în continuare până să cumpere o locuinţă, deoarece condiţiile din piaţă arată din ce în ce mai clar că preţurile ar putea scădea chiar cu mai mult de 25-30% în următorii doi ani, spune analistul financiar Iancu Guda.

Guda estima, acum două luni, că preţurile la imobiliare o să scadă cu minim 25%-30% în perioada 2019-2020.

„Având în vedere noutăţile de pe finalul anului, sunt convins că această corecţie se va întâmpla, scăderea posibilă fiind chiar mai mare”, adaugă el acum.

Acum două luni, Guda făcea o listă cu 10 argumente prin care susţinea această scădere a preţurilor, printre care menţiona: finanţarea din ce în ce mai scumpă, măsurile Băncii Naţionale a României de limitare a gradului de îndatorare la credite, scădere abruptă a numărului de imobile vândute, posibila închidere a programului Prima Casă sau faptul că preţul mediu al imobiliarelor a crescut deja cu 42% în ultimii trei ani.

Acum, el aduce o serie de argumente noi: - incertitudinea externă care anunţă o nouă recesiune (volatilitatea puternică a burselor internaţionale, un nou focar de risc global dinspre supraîndatorarea companiilor din China, evenimentele din Franţa, riscul din Italia, temperarea creşterii în Germania şi reaşezarea pe scena politică, incertitudinea privind Brexit); - măsurile fiscale recente, care vor duce la scăderea creditării populaţiei, în special pe imobiliare.

De asemenea, multe companii (în special microîntreprinderile) vor avea probleme de lichiditate din cauza finanţării mai scumpe. Salariile nu mai pot creşte în acelaşi ritm în 2019 (10%-15%) fără să pericliteze solvabilitatea companiilor.

„Prevăd majorări de salarii în privat cu maxim 5% nominal, adică aproape de zero din punct de vedere real”, spune Guda; - plafonarea gradului de îndatorare la 40% pentru creditele acordate populaţiei, implementat recent de BNR, şi care urmează să intre în vigoare începând cu 2019; - încrederea populaţiei scade, din cauza incertitudinii locului de muncă!

Bancabilitatea acestora (accesul la credit) scade (din cauza factorilor enumeraţi anterior).

„Cine mai se încumeta să ia un credit pe 30 de ani, mai ales când vorbim de sume peste 100.000 EUR ?? Foarte foarte puţini!”, mai arată analistul; - vânzările de imobiliare scad în continuare cu aproape 30% (cifre confirmate şi de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - ANCPI) - dezvoltatorii care construiesc pe credit (marea majoritate) au probleme cu plata ratelor la bancă (Guda se aşteaptă să vedem primele restructurări majore în semestrul I din 2019).

De asemenea, criza de pe piata muncii duce la prelungirea termenelor de finalizare a proiectelor rezidenţiale.

„Scăderea preţurilor la imobiliare cu minim 25%-30% este o corecţie normală (nu o ajustare depresivă), deoarece se construieşte mp (metrul pătrat) cu maxim 750-800 EUR şi se vinde între 2000-2500 / mp în zonele bune din marile oraşe”, conchide Iancu Guda.

Agenția poloneză de știri PAP a organizat cea de-a 61-a ediție a premiilor pentru cei mai buni sportivi din Europa în 2018.

Pe primul loc a ieșit tenismanul sârb Novak Djokovici (1 ATP), campion la Wimbledon și US Open. Acesta a acumulat 145 de puncte.

Podiumul a fost completat de Luka Modrici, câștigător al Ligii Campionilor și al Cupei Mondiale a cluburilor cu Real Madrid, și de britanicul Lewis Hamilton, campion mondial de Formula 1.

Simona Halep a fost așezată abia pe locul 10, la egalitate cu polonezul Kamil Stoch, campion olimpic la săriturile cu schiurile. Cei doi au strâns 39 de puncte.

23 de agențiide presă din Europa au participat, România fiind reprezentată de Agerpres.

 Cei mai buni 20 de sportivi din Europa

1. Novak Djokovic (Serbia/ tenis) 145 puncte
2. Luka Modric (Croația/fotbal) 132
3. Lewis Hamilton (Marea Britanie/Formula 1) 114
4. Ester Ledecka (Cehia/alpine skiing/snowboard) 74
5. Martin Fourcade (Franța/biatlon) 69
6. Marcel Hirscher (Austria/schi alpin) 67
7. Marit Bjoergen (Norvegia/schi fond) 59
8. Antoine Griezmann (Franța/fotbal) 43
9. Kevin Mayer (Franța/atletism) 40
10. Simona Halep (România/tenis) 39
10. Kamil Stoch (Polonia/sărituri cu schiurile) 39
12. Luka Doncic (Slovenia/baschet) 36
13. Dina Asher-Smith (Marea Britanie/atletism) 31
14. Geraint Thomas (Marea Britanie/ciclism) 30
15. Sarah Sjoestroem (Suedia/înot) 25
16. Kylian Mbappe (Franța/fotbal) 24
17. Marc Marquez (Spania/motociclism viteză) 22
17. Jacob Ingebrigtsen (Norvegia/schi fond) 22
19. Cristiano Ronaldo (Portugalia/fotbal) 20
20. Aleksandr Ovecikin (Rusia/hochei pe gheață) 16

La finele anului trecut, astronomii americani au detectat, în premieră, un asteroid interstelar.

Botezat „Oumuamua” (Mesaggerul, în limba hawaiană) sau 1I/2017 U1, obiectul a provocat controverse în lumea academică, iar numeroşi astronomi şi oameni de ştiinţă s-au întrebat dacă nu cumva este vorba despre o navă extraterestră.

Observaţia a fost făcută prin Telescopul de Supraveghere panoramică şi Sistemul de Răspuns Rapid 1 din Hawaii pe 19 octombrie 2017 şi a stârnit dezbateri aprinse în rândul savanţilor.

În timp ce unii dintre ei consideră că acest obiect interstelar este un asteroid, alţiisunt de părere că ar fi vorba despre o cometă. Însă există şi alte opinii. Universe Today scrie că au existat voci care au susţinut că Oumuamua ar putea fi o navă interstelară, iar cercetătorii au decis să monitorizeze obiectul, pentru a vedea dacă acesta emite semnale radio.  

Printre cei care susţin această ipoteză se numără şi doi savanţi de la Centrul Harvard-Smithonian pentru Astrofizică. Abraham Loeb este directorul Institutului pentru Teorie şi Calcul al Centrului Harvard-Smithonian pentru Astrofizică, profesor la Universitatea Harvard şi preşedinte al comisiei pentru proiectul Breakthrough Starshot, ce doreşte să dezvolte o navă cu pânză solară care să ajungă în Alfa Centauri, iar Shmuel Bialy este cercetător postdoctoral la Harvard.

Cei doi au realizat un studiu în care susţin că Oumuamua ar putea fi o navă interstelară, eventual una aflată în derivă, care pluteşte în spaţiu.   

Iniţial, astronomii care au monitorizat obiectul spaţial prin intermediul telescopului Hubble au emis ipoteza că  Oumuamua pare să aibă o densitate ridicată, ceea ce ar indica faptul acesta ar avea o compoziţie metalică sau de rocă. 

O altă echipă de astronomi, care a monitorizat obiectul şi a analizat imaginile captate prin telescopul Hubble, a semnalat comportamentul neaşteptat al acestuia.

Cercetătorii au anunţat că, în loc să încetinească,  Oumuamua şi-a sporit viteza.

Potrivit acestora, cea mai probabilă explicaţie ar fi fost că obiectul observat a pierdut din materia de la suprafaţă din cauza căldurii solare.

Eliberarea acestui material, similară cu comportamentul unei comete, i-ar fi dat impulsul necesar pentru a obţine o importantă creştere de viteză.   

Cei doi cercetători de la Centrul Harvard-Smithonian au comentat aceste observaţii şi au contrazis teoria conform căreia Oumuamua ar fi mai degrabă o cometă. „Dacă Oumuamua a fost o cometă, de ce nu a emis gaze când era în cea mai apropiată poziţie de soare?”, au comentat Bialy şi Loeb.

Cei doi au citat şi un alt studiu,  care arată că dacă emisia de gaze ar fi fost responsabilă pentru acceleraţie, atunci ar fi provocat şi o evoluţie rapidă a rotaţiei lui Oumuamua, lucru ce nu a fost observat. 

Explicaţiile lui Loeb şi Bialy  

Abraham Loeb şi Shmuel Bialy iau în considerare posibilitatea ca Oumuamua să fie o „pânză solară”, o formă de navă spaţială care se bazează pe presiunea radiaţiei ca să genereze propulsie, exact la fel cum încearcă proiectul Breakthrough Starshot.

Cei doi cred că această pânză solară ar putea fi trimisă de altă civilizaţie pentru a cerceta sistemul nostru solar şi a căuta forme de viaţă.  

Potrivit Universe Today, Loeb şi Bialy au găsit o posibilă explicaţie şi pentru faptul că Oumuamua nu a emis niciun semnal radio de răspuns pe timpul monitorizării.

Obiectul ar putea fi o navă defunctă care pluteşte sub influenţa gravitaţiei şi a radiaţiilor stelare, asemănătoare cu resturile de la epavele plutitoare în ocean.

De altfel, într-un articol publicat în Scientific American, Loeb a scris că Oumuamua ar putea fi „primul caz cunoscut al unei relicve artificiale care a plutit în sistemul nostru solar din spaţiul interstelar”.

Savantul de Harvard a punctat afirmând şi că  „Această oportunitate creează o bază potenţială pentru o nouă frontieră a arheologiei spaţiale, şi anume studierea relicvelor din civilizaţiile anterioare din spaţiu.”  

Acelaşi Abraham Loeb a mers mai departe, explicându-le celor de la Universe Today că nu este exclus ca Oumuamua să se fi aflat într-o misiune de recunoaştere.

Deşi cei doi oameni de ştiinţă admit că studiul lor nu are cum să răspundă la toate întrebările şi că nu pot să demonstreze în totalitate faptul că Oumuamua ar fi o navă extraterestră.