Author: admin

ING Bank România a crescut de la 15 la 35% avansul minim pentru creditele ipotecare standard, practicând acum una dintre cele mai ridicate rate necesare pentru obținerea unui împrumut dintre băncile mari, relevă date analizate de Profit.ro.

ING a modificat de mai multe ori în ultimii cinci ani avansul minim solicitat pentru împrumuturi.

Banca olandeză crescuse avansul la 25% în mai 2016 pentru creditele ipotecare, în contextul adoptării Legii privind darea în plată, însă la fel ca restul băncilor a revenit la valorile mai mici până la startul crizei COVID 19.

Banca majorase în 2017 și avansul la creditele Prima Casă de la 5 la 10%.

Ponderea mai mare a avansului raportat la valoarea ipotecii a fost redusă din nou la 5% pentru împrumuturile pe o perioadă de până la 25 de ani.

Băncile cer un avans care pornește, în general, de la 15% pentru împrumuturile standard, însă media la care acordă efectiv creditele este mai ridicată.

Valoarea medie a ponderii creditului în garanție (loan to value) era de 74% pentru împrumuturile ipotecare acordate în trimestrul 4 din 2019 și de 72% pentru întregul portofoliu de credite ipotecare, arată datele BNR.

Pe de altă parte, clienții au acces mai greu la creditare, din moment ce trebuie să economisească mai mult pentru a-și permite finanțarea unei părți din achiziția imobiliară din resurse proprii.

ING prognozează o scădere a economiei de 5,5% în acest an, pe fondul efectelor pandemiei, și o revenire parțială anul viitor.

Băncile estimau, înainte de criză, o creștere a prețului locuințelor în primul trimestru din acest an. În aprilie, prețurile apartamentelor la nivel național au scăzut însă cu 1,7%, după o creștere de 1,8% în martie.

Populația avea împrumuturi pentru locuințe de la bănci 83,1 miliarde de lei în martie. Segmentul ipotecar a avut cea mai mare creștere după criza financiară din 2008-2010, fiind susținut și de programul Prima Casă unde avansul a fost de doar 5%.

Franţa va permite accesul muncitorilor sezonieri în agricultură din alte state UE, a declarat ministrul francez al agriculturii, precizând că este nevoie de 100.000 de oameni şi de îndeplinirea anumitor condiţii.

Angajaţii sezonieri din ţările Uniunii Europene vor putea merge în Franţa dacă obţin un contract de muncă şi respectă măsurile sanitare impuse în contextul pandemiei, a anunţat ministrul francez al Agriculturii, Didier Guillaume.

"Agricultura Franţei are nevoie de forţă de muncă sezonieră, necesarul era de 40.000-50.000 de salariaţi în aprilie, este de 100.000 luna aceasta, este o adevărată problemă", afirmă ministrul francez al Agriculturii.

„În zilele următoare, forţa de muncă străină va putea fi acolo cu garanţii de securitate care vor permite agriculturii franceze să îşi dezvolte şi să îşi vândă produsele”, a spus Didier Guillaume.    „Instrucţiunea va fi publică miercuri”, a adăugat ministrul Agriculturii în faţa deputaţilor, cu „un ghid al bunelor practici pentru muncă şi cazare” care va fi pus la punct. Aceşti lucrători vor putea veni în Franţa „dacă au un contract de muncă”, a spus oficialul, citat de Les echos.

Creşterea puternică a nevoilor de forţă de muncă   Apelul pentru lucrătorii sezonieri din alte ţări europene a fost o solicitare din partea FNSEA, începând cu 11 mai, data începerii deconfinării progresive. Potrivit principalului sindicat agricol, lucrătorii străini reprezintă între o treime şi jumătate din forţa de muncă agricolă sezonieră în Franţa.

Pentru alte ţări, cum ar fi Germania, Austria şi chiar Finlanda, absenţa lor a fost, de asemenea, problematică. Italia, la rândul său, a trebuit să ia măsuri în privinţa a aproximativ 200.000 de imigranţi ilegali care vor avea posibilitatea de a obţine un contract de muncă în sectorul agricol.

Aceasta este de aşteptat să fie cea mai mare regularizare din mai mult de un deceniu.

Suedia, care a optat pentru o strategie mai puţin restrictivă pentru combaterea noului coronavirusului comparativ cu alte state europene, a înregistrat în ultimele şapte zile cel mai ridicat număr de decese pe cap de locuitor din Europa din cauza COVID-19, transmite Reuters.

Autorităţile suedeze au menţinut deschise majoritatea şcolilor, restaurantelor şi afacerilor, în timpul pandemiei. Deşi numărul deceselor este în scădere, Suedia a consemnat 6,25 de decese la un milion de locuitori pe zi, potrivit mediei aferente unei perioade de 7 zile, între 12-19 mai. Acesta este cel mai ridicat nivel din Europa şi peste cel din Marea Britanie, de 5,75 decese la un milion de locuitori.

Pe parsurul pandemiei, Suedia a înregistrat însă mai puţine decese pe cap de locuitor comparativ cu Marea Britanie, Spania, Italia, Belgia şi Franţa, ţări care au optat pentru impunerea unor măsuri stricte de distanţare socială, dar mult mai multe faţă de statele vecine Danemarca, Norvegia şi Finlanda.

Strategia Suediei, bazată în mare parte pe măsuri voluntare de distanţare socială şi igienă de bază, a fost criticată de unii ca fiind un experiment periculos pentru vieţile oamenilor, dar a fost şi promovată ca un viitor model de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Strategia deschisă a Suediei pare să fi atenuat impactul economic al pandemiei, creşterea încetinind mult mai puţin în primul trimestru, comparativ cu Danemarca şi Norvegia.

Zeci de tineri s-au strâns, sâmbătă seară, în Parcul Herăstrău, au ascultat muzică şi au dansat, fără să fi respectat vreo regulă , imagini surprise în zonă fiind postate pe reţelele de socializare.

În imaginile postate pe reţelele de socializare se vede cum zeci de tineri ascultă muzică şi dansează, fără a respecta nicio regulă.

Comentariile în mediul online sunt variate, de la cei care critică vehement atitudinea tinerilor, până la cei care consideră că trebuie să stea în casă doar cei care doresc acest lucru.

Până la ora transmiterii acestei ştiri, nici Poliţia Capitalei, nici Jandarmeria Bucureşti nu au transmis precizări cu privire la măsurile dispuse.

Şi în timpul zilei, în Parcul Herăstrău a fost aglomeraţie, mai multe grupuri de persoane care nu respectau regulile de distanţare socială participând la picnicuri.

România este în stare de alertă, iar adunările publice, petrecerile şi orice acţiune care implică prezenţa a mai mult de trei persoane sunt interzise.