Der Spiegel: Medicii din România sau Bulgaria au emigrat cu miile. Europa de Est nu poate să ofere prea multe împotriva virusului

admin martie 24, 2020 No Comments

 

Europa de Est nu poate să ofere prea multe împotriva virusului – sistemele de sănătate sunt insuficient pregătite pentru epidemie. Remediul se caută în izolare. Între Baltica şi Balcani viaţa s-a oprit., scrie Der Spiegel, citat de Rador.

Lukasz Szumowski deţine tot ce este necesar în zilele acestea pentru a avea succes în politică: este medic, a lucrat după absolvire în Kalkutta la Maica Tereza, a devenit profesor deja la 44 de ani. De doi ani este ministrul sănătăţii în Polonia.

Nu este neapărat un tribun, dar îi informează zilnic pe concetăţenii săi despre noile cifre legate de criza provocată de coronavirus. “Va fi şi mai greu”, spune ministrul.

Nu înfrumuseţează cu nimic situaţia, iar oamenii apreciază acest lucru, chiar şi cei din opoziţie – o raritate într-o Polonie profund înstrăinată.

Szumowski este forţa principală în lupta pe care o duce Varşovia împotriva virusului. Polonia a fost una din primele ţări care şi-au închis graniţele. Aproape toate ţările din Baltică şi din Balcani i-au urmat exemplul, viata publică a îngheţat aproape complet, Praga şi Cracovia sunt aproape pustii, skilift-urile din Slovacia sunt oprite, străzile Croaţiei sunt parcă moarte.

Statele est-europene sunt și mai mult forţate să se izoleze împotriva virusului decât vecinele lor din Vest, deoarece sistemele lor de sănătate sunt încă lipsite de capacitate. Medicii şi personalul sanitar din ţări ca Bulgaria sau România au emigrat cu miile.

În opinia lui Martin McKee, profesor la London School on Hygiene and Tropical Medicine, “sistemele de sănătate din Europa Centrală se află de mult sub presiune. Este vorba despre o combinaţie între lipsa de personal rezultat în urma salariilor mici şi a migraţiei. În plus, în multe locuri timp de mai mulţi ani nu s-a investit aproape deloc în infrastructura sănătăţii”. Totuşi, în Europa de Est s-au înregistrat până acum relativ puţine cazuri de îmbolnăvire: abia miercuri Bulgaria şi Albania au comunicat primul caz de deces. Ţara cea mai lovită este Cehia cu 694 de pacienţi. Miercuri noaptea a aterizat la aeroportul din Praga un avion militar, care fusese trimis în China de către premierul Andrej Babis şi s-a întors cu 150.000 de teste rapide la bord. Au fost luate măsuri şi în Estonia, Letonia şi Lituania.

Ungaria, guvernată de premierul naţional-populist Viktor Orbán, a fost prima care a închis graniţele, iar şeful forţelor operative a fost nevoit să recunoască: “Avem de-a face cu o pandemie care nu cunoaşte graniţe”.

Până vineri au fost înregistrate 78 de persoane infectate, iar ţara se aşteaptă zilele următoare la “sute” de noi cazuri. În Slovacia membrii noului guvern format din patru partide au apărut la preşedintele statului Zuzana Caputova cu măşti, iar măştile şi mănuşile sunt obligatorii pentru membrii noului parlament, a căror temperatură este verificată înaintea intrării în sală.

Criza virusului din România a dus la atitudini curioase de respingere politică: în februarie opoziţia social-democrată a demis guvernul liberal prin moţiune de cenzură. La începutul săptămânii însă l-a susţinut brusc din nou. Calculul care se ascunde în spatele acestei atitudini ar putea fi următorul: liberalii urmează să se facă de râs în criză, iar social-democraţii speră ca mai târziu să se organizeze alegeri anticipate.(…)

Ce pedepse se aplicau pentru încălcarea carantinei în anul 1832. De la ocnă pe viaţă, la moarte

admin martie 24, 2020 No Comments

Pentru protejarea Moldovei de ciumă, autorităţile au luat în anul 1832 cele mai drastice măsuri, mergându-se până la condamnarea la ocnă sau chiar pedeapsa cu moartea.

În „Regulamentul organic al Moldovei“, ediţie integrală realizată de Dumitru Vîtcu şi Gabriel Bădărău, cu sprijinul lui Corneliu Istrati aflăm ce pedepse se aplicau pentru încălcarea carantinei în anul 1832.

Conform regulamentului, „Pentru ferirea Moldovii despre cumplita boală a ciumii, să va aşeza pe malul din a stânga Dunării un cordon statornic de paza sănătăţii, de la gura Prutului până la gura râului Sireti, pe marginea Ţării Româneşti/ Însă, spre a nu împiedica negoţul, trecerea călătorilor şi comunicaţia înspre Moldova şi între malul din dreapta Dunării, precum şi a corăbiilor ce vin din Marea Neagră, această comunicaţie va fi slobodă numai pe la trii locuri, anume pe moşia Ţiglina, unde se află aşezată carantina, înspre aceasta şi oraşul Galaţi o barieră de exportaţie, iar mai gios de Galaţi, la întrare în acest oraş, să va aşeza bariera importaţiei pentru lucrurile ce nu sunt supusă carantinii“.

Pedepsele pentru încălcarea carantinei, extrase din Regulamentul Organic al Moldovei din anul 1832 erau foarte aspre.

Astfel, conform art 204, „Acei ce vor călca legiuirile carantinii se vor pedepsi în chipul următori: Pământenii cari vor călca peste hotarăle Moldovii, fără a face carantină vor fi, după ce o va împlini, trimeşi pe viaţă la ocnă. Dacă cineva ar aduce în Moldova mărfuri pe ascuns sau alte lucruri, atunci îndoita vină de controbant şi de călcarea cordonului se va pedepsi prin confiscarea lucrurilor prinsă, iar călcătoriul cordonului va fi osândit la ocnă pe viaţă. Acel ce va ascunde vreun lucru şi să va dovedi în cursul facerii carantinii, să va supune la o nou carantină, socotiră din zioa când să va dovedi această călcare. Acii ce s-ar atinge de o persoană sau de un lucru aflători încă în carantină, precum şi lucrurile atinsă de un călători ce ar intra în carantină, asămine să vor supune la o nou carantină.  Întâmplându-să ca niştine să să ispitească a călca legiuirile carantinii sau cordonul şi carile, după poftorita amelinţare de cătră jandarm, nu s-ar trage îndărăpt, atunce jandarmul va fi împuternicit a împuşca pe acest călători“.

Mai departe, se prevedea la art. 205 pedepsele la care erau condamnaţi dregătorii. Cei care încălcau carantina având un interes erau pedepsiţi cu moartea.

În iarna anului 1812, epidemia de ciumă a secerat 90.000 de vieţi. A izbucnit printre oamenii de la curte, chiar în a doua zi de domnie a lui Ioan Vodă Caragea, de aici şi denumirea de „Ciuma lui Caragea“.

„Niciodată acest flagel n-a făcut atâtea victime! Au murit până la 300 de oameni pe zi şi se crede că numărul morţilor în toată ţara a fost mai mare de 90.000. Contagiunea era aşa de primejdioasă, încât cel mai mic contact cu o casă molipsită ducea moartea într-o familie întreagă şi violenţa era aşa de mare, încât un om lovit de ciumă era un om mort“, descria prinţul Ion Ghica situaţia într-o scrisoare către Vasile Alecsandri.

Poliţia de Frontieră: 25.600 persoane au intrat în ţară în ultimele 24 de ore | 80 de minute timp de aşteptare pentru autoturisme la Nădlac II

admin martie 23, 2020 No Comments

Peste 38.600 persoane, cetăţeni români şi străini, au trecut frontiera în ultimele 24 de ore, dintre care aproximativ 25.600 pe sensul de intrare şi 13.000 pe cel de ieşire din ţară.

Poliţia de Frontieră anunţă că, luni dimineaţă, timpul de aşteptare al autoturismelor la intrarea în ţară este de 80 de minute, fiind impuse restricţii pentru cetăţenii străini.

Potrivit Poliţiei de Frontieră, în ultimele 24 de ore, au intrat în ţară 25.600 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi aproximativ 9.200 de mijloace de transport.

Luni dimineaţă, timpul de aşteptare pentru autoturisme, la intrarea în ţară prin Vama Nădlac II este de 80 de minute.

De duminică noaptge au intrat în vigoare restricţiile de intrare în ţară pentru cetăţenii străini.

”Măsura de nepermitere a intrării în Romania dispusă faţă de cetăţenii străini şi apatrizi se realizează în conformitate cu normele corespunzătoare stabilite de Regulamentul UE 399/2016 al Parlamentului European si al Consiliului cu privire la codul Uniunii privind regimul de trecere al frontierelor de către persoane (codul frontierelor Schengen)”, a transmis Poliţia de Frontieră.

Fac  excepţie de la această măsura şi le este permisă intrarea pe teritoriul României cetăţenilor străini şi apatrizilor care fac parte din următoarele categorii:

- sunt membri de familie ai cetăţenilor români;

- sunt membri de familie ai cetăţenilor altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, cu rezidenţă în România;

- sunt persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţile române potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori un document echivalent acestora emis de autorităţile altor state, potrivit dreptului Uniunii Europene;

- sunt persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document echivalent;

- este personal diplomatic sau consular, personal al organizaţiilor internaţionale, personal militar sau personal care poate asigura ajutor umanitar;

- sunt pasageri în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare;

- sunt pasageri care călătoresc din motive imperative (medicale sau familiale);

- sunt persoane care au nevoie de protecţie internaţională sau din alte motive umanitare.

”În  continuare, în punctele de trecere a frontierei, pentru cetăţenii români şi cetăţenii UE se derulează procedurile stabilite în urma Hotărârilor CNSSU pentru persoanele care sosesc în România, având ca zonă de plecare sau tranzit zone de risc şi state unde sunt confirmate cel puţin 500 cazuri de infecţie COVID 19. Persoanele sunt îndrumate de poliţistul de frontieră către personalul Direcţiei de Sănătate Publică din punctele de trecere a frontierei pentru completarea declaraţiilor şi efectuarea triajului epidemiologic în vederea dispunerii unor măsuri specifice de autoizolare la domiciliu sau  plasare în carantină”, a mai precizat Poliţia de Frontieră.

Referitor la transportul de mărfuri, Poliţia de Frontieră precizează că, în conformitate cu articolul 4 din O.M. nr. 1 şi articolul  9 alin. 3 din O.M. nr. 2, în punctul de trecere a frontierei, conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 t au obligaţia să aibă asupra lor şi să poarte mijloace individuale de protecţie, precum dezinfectant, mănuşi, mască pentru faţă, precum şi să prezinte documente care atestă traseul de deplasare până la destinaţie.

Conducătorii acestor autovehicule, care sosesc din ”zone roşii“ sau ”zone galbene“ ori au tranzitat aceste zone, nu se supun măsurilor de carantină sau izolare, dacă la prezentarea în punctul de trecere a frontierei nu manifestă simptomatologie asociată COVID-19.

Peste 20.000 de vizitatori unici, pentru primul concert transmis pe site-ul Festivalului „George Enescu”

admin martie 23, 2020 No Comments

 

„Recviemul”, de Verdi, interpretat de Orchestra şi corul Maggio Musicale Fiorentino - concertul de deschidere al „Festivalului Internaţional George Enescu online” - a înregistrat cifre importante de audienţă, potrivit unui comunicat remis News.ro.

Concertul a fost vizionat de 20.079 de vizitatori unici, în cele patru zile de difuzare pe site-ul www.festivalenescu.ro, în secţiunea special dedicată. Dintre aceştia, 11.460 de utilizatori unici l-au urmărit în primele 24 de ore.

„Festivalul şi Concursul Enescu Online” propune, între 22 şi 25 martie, al doilea concert al Orchestrei şi Corului Maggio Musicale Fiorentino, sub bagheta dirijorului Fabio Luisi. Solistul invitat este violonistul rus Sergei Krylov.

Pe site-ul www.festivalenescu.ro a început, pe 18 martie 2020, „Festival Internaţional George Enescu online”, pentru a oferi oamenilor din întreaga lume acces gratuit la muzică simfonică de calitate.

Festivalul şi Concursul online se vor desfăşura pe durată nedeterminată, concertele urmând să fie programate o dată la patru zile.

Festivalul Enescu îşi îndeamnă publicul să respecte regulile de distanţare socială şi, în loc să cumpere bilete la concerte, să facă donaţii pentru organizaţiile neguvernamentale credibile, care strâng bani pentru dotarea spitalelor cu echipamente şi materiale necesare rezistenţei în faţa pandemiei.

PROGRAMUL FESTIVALULUI ŞI CONCURSULUI ENESCU ONLINE – PRIMA LUNĂ

22-25 martie: Orchestra şi Corul Maggio Musicale Fiorentino, sub bagheta dirijorului Fabio Luisi. Solistul invitat este violonistul rus Sergei Krylov. În program: Concertul nr. 1 pentru vioară şi orchestră op. 6 de Niccolò Paganini şi Simfonia a III-a în do major op. 21 de George Enescu.

26-29 martie: Orchestra Naţională Simfonică a Radiodifuziunii Poloneze, sub bagheta maestrului Lawrence Foster şi avându-l ca solist pe pianistul Szymon Nehring (laureat al Concursului Internaţional „Arthur Rubinstein” în 2017). În program: Adrian Pop - „Solstice” pentru orchestră; Frédéric Chopin - Concertul nr. 1 în mi minor pentru pian şi orchestră op. 11 şi Witold Lutosławski - Concert pentru orchestră.

30 martie-2 aprilie: Orchestra Naţională a Franţei, sub bagheta maestrului Ion Marin. Solistă este pianista de origine română Alexandra Dariescu. În program: Suita nr. 1 pentru orchestră în do major op. 9 de George Enescu, Concertul în sol major pentru pian şi orchestră de Maurice Ravel, Suita „Imagini” pentru orchestră de Claude Debussy.

3-6 aprilie: Orchestra Filarmonicii Regale din Liège dirijată de Tiberiu Soare. Solişti sunt doi muzicieni de calibru internaţional: soprana Anna Caterina Antonacci şi pianistul Denis Kozhukhin. În program: Variaţiuni pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră de Witold Lutosławski, Rapsodia pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră de Serghei Rahmaninov, La Voix Humaine – operă pentru soprană şi orchestră de Francis Poulenc.

7-10 aprilie: Orchestra Filarmonicii Regale din Liège, avându-l la pupitru pe dirijorul Gergely Madaras; solistul concertului este violonistul Renaud Capuçon. În program: Suita a II-a pentru orchestră în do major de George Enescu, Concertul nr. 2 pentru vioară şi orchestră de Béla Bartók şi Simfonia a V-a în si bemol major de Serghei Prokofiev.

11-14 aprilie: Peter Grimes, operă semnată de compozitorul britanic Benjamin Britten. Lucrarea a fost interpretată de Orchestra Naţională a Radiofuziunii Române şi de Corul Academic Radio, sub bagheta dirijorului Paul Daniel. Ciprian Ţuţu a fost dirijorul corului, iar artista vizuală Carmen Lidia Vidu a semnat viziunea şi regia multimedia a spectacolului. În distribuţie: tenorul Ian Storey – Peter Grimes, soprana Lise Davidsen – Ellen Orford, Catherine Wyn-Rogers, contralto – Auntie, baritonul Christopher Purves – Balstrode, mezzosoprana Diana Montague – Mrs. Sedley, basul Joshua Bloom – Swallow, baritonul Huw Montague Rendall – Ned Keene, tenorul Michael Colvin – Bob Boles, tenorul Bonaventura Bottone – Reverendul Horace Adams, basul Barnaby Rea – Hobson, sopranele Solomia Lukyanets şi Rhian Lois – cele două nepoate.

15-18 aprilie: Orchestra Filarmonice din St. Petersburg, sub bagheta dirijorului român Christian Badea, alături de Corul Academic al Radiofuziunii Române, dirijat de Ciprian Ţuţu. Solistul concertului este violonistul Vadim Repin. În program: Poemul simfonic Isis de George Enescu (finalizat postum de Pascal Bentoiu, după schiţele autorului), Concertul nr. 1 în la minor pentru vioară şi orchestră de Dmitri Şostakovici şi Simfonia a IX-a în mi minor, Din lumea nouă de Antonin Dvořák.

19-22 aprilie: Recitalul violonistei Midori şi al pianistului Jean-Yves Thibaudet. În program: Sonata pentru vioară şi pian în la minor de Robert Schumann, Sonata nr. 1 pentru vioară şi pian în la major de Gabriel Fauré, Sonata pentru vioară şi pian în sol minor de Claude Debussy şi Sonata a III-a în la minor pentru pian şi vioară, „în caracter popular românesc” de George Enescu.

The Guardian | Rata scăzută a mortalității din cauza coronavirusului din Germania intrigă experții

admin martie 23, 2020 No Comments

Rata relativ redusă a mortalității din Germania intrigă experții, pe măsură ce coronavirusul se răspândește în Europa. Unii pun la îndoială metodologia culegerii de date, în timp ce alții susțin că ratele ridicate de testare ale țării permit o aproximare mai exactă a amenințării noului coronavirus, analizează publicația The Guardian, preluată de Mediafax.

În timp ce pandemia a lovit Germania cu forță deplină, Universitatea Johns Hopkins notând 22.364 de infecții confirmate până duminică dimineață, sunt raportate doar 84 de decese, relatează The Guardian.

Germania are astfel cea mai mică rată a mortalității din cele 10 țări cel mai grav afectate de pandemie: 0,3%, comparativ cu 9% în Italia și 4,6% în Marea Britanie.

Contrastul cu Italia este deosebit de surprinzător, în condițiile în care cele două țări au cel mai mare procent de cetățeni cu vârsta de 65 de ani sau mai mult în Europa. Iar indicele Bloomberg Global Health indică un stil de viață mai sănătos pentru italieni decât pentru germani.

Politicieni germani și oficialii din domeniul sănătății au fost reticenți să comenteze rata scăzută a mortalității.

Lothar Wieler, președintele Institutului Robert Koch (RKI), a declarat că nu se așteaptă să existe o diferență semnificativă a ratelor de mortalitate între Italia și Germania, pe termen lung.

"Este prea devreme să spunem dacă Germania este mai bine pregătită medical pentru pandemia COVID-19 decât alte țări", a declarat Marylyn Addo, de la Centrul Medical al Universității din Hamburg. Addo a sugerat că o explicație probabilă a cifrelor a fost că, în timp ce spitalele din nordul Italiei sunt supraaglomerate cu pacienți, Germania nu a atins capacitatea maximă și a avut mai mult timp pentru a aproviziona cu echipamente și pentru a redistribui personalul.

Foarte important, Germania a început să testeze oamenii, chiar cu simptome mai ușoare, relativ devreme, ceea ce înseamnă că numărul total de cazuri confirmate poate oferi o imagine mai exactă a răspândirii virusului decât în ​​alte state.

Profilul de vârstă al celor afectați în primele săptămâni a fost, de asemenea, mai tânăr decât în ​​alte țări, mulți dintre ei inși sănătoși, care s-au întors din stațiunile de schi din Austria sau Italia, ceea ce ar explica rata scăzută a mortalității.

"Presupun că mulți tineri italieni sunt sau au fost infectați fără să fie detectați vreodată", a declarat pentru ziarul "Die Zeit" Christian Drosten, virolog la spitalul Charité din Berlin. "Acest lucru explică, de asemenea, rata mortalității presupus mai mare a virusului acolo."

Drosten, care a consiliat ministerul german al Sănătății, a avertizat, de asemenea, că rata mortalității din Germania probabil va crește în următoarele săptămâni, întrucât zonele cu risc ridicat devin mai greu de identificat și capacitatea de testare devine extinsă. "Pare că virusul a devenit mai periculos, dar asta ar fi o denaturare. Va reflecta pur și simplu ceea ce deja începe să se întâmple: ratăm din ce în ce mai multe infecții".

Metodologia din spatele colectării datelor din Germania ar putea avea un rol, de asemenea, în discrepanța dintre cifrele italiene și germane.

Dacă un pacient este testat pozitiv pentru COVID-19 în Germania, medicul va anunța autoritatea medicală locală, care va transfera digital datele către Institutul Robert Koch (RKI). Acest proces, mai lent, explică de ce cifrele zilnice ale RKI au fost constant mai mici decât cele de la Universitatea Johns Hopkins, care își actualizează mai des tabelele de date. Până la ora 10 dimineața duminică, de exemplu, RKI anunța doar 55 de victime în Germania.

Spre deosebire de Italia, în Germania nu există teste postmortem pentru noul coronavirus. RKI spune că persoanele care nu au fost testate pentru COVID-19 în viață, dar care sunt suspectate că au fost infectate, "pot fi" testate după moarte. În sistemul de sănătate descentralizat din Germania însă aceasta nu este încă o practică de rutină.

Drept urmare, este teoretic posibil să existe persoane care ar fi putut să fi murit în casele lor înainte de a fi testate și care nu apar în statistici.

Specialiștii medicali, precum Addo, nu consideră că numărul cazurilor nedeclarate este semnificativ din punct de vedere statistic. "Clinicile care se ocupă de afecțiuni respiratorii au fost în alertă cu privire la virus de săptămâni întregi, așa că aș fi foarte surprinsă dacă ar exista un număr semnificativ de decese neînregistrate."

Cifrele oficiale ale mortalității RKI includ atât persoanele care au murit din cauza virusului, cât și pe cele infectate și cu probleme de sănătate, la care nu a putut fi determinată cauza precisă a morții.

Cum a salvat Sfântul Spiridon insula Corfu de ciumă în anul 1673

admin martie 23, 2020 No Comments

 

Epidemia de ciumă din anul 1673 a pustiit insula Corfu fără milă și în toiul dezastrului s-a oprit brusc și în chip de neînțeles.

Din bisericile și casele de pe insulă se înălțase rugăciune neîncetată către Dumnezeu și, cu trei nopți înainte de potolirea molimei, în vârful clopotniței a apărut o lumină strălucitoare.

Înlăuntrul luminii, privitorii puteau vedea limpede chipul Sfântului Spiridon cu o cruce în mână punând pe fugă ciuma care luase forma unei fantome negre, zvârcolindu-se și răsucindu-se în văzduh, ca și cum ar fi încercat să scape din mâna sfântului. Să luăm aminte!

În amintirea minunii din octombrie 1673, când Sfântul Spiridon a salvat insula Corfu de epidemia ciumei, corfioții fac procesiune cu sfintele sale moaște și îi mulțumesc pentru nenumăratele sale binefaceri către localnici și către lumea întreagă.

(Text preluat din Sfântul Ierarh Spiridon, ocrotitorul bolnavilor, Editura Doxologia, Iași, 2019)

Sfântul Ierarh Spiridon este cinstit în mod deosebit la biserica din orașul Corfu, Grecia, unde se păstrează cinstitele sale moaște.

Părintele George Konispoliatis ne-a oferit detalii despre aceasta sărbătoare: ‘Cum ne uităm spre sfântul altar, în partea dreapta este o cămăruță unde sunt puse moaștele Sf. Spiridon, într-o racla de argint.

După slujba paraclisului, Sf. Spiridon este scos în picioare și stă la intrare, la ușa, unde intrăm în cămăruță lui.

Acolo, Sf. Spiridon stă trei zile și două nopți, adică până astăzi, la ora 16.00. În tot acest timp, se face Sf. Liturghie dimineața, paraclisul sfântului, Vecernia, Priveghere, iar a doua zi, din nou, Sf. Liturghie.

În toate aceste trei zile și două nopți, incontinuu vine lume și se închină. La ora 16.00 s-a făcut un mic paraclis și un mic perelinaj, de trei ori, în interiorul bisericii, apoi, de la ușa bisericii, binecuvintează oamenii care stau afară în genunchi și așteaptă că să-l vadă pe Sf. Spiridon’.

Părintele George Konispoliatis ne-a vorbit și despre alte trei procesiuni similare care se fac la biserica din Corfu pe parcursul anului: ‘La noi se fac patru procesiuni în tot timpul anului. Deci, e procedeul pe care l-am descris înainte care are loc și pe 11 august, când sărbătorim o minune a Sf. Spiridon, dar și în Sâmbăta mare, când vine foarte multa lume din Atena, din Epir. Moaștele Sf. Spiridon sunt scoase prin oraș, în Duminica Floriilor, în Sâmbăta Mare, prima duminica a lunii noiembrie și pe 11 august, toate acestea facandu-se în amintirea unor minuni pe care le-a făcut Sf. Spiridon, aceste procesiuni datând de acum 400-500 de ani, și de atunci au loc în fiecare an’.

De asemenea, părintele George Konispoliatis a făcut referiri și la cele mai importante motive pentru care Sf. Ierarh Spiridon se bucura de o cinstire deosebita din partea localnicilor din Corfu: ‘Sf. Spiridon pentru Corfu este totul, pentru oamenii de aici, chiar și pentru oamenii care nu merg la biserica sau care n-au o viață religioasa.

Cu toate că am fost sub ocupație venețiană, au avut și aceștia un respect pentru Sf. Spiridon, el făcând minuni care au salvat insula de ciuma, o teribila boala care omora o mulțime de oameni în anii secolului XVI-XVII.

Pe 11 august 1716, este o minune pe care a făcut-o Sf. Spiridon când a salvat insula de ocupația turcilor, când aceștia au atacat insula Corfu, iar Sf. Spiridon a intervenit într-un mod minunat. Este un eveniment nu numai religios, ci și unul istoric, toți istoricii timpului vorbind de aceasta minune’.

Noi reguli pentru producţia alimentelor. Ce trebuie să facă angajaţii şi firmele

admin martie 23, 2020 No Comments

 

Noile reguli impuse prin cea de-a doua ordonanţă militară a determinat Ministerul Agriculturii să facă demersuri pentru continuarea activităţii din domeniul producţiei alimentare.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a anunţat că activitatea fermierilor din sectoarele vegetal, zootehnic, apicol, industrie alimentară trebuie continuată în contextul măsurilor prevăzute de Ordonanţa Militară a ministrului Afacerilor Interne privind măsurile de prevenire a Covid-19, publicată în Monitorul Oficial nr. 232 din 21 martie 2020, ministerul dând asigurări că va face toate demersurile pentru ca activitatea de producţie din agricultură să se desfăşoare în cele mai bune condiţii în această perioadă.  

”Astfel, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale recomandă tuturor angajaţilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul agricol să completeze declaraţiile pe proprie răspundere prevăzute ca anexa la OM, pentru a confirma deplasarea între domiciliu şi locul de muncă, ţinând cont de specificul activităţilor din sectorul vegetal, zootehnic, apicol şi industrie alimentară iar, la rândul său, angajatorul va elibera o adeverinţă prin care va confirma faptul că angajaţii realizează activităţi de producţie în domeniul vegetal, zootehnic, apicol ori în industria alimentară”, arată un comunicat al ministerului.  

De asemenea, Ministerului Agriculturii dă asigurări că va face toate demersurile pentru ca activitatea de producţie din agricultură să se desfăşoare în cele mai bune condiţii.

”Conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale asigură opinia publică că va face toate demersurile necesare astfel încât activitatea de producţie din agricultură – domeniile vegetal, zootehnic, apicol şi al industriei alimentare de pe teritoriul României să se desfăşoare în cele mai bune condiţii în această perioadă”, mai informează ministerul.