Paracetamolul, folosit în tratarea cazurilor uşoare COVID-19, rar în farmacii

 

Paracetamolul se găseşte tot mai greu în farmacii, după ce oamenii au înţeles că acesta este recomandat în combaterea simptomelor apărute în infecţia cu noul coronavirus şi au cumpărat cantităţi mari. Farmaciştii spun că se mai găsesc produse cu alte denumiri comerciale, mai scumpe.

Stocurile de paracetamol au scăzut drastic în farmacii, după ce mulţi specialişti au recomandat medicamentul în combaterea simptomelor apărute în infecţia cu noul coronavirus.

„Oamenii au cumpărat foarte mult paracetamol. Paracetamolul se găseşte în continuare în farmacii, într-o formă mai redusă, cu alte denumiri comerciale. Produse străine, într-adevăr puţin mai scumpe”, a declarat farmacista Beatrice Speteanu.

Farmaciştii fac apel la calm şi îndeamnă oamenii să nu depăşească doza zilnică de paracetamol.

Încă de acum două săptămâni, Franţa a introdus restricţii privind vânzarea paracetamolului. Persoanele asimptomatice pot să-şi cumpere o singură cutie, iar cele care au febră sau dureri pot să cumpere două cutii. Şi Elveţia a procedat similar.

Specialiştii spun că mai multe medicamente sunt raţionalizate, în aceste zile, pentru a se asigura o distribuţie uniformă la nivel naţional, Mediafax.

Industria farmaceutică din România va înregistra afaceri record, în contextul pandemiei

Industria farmaceutică din România va înregistra afaceri record în 2020, în contextul cererii generată de pandemia de coronavirus, estimărie KeysFin indicând un ritm de creştere dublu şi o cifră de afaceri pe lanţul de producţie şi distribuţie de circa 68 de miliarde de lei, conform unui comunicat.

„Întreaga economie a României se resimte în urma pandemiei: potrivit estimărilor noastre scăderea anuală va avea o între 5 şi 7%, fiind influenţată atât de durata stării de urgenţă cât şi de alţi factori, precum abordarea autorităţilor în privinţa celor câteva sute de mii de IMM-uri locale afectate direct sau indirect. Totuşi, există şi sectoare care înregistrează creşteri, acesta fiind şi cazul industriei farmaceutice, o industrie care a crescut constant în ultimii 10 ani şi care în acest an va ajunge foarte probabil la un maxim istoric. Putem spune aşadar că, în 2020, industria farma, aflată în linia întâi în lupta cu coronavirusul, va contribui atât la stabilitatea economiei locale, cât şi la sănătatea românilor“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, furnizor de soluţii de business information.

Cifra de afaceri a producătorilor, distribuitorilor şi farmaciilor din România a înregistrat o creştere cu 9% în comparaţie cu anul 2017 şi a depăşit cu aproape 90% nivelul din 2009, însumând 56,5 miliarde de lei în 2018.

Specialiştii KeysFin estimează că industria farma va depăşi pragul de 60 de miliarde lei în 2019, urmând ca în 2020 aceasta să atingă un nou nivel record: 68 miliarde de lei.

Totodată, conform analiştilor KeysFin, industria farma locală va fi unul dintre segmentele cel mai puţin afectate de pandemie, alături de retailul alimentar, sănătate şi asistenţă socială, IT&C, agricultură (dependentă însă de condiţiile meteo), distribuitorii de energie şi gaze şi cei de apă şi salubritate.

Creşterea piaţei farmaceutice locale a fost însoţită şi de o evoluţie accentuată a profitabilităţii. Astfel, profitul net al companiilor din industria farmaceutică a ajuns la aproape 3 miliarde de lei în 2018, cu 20% mai mare comparativ cu anul 2017 şi cu 162% peste nivelul din 2009. Pentru 2019, analiştii KeysFin estimează depăşirea nivelului de 3,25 miliarde de lei, iar, în ceea ce priveşte anul în curs, profitul net se va apropia de 4 miliarde de lei, potrivit aceloraşi estimări.

Producţia locală de farmaceutice (CAEN 2110 şi 21020) este condusă de Terapia SA, cu afaceri de 730 milioane de lei în 2018, compania fiind urmată de Zentiva SA(461,4 milioane de lei), Antibiotice SA (365 milioane lei), Sandoz SRL (357 milioane lei) şi Biofarm SA (184 milioane de lei). Cifra de afaceri însumată a celor mai mari cinci producători din plan local a depăşit 2 miliarde de lei, în 2018 şi reprezintă peste 53% din totalul cifrei de afaceri din acel an a producătorilor farma locali. Cu toate acestea, reprezentanţii producătorilor locali nu sunt optimişti în legatură cu situaţia pieţei în 2020:

„PRIMER anticipează pentru 2020 o scădere a veniturilor si a cotei de piaţă a fabricanţilor de medicamente din România, precum şi reducerea profitabilităţii fabricilor din ţară din cauza creşterii taxei clawback, precum şi a creşterii preţurilor la materiile prime şi echipamentele de protecţie în contextul COVID-19. De asemenea, sistarea exporturilor de medicamente şi produse farmaceutice în luna martie şi posibilitatea de plafonare a preţurilor la medicamente (inclusiv la cele fără prescripţie, care au preturi libere) vor duce la o situaţie greu de administrat pentru producătorii locali”, a declarat Dragoş Damian, directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).

În România sunt înregistraţi oficial 170 de producători de medicamente şi preparate farmaceutice şi aproape 6.500 de comercianţi cu ridicata şi amănuntul ale acestor categorii de produse, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, aferente anului 2018.

Cadrele medicale care au demisionat în criza de coronavirus invocă articolul 26 din Codul de Deontologie Medicală, care prevede „Limitele angajamentului profesional”

 

Conform Codului de Deontologie Medicală, publicat în Monitorul Oficial în decembrie 2016 şi intrat în vigoare în ianuarie 2017, la Articolul 26, intitulat „Limitele angajamentului profesional”, există două puncte, după cum urmează:

Zeci de medici de la mai multe spitale din țară au demisionat în ultimele zile, vorbind despre lipsa de echipamente de protecție și despre riscul de a fi infectate.

Timişoara, Braşov, Orăştie, Mioveni, Arad sunt doar câteva dintre oraşele care se confruntă cu valuri de demisii ale cadrelor medicale.

Camelia Roiu, omul care a dezvăluit în 2016, discutând cu echipa de investigații GSP & Libertatea, cum au murit răniții de la Colectiv, infectați cu germeni nosocomiali, le-a luat apărarea cadrelor medicale.

„Nu sunt deloc de acord cu blamarea acestor medici. Eu consider că autoritățile, managerii de spital și toți ceilalți implicați în deciziile acestor momente și care ne cer să luptăm cu acest virus fără posibilitatea de a ne proteja comit un act criminal”, a afirmat Roiu.

Pe de altă parte, Radu Țincu, medic primar Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul de Urgență Floreasca din București, are o altă părere.

„Aceste cadre medicale trebuie să-și salveze semenii. Nu putem să fugim cu toții când țara e afectată de o molimă. Nu e moral să plecăm când semenii au nevoie de ajutorul nostru”, a explicat medicul.

Bisericile vor rămâne închise în Grecia pe toată durata sărbătorilor pascale

 

Sfântul Sinod, organul suprem al Bisericii Ortodoxe din Grecia, a anunțat miercuri seară că bisericile greceşti vor fi închise pe toată durata sărbătorilor de Paşti din cauza pandemiei de COVID-19.

Cu mai puţin de o lună înainte de Paştele ortodox, care se sărbătoreşte anul acesta pe 19 aprilie, Sfântul Sinod a declarat că „înţelege pe deplin neliniştea Republicii Elene în această perioadă crucială”, notează AFP.

Biserica Ortodoxă i-a invitat pe credincioşi să se roage acasă şi a dat asigurări că va putea „transmite Sfânta Liturghie folosind mijloacele oferite de noile tehnologii”.

Într-o ţară 90% ortodoxă şi unde biserica nu este separată de stat, guvernul grec a luat, în urmă cu două săptămâni, decizia de „a anula toate evenimentele religioase din biserici”, cu excepţia înmormântărilor.

Lăcaşurile de cult au rămas deschise doar pentru „rugăciune individuală”. Sfântul Sinod a precizat că „Biserica Ortodoxă a Greciei a donat 150.000 de euro” pentru a spijini sistemul de sănătate şi că membrii organului ecleziastic vor dona fiecare o parte din salariu în acelaşi scop, notează Agerpres.

Până în prezent, Grecia a numărat 50 de decese şi 1.415 cazuri de contaminare cu coronavirusul la o populaţie de circa 11 milioane de locuitori.

Aproape 300.000 de persoane, dintre care peste 250.000 de cetăţeni români, au intrat în luna martie în România prin punctele de trecere a frontierei din vestul ţării

 

Aproape 300.000 de persoane, dintre care peste 250.000 de cetăţeni români, au intrat în luna martie în România prin punctele de trecere a frontierei din vestul ţării, a declarat secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu.

Dintre cei peste 250.000 de români reveniţi în ţară în martie, 50.000 au venit din Italia, a mai precizat oficialul MAI, potrivit Digi 24.

În ultimele zile, afluxul de cetăţeni români care intră în România este în scădere. Nu putem spune acest lucru despre perioada anterioară. Dacă e să vorbim statistic, în luna martie aproape 300.000 de cetăţeni au intrat în România. Din aceştia, peste 250.000 sunt cetăţeni români - Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI, la România TV.

Despescu admite că traficul la frontiere s-ar putea intensifica înaintea Paştelui, însă susţine că structurile MAI, cu sprijinul forţelor Ministerului Apărării, vor „gestiona foarte bine această situaţie”.

„Luăm în calcul ca în perioada următoare, mai ales că se apropie sărbătorile pascale, traficul în punctele de trecere a frontierei să fie unul în creştere. Vom aloca forţe suficiente pentru a gestiona foarte bine această situaţie.

Luăm în calcul ca aceia care vin să fie direcţionaţi, aşa cum am făcut, pe culoare sanitare, pe culoare spre judeţele de domiciliu sau la locurile unde declară că vor fi izolaţi”, a declarat oficialul MAI, conform Agerpres.

"Fac precizarea că prin ordonanţele militare s-a stabilit ca toţi cetăţenii români care intră în ţară să fie izolaţi sau carantinaţi, după caz"- Bogdan Despescu, secretar de stat.

Pandemia Covid19 a mutat taraba de la piaţă pe internet! Grupuri de facebook cu mii de membri, producători zonali şi cumpărători. Poze şi preţ, comandă şi livrare!

 

Producători locali şi consumatori – împreună. De la comandă la livrare e doar un Click!

Iată cum, de voie - de nevoie ne căutăm şi ne regăsim, consumatorii şi producătorii. Aceştia din urmă erau mereu acolo, în ferme sau la piaţă. Consumatorii însă… cel mai adesea la supermarket. Criza importurilor prevestită de pandemia COVID 19 a avut singura ei parte bună – căutarea producătorilor români.

Au apărut de la o zi la alta grupuri de facebook cu mii de membri, producători zonali şi cumpărători. Poze şi preţ, comandă şi livrare. Atât de simplu şi de benefic. Platforme online încearcă să mişte lucrurile şi către hipermarketuri, pentru a prelua marfa en-gros, acolo unde este cazul. Deodată, taraba de la piaţă s-a mutat în on-line!

"Am facut grupul în sprijinul producătorilor şi al meu, recunosc. Foamea te învaţă să mănânci", ne-a scris Puiu Ilisei, administrator al fermelor de păsări Pilis din Călărași şi iniţiator al grupului de producători din judeţul Călăraşi.

“Scopul grupului nostru este de a ajuta producătorul local de alimente să îşi promoveze oferta de produse şi în acelaşi timp, de a susţine economia locală.” – se descrie grupul Producătorilor din Arad.

collage-grup-prod_b

“Nu ne asumăm responsabilitatea pentru calitatea şi normele de siguranţă respectate de către producătorii care publică oferte pe acest grup. Recomandăm fiecărui cumpărător să achiziţioneze produse doar de la producătorii care prezintă încredere sau de la cei care au recomandări de la alţi cumpărători.” , este o altă precizare importantă de care trebuie să ţinem cont atunci când facem cumpărături pe internet.

Iată câteva grupuri de producători locali, majoritatea iniţiate în contextul pandemiei #covid19 şi #stăriideurgenţă. Vă invităm să le vizitaţi şi să susţineţi, împreună cu noi, producătorii locali cumpărând direct de la sursă! Cei mai mulţi dintre ei asigură livrarea la domiciliu pentru o comandă minimă.

Vâlcea: https://www.facebook.com/groups/248269052975809/

Arad: https://www.facebook.com/groups/2824046657702154/

Sebeş: https://www.facebook.com/groups/211989206722655/

Turda: https://www.facebook.com/groups/422848648564440/

Mureş: https://www.facebook.com/groups/232881824530963/

Timiş şi Arad: https://www.facebook.com/groups/1485878441572097/

Călăraşi: https://www.facebook.com/groups/252015585961123/

Puteţi găsi uşor aceste grupuri şi pentru alte regiuni sau judeţe cautând în casuta de pe Facebook sintagma "producatori locali" urmată de judeţul de care sunteţi interesaţi! Spor la cumpărături!

Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Ferma Media Grup, primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti, a creat o CELULĂ DE CRIZĂ pentru problemele fermierilor, care va prelua toate sesizările, cererile şi propunerile venite dinspre fermieri către autorităţi, precum şi neliniştile oamenilor cu privire la sectorul agroalimentar. În plină pandemie CoVid-19, Celula de Criză este un demers jurnalistic de utilitate publică, în sprijinul fermierilor şi al populaţiei, lansat şi susţinut de Ferma Media Grup prin site-urile revista-ferma.ro şi agroinfo.ro

Circa un milion de britanici au solicitat sprijinul financiar al Statului în ultimele două săptămâni, de 10 ori mai mulți decât într-o perioadă normală

 

Aproape un milion de persoane din Marea Britanie au solicitat sprijinul Statului (acel ”universal credit”), de când Boris Johnson a cerut oamenilor să rămână acasă acum două săptămâni, ceea ce arată creșterea rapidă a șomajului provocată de coronavirus, scrie Financial Times. Circa un milion de britanici au solicitat sprijinul financiar al Statului în ultimele două săptămâni, de 10 ori mai mulți decât într-o perioadă normală.

 

Ce este creditul universal?

Creditul Universal este un tip de beneficiu care a intrat în vigoare din octombrie 2013 și care a înlocuit treptat fostul Credit Fiscal destinat persoanelor apte de muncă. Această formă de sprijin financiar acordat de Stat cuprinde: Compensații financiare pentru persoanele cu venit mic (Income Support); Alocația de șomaj (Jobseeker’s Allowance); Alocația de boală (Employment and Support Allowance); Compensații la plata chiriei (Housing Benefit); Credite fiscale pentru copii (Child Tax Credit) și Credite fiscale pentru persoanele care muncesc (Working Tax Credit). Universal Credit este o plată lunară (în anumite cazuri bi-săptămânală) menită să ajute beneficiarii (angajați cu venituri reduse sau persoane fără loc de muncă) să acopere costurile vieții de zi cu zi.

Secretarul de stat pentru afaceri le-a transmis băncilor că ar fi „complet inacceptabil” să nu ajute companiile mici

Cifrele ridicate privind numărul celor rămași fără loc de muncă vine în condițiile în care guvernul tocmai a dat publicității cel mai mare număr de decese zilnice din Covid-19, în creștere cu 563, urcând totalul acestora la 2.352, în timp ce a recunoscut că a testat doar 2.000 de angajați din sistemul de sănătate din totalul de 500.000 de angajați de când a început criza.
Pentru a limita amplificarea situației de pe piața muncii, Alok Sharma, secretarul de stat pentru afaceri, le-a transmis băncilor că ar fi „complet inacceptabil” să nu acorde ajutorul necesar companiilor mici în săptămânile următoare.
Dar pachetul extins al guvernului de scheme de păstrare a locurilor de muncă și de sprijin pentru împrumuturi ieftine pentru companii nu a împiedicat creșterea cererilor de sprijin financiar din partea Statului, acesta crescând de 10 ori mai rapid decât în ​​mod normal.
Departamentul guvernamental pentru Muncă și Pensii a declarat miercuri că 950.000 de persoane au solicitat cu succes un credit universal începând cu 16 martie. Într-o perioadă obișnuită, în două săptămâni se adunau cel mult 100.000 de astfel de ceceri.
Dacă fiecare cerere de credit universal ar fi făcută de o persoană disponibilizată, rata șomajului ar fi de 6,7%, comparativ cu 3,9% sau 1,34 milioane de șomeri câți erau la începutul anului.
Oficialii Guvernului au subliniat, totuși, că unele dintre cereri ar putea veni fie din partea unor persoane care încă lucrează, dar au salariile diminuate.
Paul Dales, economist britanic la Capital Economics, a declarat că saltul în privința numărului de cereri sugerează că „sprijinul guvernamental conceput pentru a-i ține pe angajați în serviciu nu funcționează”. El a spus că, dacă rata de creștere va continua în acest ritm, șomajul din Marea Britanie ar putea depăși 10% la jumătatea lunii aprilie, un nivel ne-atins în Marea Britanie în ultimii 26 de ani.

Marea Britanie nu este singura țară care se confruntă cu o creștere uriașă a șomajului. SUA au înregistrat 3,3 milioane de cereri de șomaj în săptămâna 13-20 martie, iar Norvegia a înregistrat o rată a șomajului în creștere de la 2,3% la 10,4% în martie, ajungând la cel mai înalt nivel de la cel de-al doilea război mondial.

Bilanţul îmbolnăvirilor cu coronavirus a ajuns la 2.460, în ultimele 24 de ore fiind înregistrate 215 cazuri. 85 de persoane au decedat. 57 de pacienţi se află la ATI. 24 de români aflaţi în străinătate au decedat

 

Bilanţul îmbolnăvirilor cu coronavirus a ajuns la 2.460, în ultimele 24 de ore fiind înregistrate 215 cazuri noi. Numărul deceselor la persoane diagnosticate cu coronavirus este de 85. La ATI sunt 57 de persoane, 34 fiind în stare gravă. De asemenea, 252 de persoane s-au vindecat şi au fost externate.

”Până astăzi, 1 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 2.460 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus).

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 252 au fost declarate vindecate şi externate (84 la Bucureşti, 56 la Timiş, 26 la Iaşi, 21 la Caraş-Severin, 12 la Constanţa, 20 la Prahova, 8 la Dolj, 5 la Braşov, 8 la Cluj, 5 la Galaţi, 2 la Bihor, 1 la Brăila, 1 la Mureş, 1 la Neamţ, 1 la Alba, 1 Argeş).

Totodată, până acum, 85 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19, internate în spitale din Craiova, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Bacău, Timişoara, Cluj, Neamţ, Hunedoara, Constanţa, Satu Mare, Sibiu, Ialomiţa, Oradea, Ialomiţa, Bihor şi Mureş, au decedat. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 215 noi cazuri de îmbolnăvire”, anunţă miercuri Grupul de Comunicare Strategică.

La ATI, în acest moment, sunt internaţi 57 de pacienţi, dintre care 34 în stare gravă. Starea de sănătate a celorlalţi pacienţi este deocamdată staţionară.

Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 12.218 de persoane. Alte 119.218 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 26.609 teste.

În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, potrivit informaţiilor obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 196 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 105 în Spania, 57 în Italia, 14 în Franţa, 7  în Germania, 4 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia şi câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia şi SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 24 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 9 în Italia, 6 în Franţa, 4 în Marea Britanie, 4 în Spania şi unul în Germania, au decedat.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 923 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 4.826 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 260 de  dosare penale, pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Totodată, în ultimele 24 de ore, Poliţia şi Jandarmeria au aplicat, în acelaşi interval de timp, 522 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea măsurilor de izolare/carantină.

Poliţiştii au depistat, în acelaşi interval de 24 de ore, 6.939 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 11.366.595 lei.