Starea de urgenţă se va încheia în România la jumătatea lunii mai şi, din acel moment, răspunderea combaterii coronavirusului va fi pasată, în mare parte, oamenilor.

Şi, pentru a nu avea o explozie de cazuri noi, Guvernul a luat o decizie bună: purtarea măştilor în spaţiile închise va fi obligatorie. Chiar şi înaintea apariţiei acestei măsuri, preţul măştilor explodase în România.

Acum, cu greu poţi procura astfel de obiecte la un preţ mai mic de 5,6 lei bucata. Ceea ce înseamnă un efort finanicar mare, mai ales că măştile trebuie schimbate periodic. Odată cu apariţia acestui trend, sunt mulţi oameni care vor să aibă măşti personalizate.

În România, Craiova tocmai a venit în întâmpinarea acestei dorinţe, având ideea comercializării unor măşti cu însemnele clubului.

Măştile costă 15 lei şi pot fi cumpărate online prin site-ul oficial al clubului. Produsele au fost deja promovate de jucători, printr-o serie de fotografii publicate pe pagina de Facebook.

Dincolo de această idee de marketing, sunt voci care susţin că toţi cei implicaţi în Liga I, de la jucători la jurnaliştii care se vor duce pe stadion pentru meciuri, ar trebui să folosească măştile. Managerul celor de la Sepsi, Cornel Şfaiţer, a dezvoltat această idee pentru gsp.ro.

„Să fim atenţi cum ne comportăm, zi de zi, să nu ne culcăm pe o ureche chiar dacă depăşim perioada de pregătire şi nu apare nimic neprevăzut. Să fim atenţi la condiţiile de igienă, cele de izolare pentru jucători şi staff. Cu cine se intră în contact. Consider că ar fi util să purtăm măşti şi mănuşi înainte şi după meci, inclusiv la conferinţele de presă sau la zona mixtă.

Poate fi o imagine ciudată, dar nu trebuie să ne fie ruşine. E mai bine să prevenim decât să tratăm. Doar aşa putem termina campionatul şi ne putem gândi la sezonul următor“, a explicat Şfaiţer.   Iar avertismentul său e justificat!

Deja, ministrul Sporturilor, Ionuţ Stroe, a spus că o competiţie care, în timpul desfăşurării ei va avea sportivi depistaţi pozitiv, riscă să fie compromisă definitiv. „În cazul unor competiţii, în opinia mea, cred că acel campionat e compromis.

Pentru că echipele interacţionează între ele, cel puţin două echipe dacă nu mai multe vor trebui carantinate şi, practic, toate procedurile acestea vor compromite această competiţie. Tocmai de aceea, avem măsuri atât de ferme şi bine definite“, a spus Stroe.

În acest an, cei care vor să ajungă în rândurile celor mai respectaţi militari ai Armatei Române vor avea la dispoziţie mai multe locuri scoase la concurs comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Concret, anul trecut, în campania de recrutare din primăvară, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a selectat 40 de luptători de Operaţii Speciale, iar acum pune la dispoziţia doritorilor 20 de posturi în plus.

În primul rând, este vorba de 20 de locuri vacante la specialitatea „Forţe Speciale” pentru care pot candida doar soldaţii gradaţi profesionişti în activitate. Apoi, doritorii mai au la dispoziţie şi 40 de locuri la specialitatea „Paraşutişti Comando”, pentru care pot aplica atât soldaţii gradaţi profesionişti în activitate, cât şi civili din afara şi din cadrul MApN.

Pentru a fi acceptaţi, candidaţii civili trebuie să aibă vârsta între 18 ani împliniţi, la data de înscriere, şi cel mult 50 de ani împliniţi, la data finalizării programului de instruire care va avea loc la Şcoala de Aplicaţie pentru Operaţii Speciale, Vlădeni, din judeţul Braşov.

Selecţia iniţială este compusă din examen psihologic, testare medicală specială susţinută în cadrul Institutului Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială (INMAS) – Bucureşti, probe de aptitudini fizice şi interviu de evaluare finală.

MApN mai precizează că toţi candidaţii înscrişi vor fi planificaţi pentru susţinerea probelor de selecţie aptitudinală generală după încetarea stării de urgenţă.

Veniturile nu sunt de neglijat Absolvenţii cursurilor Şcolii de Aplicaţie Vlădeni vor ajunge subofiţeri în Forţele pentru Operaţii Speciale (FOS), iar salariile plătite de Armata Română nu sunt de neglijat.

Concret, în cazul unui subofiţer FOS, venitul brut cu sporurile aferente este de 5.490 de lei, adică 3.212 lei net.  Mai mult, în misiunile externe, luptătorii FOS primesc o recompensă materială apreciabilă, oarecum proporţională cu riscurile la care se expun într-un teatru de operaţii precum Afganistanul, unde aceşti militari de elită luptă de peste 10 ani.

Concret, conform algoritmului pus la punct de Ministerul Apărării Naţionale, la plecarea în misiunea în Afganistan, aceşti militari de elită primesc, pe lângă solda normală, o primă de campanie egală cu aceeaşi soldă, salariul fiind în acea lună, practic, dublat.

Apoi, pe perioada executării misiunii, militarii din Forţele pentru Operaţii Speciale încasează lunar o soldă de funcţie prevăzută prin ordinul de numire/detaşare dublată, la care se adaugă o compensaţie de risc/pericol deosebit în cuantum de 30% aplicată la solda de funcţie.

În plus, fiecare militar mai încasează şi diurna, care în cazul unui subofiţer este de cel mult 70 de euro pe zi. Ca o concluzie, militarii din Forţele pentru Operaţii Speciale primesc, pe perioada de misiune în Afganistan, un salariu mărit de 2, 3 ori la care se mai adaugă în fiecare lună cel mult 2.820 de euro (diurna şi banii pentru legătura cu familia).

Conform acestei scheme de calcul, de exemplu, un plutonier din Forţele pentru Operaţii Speciale primeşte în fiecare lună solda de 7.387 de lei, la care se adaugă 2.200 de euro, totalul fiind în jur de 3.800 de euro lunar.

Europarlamentarul Rareş Bogdan a cerut Guvernului să ia decizia deschiderii bisericilor din ziua de 15 mai, acestea nefiind enunţate în categoria instituţiilor deschise după terminarea stării de urgenţă.

„România are envoie de Sfânta Biserică. Printre primele instituţii care ar trebui deschise, să fie bisericile. Eu sunt credincios şi, alături de alte milioane de români, am nevoie să merg la biserică, să ascult slujba, măcar din faţa ei.Mă refer la toate Bisericile, nu numai la a mea, la cea Ortodoxă", a declarat europarlamentarul Rareş Bogdan, într-o intervenţie la B1 TV.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că starea de urgenţă va înceta în 14 mai şi va fi înlocuită cu starea de alertă, începând cu 15 mai, când se vor redeschide saloanele de coafură, frizeriile, cabinetele stomatologice sau muzeele, urmând ca eventuale noi măsuri de relaxare să fie dispuse după două săptămâni, în funcţie de evoluţia pandemiei de coronavirus.

O tânără de 31 de ani din Kazahstan a murit duminică, după ce a căzut 35 de metri într-o prăpastie în Turcia.

Femeia încerca să obţină cadrul perfect când s-a produs tragedia, scrie The New York Post.

Olesia Suspitsina, în vârstă de 31 de ani, a ieşit să facă o drumeţie în parcul naţional Duden din Anatyla, pentru a marca ridicarea restricţiilor impuse de autorităţi pentru pandemia de Covid-19.

Tânăra a trecut de bariera de protecţie pentru a se urca pe o stâncă, pentru a obţine o fotografie spectaculoasă cu o cascadă pe fundal. În timp ce făcea poza, tânăra a alunecat pe iarbă şi a căzut într-o prăpastie adâncă de 35 de metri, scrie Mediafax.

Totul s-a petrecut sub privirea îngrozită a unui prieten, care a anunţat autorităţile. Trupul tinerei a fost găsit fără viaţă în pârâul de la baza stâncii de pe care a căzut. Suspitsina, care a lucrat ca ghid de turism timp de cinci ani în regiune, a scris anterior într-o postare de acum privată pe Instagram: „Voi admira mereu frumuseţea naturii din Turcia. Acesta este paradisul meu”.

Miniştrii Culturii din Uniunea Europeană au semnat o declaraţie privind rolul culturii în timpul crizei provocate de Covid-19.

Acest document programatic reprezintă un prim rezultat al reuniunii informale a miniştrilor Culturii din 8 aprilie 2020, organizată în sistem de videoconferinţă de Preşedinţia croată a Consiliului Uniunii Europene.

La reuniune au fost examinate consecinţele pandemiei Covid-19 asupra sectoarelor culturale şi creative, în vederea adoptării unor măsuri de atenuare a efectelor negative ale crizei. La conferinţa video au participat 26 de miniştri ai Culturii şi trei comisari (Věra Jourová, Mariya Gabriel şi Thierry Breton).

„Eforturile pe care le-am susţinut, pe plan naţional, pentru diminuarea efectelor negative cauzate de criza Covid-19 asupra sectoarelor culturale şi creative sunt dublate de o asumare din partea fiecărui stat membru al Uniunii Europene. Este necesară continuarea demersurilor pentru a sprijini revenirea cât mai rapidă a acestor industrii. Declaraţia reafirmă solidaritatea faţă de artişti, jurnalişti şi faţă de toţi cetăţenii Uniunii Europene, pentru care formele de exprimare culturală sunt o necesitate în viaţa de zi cu zi”, a transmis într-un comunicat Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii.

Declaraţia miniştrilor Culturii din statele membre UE salută atât măsurile adoptate la nivel naţional, cât şi pe cele ale Comisiei Europene, definind, totodată, paşi de acţiune pentru viitor.

Textul accentuează relevanţa iniţiativelor de susţinere a sectoarelor culturale şi creative, inclusiv a celor din audiovizual şi mass-media, care vin în sprijinul întreprinderilor şi al persoanelor afectate de criză, protejând în egală măsură bunăstarea cetăţenilor europeni, prin facilitarea accesului acestora la conţinut cultural online.

Declaraţia subliniază importanţa culturii ca resursă-cheie în perioada de recuperare de după criză. Un rol vital în această perioadă îl deţine mass-media, în contextul în care raportarea, credibilitatea şi dedicarea jurnaliştilor reprezintă adevărate valori în combaterea dezinformării şi a ştirilor false, mai necesare ca oricând.

Au fost conturate următoarele demersuri de coordonare europeană: Elaborarea unor evaluări periodice pentru a acţiona în mod corespunzător; Propunerea de soluţii pentru ca eforturile la nivel UE, într-o perspectivă multianuală, să completeze măsurile naţionale actuale, cu o atenţie specială la flexibilitatea şi iniţiativele digitale din cadrul programului Europa Creativă; Garantarea faptului că ajutorul oferit prin programele şi fondurile UE va susţine sectoarele culturale şi creative şi va contribui la redresarea acestora.

Statele membre UE reafirmă angajamentul pentru măsuri politice decisive suplimentare care sprijină sectoarele culturale şi creative în perioadele de criză şi nu numai.

Următoarea reuniune informală a miniştrilor Culturii, planificată de Preşedinţia croată a Consiliului UE, va avea loc pe 19 mai 2020.