Jack Dorsey, cofondatorul Twitter şi directorul său executiv începând din 2008, duce o viaţă extravagantă în care rutina spartană se îmbină cu luxul. El a anunţat recent că va investi un miliard de dolari din banii companiei sale, Square, pentru a sprijini lupta globală contra pandemiei de COVID-19.

Jack Dorsey este un miliardar tipic cu o casă fabuloasă, maşini scumpe şi preferinţă pentru modele, dar şi un om cu o rutină zilnică spartană care cuprinde o singură masă pe zi şi băi de gheaţă.

O corporaţie activistă de investiţii americană Elliott Management, care deţine acţiuni Twitter şi locuri în consiliul director, şi-a anunţat intenţia sa de a-l demite ca urmare a faptului că este CEO în două companii şi planurilor sale de extindere în Africa, dar se pare că în cele din urmă s-a ajuns la un compromis.

Recent, miliardarul a anunţat că va pune la bătaie 28% din averea sa personală în lupta globală contra pandemiei Covid-19.

La 15 ani scria deja software pentru dispeceratele companiilor de taxiuri, dar la fel ca mulţi alţi miliardari ai companiilor tehnologice nu şi-a finalizat studiile universitare. El a urmat o scurtă perioadă de timp cursuri la Universităţi de profil din Missouri şi New York.

În 2000, a construit un prototip de mesajerie pentru social media pentru Black berry şi mail: ideea sa nu a stârnit interesul dorit, aşa că n-a mai insistat pe moment.

Înainte de a intra pe scena tehnologică a obţinut o licenţă de maseur.

Primul său job a fost la Odeo, un start-up de podcasting, unde şi-a întâlnit şi colegii alături de care avea să înfiinţeze Twitter, un an mai târziu, când platforma a devenit redundantă după lansarea ITunes (Apple).

Alături de colegii săi, Evan Williams şi Biz Stone, a cumpărat numele domeniului Twitter pentru circa 7.000 de dolari.

Pe 21 martie 2016, Dorsey a scris primul său tweet. Dorsey avea 30 de ani când a devenit CEO al Twitter. Cu acest prilej a renunţat la cercelul din nas.

În doar doi ani, Dorsey s-a implicat tot mai puţin în conducerea Twitter şi s-a concentrat pe noi proiecte, lansând un start-up pentru plăţi cu cardul de pe telefon, Square.

În 2011, a avut prima sa prezentare Twitter Town Hall de la Casa Albă, unde a avut şansa să-i ia un interviu lui Barack Obama.

La acel moment Twitter avea o limită de 140 de caractere pe mesaj, iar fostul preşedinte american a avut prilejul să afle acest lucru chiar de la Dorsey.

În 2013, Twitter a devenit o companie publică, iar de atunci încoace Dorsey a devenit miliardar. Valoarea netă a companiei a crescut de la circa 2 miliarde de dolari în 2014 la circa 5 miliarde în luna martie a acestui an.

În 2018 salariul lui Dorsey în calitate de CEO a fost de doar 1,40 dolari, o creştere faţă de anii anteriori când nu primea niciun fel de remuneraţie. Nu este nimic neobişnuit pentru Silicon Valley.

Totuşi Dorsey deţine acţiuni Twitter în valoare de sute de milioane de dolari.   Sumele ar fi fost mai mari dacă nu ar fi redirecţionat 10% din acţiuni către compania sa Square: mişcarea a venit în ajutorul angajaţilor oferindu-le mai mult capital propriu. Totodată, l-a ajutat să cumpere start-up ul de livrare mâncare online Caviar.

Dar nu e ca şi cum a renunţat cu totul să profite de pe urma averii sale. El se dovedeşte un cumpărător cumpătat, dar exigent şi extravagant deopotrivă.

După primele venituri substanţiale, şi-a achiziţionat un BMW seria 3, în pofida faptului că preferă să nu se plimbe cu el prea des.

Biz Stone, un alt cofondator Twitter, remarca în 2013: „Acum poate să spună ceva de genul: BMV-ul este singura maşină pe care o conduc, deoarece are în spate cel mai strălucit proces de fabricaţie de pe planetă sau aşa ceva”.

Aceeaşi gândire s-a regăsit şi în privinţa casei sale situată pe coasta  El Camino Del Mar, într-un cartier exclusivist din San Francisco, pentru care Dorsey ar fi plătit aproape 10 milioane de dolari: are vedere la podul Golden Gate, considerat de el capodoperă în materie de design.

În fiecare marţi lucrează de acasă, din bucătăria sa.   El a mai dezvăluit într-un interviu că utilizatorul său preferat este Elon Musk, întrucât postările sale sunt îndreptate către „rezolvarea problemelor existenţiale”.

În plus Musk spune ce gândeşte în mod deschis pe Twitter, chiar dacă este şi un utilizator imprevizibil, cu „urcuşuri şi coborâşuri”. Musk i-a întors laudele alături de o serie de emoticoane de-a valma:„Twitter rocks!” (Twitter e tare!)

Dorsey a mărturisit că în 2011 a fost invitat la masă de CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, şi că acesta l-a servit cu carne de capră vânată şi ucisă de el însuşi.

A fost un fel rece pe care însă cofondatorul Twitter l-a refuzat, preferând o salată.   Obiceiuri alimentare controversate

Într-un podcast găzduit de un guru al sănătăţii (susţinător ale teoriei că vaccinurile produc autism), Dorsey a vorbit de rutina sa alimentară: o masă pe zi în cursul săptămânii şi post negru în weekend. El povesteşte că primul său post total i-a produs o stare halucinatorie.   „

A fost o stare tare ciudată. Apoi, în următoarele două dăţi, am avut revelaţia că o mare parte din timpul nostru zilnic se centrează în jurul meselor şi timpul curge mai încet - o experienţă pe care am trăit-o mai ales după posturi ceva mai lungi”, a mărturisit el.

Ulterior, Dorsey n-a mai vorbit de post, ci de faptul că a renunţat la toate mesele cu excepţia cinei. Mai recent, n-a mai dorit un look de om de afaceri: a revenit la inelul din nas şi şi-a lăsat barbă.   În 2016, cântăreaţa americană de rap Azealia Banks a susţinut într-o postare pe Twitter că a primit de la miliardar „într-un plic” extensii din barba sa pentru confecţionarea unei amulete.

Dorsey neagă incidentul. Dorsey îşi ţine la curent cei 4 milioane de urmăritori pe Twitter cu călcătoriile sale prin lume, dar cum conduce una din cele mai cunoscute platforme sociale naşte inevitabil şi controverse: promovarea vacanţei sale în Myanmar, în contextul represiunii minorităţii musulmane Rohingya nu a picat deloc bine.

Întrebat dacă l-ar interzice pe Donald Trump pe Twitter dacă ar susţine uciderea unui jurnalist pe Twitter, a dat un răspuns vag, care a atras numeroase critici. Ulterior, a spus că nu-i pasă dacă face o impresie proastă, ci de păreri sincere.

În 2018, a fost audiat alături de Facebook referitor la amestecul în alegeri şi de baza antic-conservatoare a postărilor pe reţele sociale.

Atunci a postat pe Twitter ritmul bătăilor inimii lui, de 109 de bătăi pe minut. El se relaxează cu băi reci si saune într-o anumită alternanţă repetată de trei ori în cursul serii şi băi de gheaţă dimineaţa pentru a se trezi.

Este un fan convins al criptomonedelor şi în special Bitcoin şi că are o rutină săptămânală de achiziţie pe aplicaţia Square.

Recent, după un tur în Africa a spus că este un continent care va defini viitorul , mai ales bitcoin,şi că urmează să petreacă anul acesta între 3 şi 6 luni în Africa.

În aprilie, Dorsey a anunţat formarea unui fond de luptă împotriva pandemiei, iar ulterior acesta va fi centrat pe programe de educaţie şi sănătate pentru fete.

Restricții pentru români în tot mai multe țări, din cauza numărului mare de infectări cu sars-cov-2. Lituania ne interzice accesul pe teritoriul său.

Măsura se aplică de luni, 13 iulie, a anunțat Ministerul român de Externe.

Și va fi reevaluată săptămânal, în funcție de evoluția epidemiei din țara noastră.

Ieri Norvegia a anunțat că autoizolarea pentru o perioadă de 10 zile este obligatorie pentru români la sosirea în Regat, măsura impusă pentru o perioadă nedeterminată. Iar în Austria nu se mai poate merge fără dovada unui test negativ pentru COVID-19 realizat cu cel mult 4 zile înainte de sosire și tradus în engleză sau germană.

Fără acest document, se impune autoizolarea pentru 14 zile.

Pe fondul creșterii numărului de cazuri de coronavirus, cel puțin 14 state europene interzic accesul românilor sau îi condiționează printr-o perioadă de autoizolare. Printre acestea, Finlanda, Olanda, Marea Britanie și Malta.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat că în luna iulie au fost aplicate peste 12.000 de sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea măsurilor de protecție sanitară în valoare de aproape 4,5 milioane de lei. Aproape 900 dintre amenzi au fost date proprietarilor de terase.

Potrivit unui comunicat al MAI, în perioada 3-10 iulie au fost verificate la nivel național 30.038 de firme și 119.805 persoane, în ceea ce privește respectarea măsurilor de protecție sanitară.

La acțiuni au participat zilnic, în medie, 4.970 de polițiști, 1.920 de jandarmi, 500 polițiști de frontieră, 200 de cadre ISU, 1.520 de polițiști locali, 71 reprezentanți din cadrul ANSVSA, 39 inspectori ANPC, 110 reprezentanți ai structurilor Ministerului Sănătății, 54 angajați ai Ministerului Muncii, 14 oficiali din cadrul Ministerului Transportului și 11 reprezentanți ai autorităților publice locale.

În total, au fost aplicate 12.199 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 4.483.896 de lei.

Dintre acestea, 633 de amenzi au fost date firmelor pentru organizarea de activități în spațiul public sau privat închis pentru care au fost instituite interdicții și restricții, iar 260 persoanelor fizice care au participat la astfel de acțiuni.

De asemenea, autoritățile au mai dat 6.644 de amenzi în valoare de 890.672 de lei pentru nerespectarea măsurilor de protecție individuală, iar 893 de sancțiuni în valoare de 244.400 de lei au fost aplicate pentru nerespectarea modului de amenajare a teraselor privind distanțarea fizică și locul prevăzut la mese.

Totodată, în cadrul acțiunilor desfășurate au fost aplicate 2.707 sancțiuni, în valoare de 925.376 de lei, pentru încălcarea unor norme de conviețuire socială.

MAI a mai anunțat că la linia TELVERDE (0800800165), dedicată special sesizării neregulilor în contextul COVID-19, au fost primite 185 de apeluri telefonice.

„Sesizările au fost direcționate pentru verificări la nivelul municipiului București și a 23 județe, fiind semnalate în special nereguli privind purtarea măștii de protecție și păstrarea distanțării sociale. 37 dintre faptele sesizate la linia TELVERDE s-au confirmat în urma verificărilor”, se arată în comunicatul MAI.

Mulțumim operatorilor economici din industria HORECA și angajaților acestora care au respectat normele de protecție împotriva răspândirii infecțiilor cu noul coronavirus, dar și tuturor cetățenilor responsabili care au înțeles importanța măsurilor de protecție sanitară.

Revista americană Sports Illustrated va găzdui în paginile celebrului său număr anual “Swimsuit Issue” primul manechin transgen din istorie, braziliana Valentina Sampaio, potrivit AFP.

“Acest lucru înseamnă mult”, a povestit, la ABC, manechinul în vârstă de 23 de ani, care a crescut într-o familie de pescari din nordul Braziliei. “Nu neapărat pentru mine, ci pentru întreaga comunitate LGBTQ+”.

Acest număr “Swimsuit Issue”, care prezintă modele în costume de baie în decoruri paradisiace, este o instituţie în Statele Unite şi mai departe, chiar dacă influenţa ei s-a diminuat în ultimii ani.

În 2014, când revista a împlinit 50 de ani, a fost vândută în 785.000 de exemplare.

Deşi are 23 de ani, Valentina Sampaio are deja o experienţă în modelling. Ea a apărut într-o ediţie franceză a revistei Voque, în martie 2017.

În august 2019, a fost angajată de Victoria’s Secret pentru o campanie publicitară, devenind primul manechin transgen care a reprezentat celebra marcă de lenjerie intimă.

Ea a povestit pentru ABC că a fost respinsă la un casting din cauză că este o persoană transgen.

Mult timp axată pe tinerele manechine caucaziene, revista Sports Illustrated s-a deschis, de-a lungul anilor, şi altor profile.

În 1997, americana Tyra Banks a fost prima femeie de culoare care a apărut pe prima pagină.

De asemenea, au apărut sportive, în special jucătoarea de tenis Serena Williams sau campioana de arte marţiale mixte Ronda Rousey.

În 2016, modelul american top-size Ashley Graham a pozat pentru prima dată pentru revistă.

Numărul cu Valentina Sampaio va fi la chioşcuri din 21 iulie.

Din 2013, odată cu seria “Orange is the New Black”, comunitatea transgen a beneficiat de o nouă expunere, alături de altă serie “Transparent” sau mai recnet, “Pose”.