Bilanţul deceselor provocate de explozia care a avut loc pe 4 august în portul Beirut a fost actualizat luni de autorităţi, care au transmis că cel puţin 200 de oameni şi-au pierdut viaţa, informează BBC.

Guvernatorul capitalei, Marwan Abboud, a declarat că zeci de oameni sunt încă daţi dispăruţi, mulţi dintre ei fiind lucrători străini.

Între timp, armata a anulat faza de salvare a operaţiunii de căutare din port, locul unde a avut loc deflagraţia.

Duminică, în a doua noapte de violenţe, poliţia a intervenit în forţă asupra demonstranţilor care consideră Guvernul responsabil pentru dezastru, prin neglijenţă, şi contestă răspunsul faţă de situaţia prezentă.

Demisia a trei miniştri şi a mai multor parlamentari nu a domolit furia cetăţenilor.

În urma exploziei, în care au fost răniţi mai mult de 6.000 de oameni, peste 250.000 de locuitori au rămas fără adăpost.

Agenţiile ONU au avertizat că o criză umanitară este iminentă dacă nu vor fi trimise urgent ajutoare.

Duminică, mai multe state şi-au luat angajamentul - la o conferinţă co-organizată de preşedintele francez Emmanuel Macron - să facă donaţii Libanului. Suma promisă este de 297 de milioane de dolari.

Reprezentanţii ţărilor au spus că fondurile trebuie să fie livrate „direct poporului libanez”.

Economia Libanului, afectată de datorii, era deja în criză înainte de explozia din portul Beirut. Guvernele străine sunt precaute în acordarea de împrumuturi şi ajutoare unui guvern perceput de propriul popor ca fiind corupt.

Deflagraţia de marţi seară a avut loc în port, la un depozit unde se aflau stocate, „în mod necorespunzător”, după cum au precizat autorităţile, 2.750 de tone de nitrat de amoniu.

Vineri, preşedintele Michel Aoun a spus că este în derulare o anchetă care va stabili dacă dezastrul a fost cauzat de o bombă sau de o intervenţie externă, dacă a fost vorba despre neglijenţă ori dacă a fost vorba despre un accident.

Douăzeci de oameni au fost reţinuţi până acum în legătură cu cazul, a mai spus Aoun.

SUA şi Franţa se numără între ţările care au solicitat efectuarea unei anchete internaţionale.

Documentarul intitulat "Robin's Wish", care va fi lansat în curând, revine asupra ultimelor zile din viaţa actorului american Robin Williams, la şase ani de la moartea sa.

Filmul, realizat de Tyler Norwood prezintă "ceea ce s-a întâmplat cu unul dintre cei mai mari artişti ai tuturor timpurilor".

Printre numeroasele mărturii din documentar este şi cea a regizorului Shwn Levy, care a colaborat cu soţia actorului Susan Schneider Williams la saga "Nights at the Museum".

"În faţa unei maladii cerebrale de care nu ştiam, mi-am impus să o înţeleg", a declarat Susan Schneider Williams pentru Entertainement Weekly. "Cu ajutorul nemăsurat al experţilor în medicină, am înţeles că ceea ce a trăit Robin şi cu mine a avut un sens", a adăugat ea.

Actorul, laureat al unui premiu Oscar în 1998 pentru "Good Will Hunting", a vorbit de mai multe ori despre dependenţa sa de alcool şi despre depresie.

Robin Williams s-a sinucis în 2014, la vârsta de 63 de ani. Aflase, cu câteva luni înainte, că suferă de maladia Parkinson.

Robin McLaurim Williams s-a născut la 21 iulie 1951, în Chicago, Illinois. A mai câştigat şase Globuri de Aur, două premii Screen Actors Guild şi trei premii Grammy.

Cariera sa în cinematografie a început în 1980, în urma succesului său în serialul de televiziune „Mork & Mindy", şi a continuat cu filme pentru marele ecran şi în spectacole de comedie. Serialul de televiziune „Mork & Mindy" a fost un succes şi l-a ajutat pe Robin Williams să devină unul dintre cei mai populari actori de comedie, alături de Richard Pryo şi Billy Crystal, în anii '70 şi '80.

Primul film în care a jucat a fost comedia „Can I Do It 'Till I Need Glasses?" din 1977. Rolul din „Bună dimineaţa, Vietnam/ Good Morning, Vietnam" (1987) i-a adus lui Robin Williams o nominalizare la premiul Oscar pentru cel mai bun actor. Actorul mai fost nominalizat la premiile Oscar pentru rolul profesorului de engleză din „Cercul poeţilor dispăruţi/ Dead Poets Society" (1989) şi pentru cel al vagabondului din „Regele pescar/ The Fisher King" (1991).

A primit o distincţie specială din partea National Board of Review pentru rolul său alături de Robert DeNiro din „Revenire la viaţă/ Awakenings” (1990). Şi-a împrumutat vocea pentru numeroase filme de animaţie şi a jucat în producţii de succes ca „Mrs. Doubtfire” (1993) şi „Night at the Museum” (2006). Actorul a fost răsplătit cu o stea pe Walk of Fame din Hollywood.

Un bijutier israelian lucrează la ceea ce spune că va fi cea mai scumpă mască de protecţie împotriva coronavirusului din lume - un accesoriu din aur cu diamante încrustate, care va avea un preţ de 1,5 milioane de dolari, potrivit AP.

Masca din aur alb de 18 karate va fi decorată cu 3.600 de diamante albe şi negre şi va avea filtre N99, la cererea cumpărătorului, a spus designerul Isaac Levy.

Levy, care deţine compania Yvel, a mai declarat că acesta a avut două cerinţe: să fie gata până la finalul anului şi să fie cea mai scumpă din lume.

Ultima condiţie, a afirmat el, „a fost cel mai uşor de îndeplinit”.

Creatorul nu a divulgat identitatea cumpărătorului, însă a spus că este vorba despre un om de afaceri chinez care trăieşte în Statele Unite.

Excentrica mască va cântări 270 de grame, de aproximativ o sută de ori mai mult decât una chirurgicală obişnuită.

Având în vedere criza mondială şi faptul că şomajul este în creştere în tot mai multe ţări, Levy aspus că este foarte mulţumit de oportunitate.

„Sunt fericit că această mască a oferit suficientă muncă pentru angajaţii noştri”, a spus el din atelierul deschis în apropiere de Ierusalim.

Grupulde Comunicare Strategică anunţat, vineri, 1.378 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, bilanţul total fiind de 59.273. În ultimele 24 de ore, 50 de persoane au decedat. De asemenea, 446 de pacienţi sunt la ATI.

”Până astăzi, 7 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 59.273 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).  29.289 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi şi 5.897 de pacienţi asimptomatici au fost externaţi la 10 zile după depistare. În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 1.378 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV - 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv”, au anunţat, vineri, autorităţile.

Potrivit acestora, până astăzi, 2.616 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 06.08.2020 (10:00) – 07.08.2020 (10:00) au fost înregistrate 50 de decese (31 bărbaţi şi 19 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Cluj, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Prahova, Sibiu, Timiş, Vâlcea, Vaslui, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

Dintre acestea, 4 decese s-au înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 4 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 11 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 17 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 14 decese la categoria de peste 80 de ani.

Toate cele 50 de decese înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi.

În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.801. Dintre acestea, 446 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 1.343.315 de teste. Dintre acestea 23.946 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 14.276 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical, iar 9.670 la cerere.

Pe teritoriul României, 6.076 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.031 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 20.210 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 170 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.027 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 737 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 942 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 198.050 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost constatate, ieri, 3 infracţiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 5.612 cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 1.891 în Italia,  570 în Spania, 124 în Franţa, 2.672 în Germania, 157 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  111 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveţia, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 18 în Grecia, 2 în Cipru  şi câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Suedia, Republica Congo şi Qatar.

De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 123 de cetăţeni români aflaţi în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveţia, unul în SUA, unul în Brazilia şi unul în Republica Congo, au decedat.

Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 189 au fost declaraţi vindecaţi: 159 în Germania, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia.