YouTube a făcut public aşa-numitul raport al transparenţei pentru al treilea trimestru al acestui an şi, pentru prima oară, a numit şi cauzele care au dus la ştergerea unei cantităţi masive de conţinut. 

În perioada iulie - septembrie 2018 au fost şterse de pe YouTube în total 58 de milioane de clipuri video.

7,8 milioane au fost eliminate pentru că au contravenit politicilor oficiale ale site-ului, iar restul de peste 50 de milioane au dispărut ca urmare a ştergerii unui număr de 1,67 de milioane de canale.

Din cele 7,8 milioane cele mai frecvente motive pentru ştergere au fost spam-ul sau înşelătoria (72%), îngrijorări privind siguranţa copiilor (10,2%) şi nuditate ori conţinut sexual (9,9%).

Pornografia, violenţa, spam-ul, discursul ofensator şi cyberbullying-ul au fost motivele principale care au dus la eliminarea în aceeaşi perioadă a peste 1,6 milioane de canale care conţineau peste 50 de milioane de clipuri video.

Din octombrie 2017, de când YouTube a început să publice aceste rapoarte, au fost şterse 31 de milioane de clipuri, exceptând trimestrul vizat de cel mai nou raport - ceea ce arată o creştere a numărului de conţinut eliminat de pe YouTube.

Cea mai probabil cauză pentru această escaladare este exigenţa în creştere a YouTube, care are nevoie de conţinut de o calitate cât mai ridicată pentru a fi asociat cu brandurile care cumpără reclamă.

Din cele 7,8 milioane de clipuri eliminate independent de canalele şterse, 81% au fost identificate de algoritmii artificiali folosiţi în acest scop. Conţinutul marcat de algoritm este apoi verificat de unul din cei câteva zeci de mii de moderatori.

În aceeaşi perioadă, au fost şterse şi peste 224 de milioane de comentarii pentru cam aceleaşi motive pentru care au fost eliminate şi clipurile video respectiv canalele.

Interesant este că 99% din comentarii au fost depistate de algoritmi. Google nu oferă o explicaţie suplimentară în acest caz, însă cel mai probabil moderatorii nu sunt implicaţi aproape deloc în acest caz, pentru care YouTube se bazează aproape exclusiv pe algoritmi. Moderatorii doar verifică cazurile marcate de algoritm şi i-au decizia de ştergere sau menţinere a comentariilor.

Celebrul violonistAndré Rieu va susţine cel de-al patrulea concert, la BT Arena din Cluj-Napoca, pe 7 aprilie 2019, după ce cererea de bilete pentru primele trei concerte programate în zilele de 4, 5 și 6 aprilie a înregistrat un nou record în rândul evenimentelor concertistice din România.

Solicitările permanente, mesajele șientuziasmul publicului l-au convins pe André Rieu, și pe membrii echipei sale,să facă toate demersurile necesare pentru a le onora și pentru a le răsplătiîncrederea.  

Astfel, de pe 4 și până pe 7 aprilie, sărbătoarea bucuriei și a muzicii interpretate de celebrul violonist André Rieu și de muzicienii Johann Strauss Orchesta, va uni peste 25.000 de oameni și va răsuna în inima Transilvaniei.

Regele valsului îi va încânta pe toți cei prezenți cu un spectacol excepțional cuprins în cadrul tunerului mondial 2019.

”Salut prieteni! Ne aflăm în Londra, unde tocmaiam susținut concertul de Crăciun și sunt foarte, foarte încântat să anunț că vom susține patru concerte în țara voastră atât de frumoasă, în România! Ne revedem curând!”, le-a transmis violonistul fanilor din România, prin intermediul unui nou mesaj video.

Mesajul video este disponibil aici: https://youtu.be/4v8gdQyCK9A

Biletele pentru cel de-al patrulea concert au fost puse în vânzare la prețuri ce pornesc de la 200 lei, atât online pe www.eventim.ro și www.andrerieu.com, precum și la magazinele partenere Eventim, din toată țara: Orange, Vodafone, Germanos, Librăriile Cărturești și Humanitas, magazinele Carrefour, benzinăriile OMV și la casa de bilete din Iulius Mall Cluj-Napoca.

Concertele lui André Rieu sunt ca un foc deartificii al emoțiilor. Cu peste 100 de concerte pe an, André Rieu livreazăpublicului divertisment total cu melodii celebre, romantice, înțesate cunumeroase surprize, umor și soliști internaționali de primă clasă. Împreună cucei 60 de muzicieni, membrii orchestrei sale Johann Strauss, cea mai mare orchestră privată din lume, carismaticul artist de origine olandeză susțineturnee în întreaga lume de peste 30 de ani.

Peste 40 de milioane de CD-uri și DVD-urivândute, de 30 de ori numărul 1 în topurile internaționale și 500 de discuri deplatină îl fac pe André Rieu un adevărat "maestru al mulțimii", titrează cu extaz New York Times.

Videoclipurile publicate pe contul său de YouTube au atins până acum peste un miliard de vizionări și peste 3.7 milioane de fani îl urmăresc pe RegeleValsului pe Facebook.

În luna iulie a acestui an, André Rieu și-a susținut concertele fantastice anuale, în aer liber, în orașul său natal din Olanda, Maastricht.

Pentru prima dată, timp de 13 seri, mai mult de 15.000 defani din peste 80 de țări au luat parte la concertele sale extraordinare de laVrijthof.

AndréRieu este căsătorit de peste 40 de ani și locuiește, alături de soția sa Marjorie, într-un castel romantic, ce se presupune căa aparținut lui D'Artagnan, unul dintre cei trei mușchetari, construit în anul 1452 în orașul său natal Maastricht din Olanda. 

Cei doi au împreună doi fii și cinci nepoți.

Lista anunţată joi cuprinde trupele britanice The Cure, Def Leppard, Radiohead, Roxy Music şi The Zombies, şi pe cântăreţele americane Janet Jackson şi Stevie Nicks. 

Ceremonia de includere a celor şapte va avea loc pe 29 martie la Barclays Center din Brooklyn. 

Artiştii sunt eligibili pentru Rock and Roll Hall of Fame după 25 de ani de la debutul discografic sau de la lansarea primului single. 

Kraftwerk, Todd Rundgren, Rage Against the Machine, Rufus & Chaka Khan, MC5, LL Cool J, John Prine şi Devo au mai fost nominalizaţi anul acesta pentru includerea în 2019.

A fost pentru prima dată când Def Leppard şi Stevie Nicks au fost nominalizaţi pentru această distincţie. Cântăreaţa a fost deja inclusă în RRHF în 1998, ca membru al grupului Fleetwood Mac. Ea este prima femeie de două ori inclusă.

Trupa britanică The Cure, considerată inovatoare a stilurilor post-punk şi goth, a fost eligibilă în 2004. A primit până acum 2 nominalizări, prima fiind pentru 2012. Vor fi incluşi Perry Bamonte, Jason Cooper, Michael Dempsey, Simon Gallup, Roger O'Donnell, Robert Smith, Porl Thompson, Lol Tolhurst şi Boris Williams.

Def Leppard, formată în 1977, în Sheffield, a fost eligibilă în 2005 şi propusă acum pentru prima dată spre a fi inclusă în Rock and Roll Hall of Fame. La ceremonie vor fi incluşi Rick Allen, Vivian Campbell, Phil Collen, Steve Clark, Joe Elliott, Rick Savage şi Pete Willis. Def Leppard este considerat cel mai de succes grup din noul val al heavy metalului britanic.

Britanicii de la Radiohead au primit până acum două nominalizări, după ce au devenit eligibili în 2017. Vor fi incluşi în RRHF Colin Greenwood, Jonny Greenwood, Ed O´Brien, Philip Selway şi Thom Yorke.

Grupul Roxy Music, un experiemnt care a ilustrat viitorul rock and roll-ului, a devenit eligibil în 1997, iar acum s-a aflat la prima nominalizare. Anul viitor vor fi incluşi Brian Eno, Bryan Ferry, John Gustafson, Eddie Jobson, Andy Mackay, Phil Manzanera, Graham Simpson şi Paul Thompson.

The Zombies a fost nominalizată de patru ori din 1989, când a devenit eligibilă pentru includerea în Rock and Roll Hall of Fame. Pentru grupul psihedelic pop vor fi incluşi Rod Argent, Paul Atkinson, Colin Blunstone, Hugh Grundy şi Chris White.

Janet Jackson a fost de trei ori nominalizată  până în prezent, eligibilă devenind în 2007, iar Stevie Nicks s-a aflat la prima selecţie, după ce a devenit eligibilă în 2006.

Grupul britanic The Cure va concerta pentru prima dată în România, pe 22 iulie 2019, în Piaţa Constituţiei, anunţă organizatorul D&D Entertainment.

BILETE : AICI!

Concertul face parte din festivalul Rock the City.

The Cure sărbătoreşte 40 de ani de activitate în 2018. Solistul şi compozitorul Robert Smith a anunţat pe Twitter că formaţia va fi cap de afiş la 20 de festivaluri în 2019.

The Cure a fost înfiinţată în 1976, în Crawley, West Sussex. Trupa a debutat în 1979 cu albumul „The Imaginary Boys”, încadrat curentelor post-punk şi new wave.

Solistul şi compozitorul Robert Smith a fost membru constant al grupului care a făcut câteva schimbări de stil de-a lungul anilor.

The Cure a lansat 13 albume de studio, care au fost vândute în peste 27 de milioane de copii. Cel mai recent, „4:13 Dream”, a apărut în octombrie 2008. Între piesele cele mai cunoscute ale trupei se numără „Let’s Go to Bed” (1982), „Just Like Heaven” (1987), „Lovesong” (1989) şi „Friday I’m in Love” (1992). Formaţia a obţinut două Brit Awards, două nominalizări la premiile Grammy şi un trofeu Ivor Novello.

La evenimentul din București de anul viitor vor participa:

• ROBERT SMITH – voce și chitară
• SIMON GALLUP – bas
• JASON COOPER – baterie
• ROGER O’DONNELL – clape
• REEVES GABRELS – chitară

Actriţa Keira Knightley a primit joi titlul de Ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic, într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Buckingham. 

Casa regală britanică a apreciat astfel activitatea ei ca actriţă, dar şi în zona filantropiei. Între organizaţiile cu care a colaborat se numără Water Aid şi Oxfam.

Născută pe 26 martie 1985, Keira Knightley a devenit cunoscută pentru rolurile interpretate în filmele din franciza „Piraţii din Caraibe/ Pirates of the Caribbean”, dar şi în filme precum „Mândrie şi Prejudecată/ Pride & Prejudice” (2005), „Remuşcare/ Atonement” (2007), „Drumul mătăsii/ Silk” (2007) „Ducesa/ The Duchess” (2008), „Anna Karenina” (2012) şi ”The Imitation Game. Jocul codurilor/ The Imitation Game” (2014).

A primit două nominalizări la Oscar - pentru rolul principal din „Pride & Prejudice” (2005) şi pentru cel secundar din „The Imitation Game” (2014).

Actriţa în vârstă de 33 de ani a purtat la ceremonia condusă de Prinţul de Wales un costum Chanel din colecţia 2017, însă presa britanică a apreciat că soţul ei, James Righton, fost membru al trupei The Klaxons, a încălcat protoclul cu alegerea vestimentară, un frac gri, fără cravată.

Knightley a fost însoţită la Palatul Buckingham şi de părinţii ei, Sharman Macdonald şi Will Knightley.

Capitala Olandei a pierdut unul dintre simbolurile sale turistice după ce literele „I amsterdam” au fost scoase din Piaţa Muzeelor, iniţiativă care are drept scop frânarea creşterii turismului.

Cu o înălţime de trei metri şi 23,5 metri lăţime, literele în roşu şi alb se aflau în faţa Rijskmuseum. Luni, ele au fost duse într-un depozit al primăriei după 14 ani de când au fost montate, scrie Efe.

„I amsterdam” (joc de cuvinte - „I am Amsterdam/ Eu sunt Amsterdam”) devenise un simbol al oraşului, turiştii fotografiindu-se cu el în semn de amintire. În plus, a fost un bun mod de promovare a oraşului. Iniţiative asemănătoare există şi în alte ţări din lume - Lyon şi Moscova se numără între oraşele care au un astfel de simbol.

Retragerea semnului a fost consecinţă a creşterii copleşitoare a numărului turiştilor cu care se confruntă oraşul. Conform previziunilor, Amsterdam va ajunge să primească peste zece ani cu 7 milioane de turişti mai mult decât în prezent.

În 2017, capitala a primit 17 milioane de turişti, de aproximativ două ori mai mult decât în 1999, când au fost înregistrate aproximativ 10 milioane. Pentru 2025 este prevăzut că numărul lor va ajunge la 23 de milioane.

Primăria condusă de Femke Halsema încearcă să frâneze această tendinţă şi prin eliminarea instalaţiei care nu reflectă valorile oraşului: diversitate, toleranţă şi solidaritate.