Filmul ''Spider-Man: Into the Spider-Verse'', nominalizat la Globurile de Aur în categoria ''cel mai bun film de animaţie'', a intrat pe prima poziţie în box-office-ul nord-american, potrivit estimărilor publicate duminică de compania de specialitate Expozitor Relations.
          
Salutată de critici şi apreciată de spectatori, pelicula - care prezintă o versiune inedită a lui Spider-Man, binecunoscutul super-erou din benzile desenate Marvel - a obţinut încasări de 35,4 milioane de dolari în primele trei zile de prezenţă în cinematografe.

Cu o regie semnată de Bob Persichetti şi Peter Ramsey, animaţia îl are ca protagonist pe Miles Morales (cu vocea actorului Shameik Moore), un adolescent portorican şi afro-american din Brooklyn, ale cărui puteri supranaturale se activează după ce vizitează o staţie de metrou abandonată împreună cu unchiul său (Mahershala Ali).

Acţiunea este plasată într-un ''multivers'', un spaţiu alcătuit din mai multe universuri posibile, denumit ''Spider-Verse", în care acţionează mai mulţi supereroi.
               

Clint Eastwood (88 de ani) revine pe marile ecrane în dublă ipostază, de regizor şi actor, cu pelicula ''The Mule'', o altă premieră a weekend-ului trecut, intrată direct pe poziţia a doua.

Filmul, o dramă despre un horticultor de 90 de ani, veteran din cel de-Al Doilea Război Mondial, prins în timp ce transporta cocaină în valoare de trei milioane de dolari pentru un cartel mexican de droguri, îi are în distribuţie pe Bradley Cooper şi pe Taissa Farmiga.

Podiumul este completat de animaţia "Grinch", cu încasări de 11,6 milioane de dolari peste week-end şi un total de 239,3 de dolari în şase săptămâni de proiecţii pe ecrane.

              
Pe locul al patrulea regăsim un alt film animat - un gen foarte popular înainte de Crăciun - "Ralph Breaks the Internet", cu 9,6 milioane de dolari obţinuţi în week-end şi cu 154,5 în patru săptămâni de la lansare.
                
Top 5 este completat de "Mortal Engines", un film SF co-scris şi co-produs de Peter Jackson, a cărui acţiune are loc într-o lume post-apocaliptică, în care oraşele se pot deplasa dintr-un loc într-altul şi se devorează unele pe celelalte pentru a supravieţui.

În regia lui Christian Rivers, cu o distribuţie în care-i regăsim pe Hera Hilmar, Robert Sheehan şi Hugo Weaving, filmul, cu încasări de 7,5 milioane de dolari în primul week-end în cinematografe, spune povestea a doi tineri care se întâlnesc în Londra şi încearcă să oprească o conspiraţie.

Teatrul Metropolis sărbătoreşte, luni, împlinirea a 12 ani de existenţă şi aniversează şi cei peste 65 de ani de la debutul marii actriţe Tamara Buciuceanu-Botez pe scena românească. 

De 12 ani, Teatrul Metropolis a oferit peste 3.500 de reprezentaţii de succes ale spectacolelor din repertoriu, realizate de 60 de regizori, cu implicarea a 600 de actori.

"Gala Teatrului Metropolis” marchează cei 12 ani de existenţă ai primului teatru de proiecte din Bucureşti, evenimentul având-o în prim plan pe inegalabila Tamara Buciuceanu-Botez.

Personalitate unică, artista a scris pagini de istorie, interpretând roluri în teatru dramatic, teatru de revistă, operetă, televiziune şi film, în cei peste 65 de ani de carieră.

Din cele peste 1.500 roluri memorabile, ea a fost Aneta Duduleanu din "Cuibul de viespi", în regia lui Horea Popescu, Chiriţa din "Chiriţa în provincie", în regia lui Alexandru Dabija, Isoscel din "Liceenii", regia Nicolae Corjos.

În anul 2011, în semn de preţuire a impresionantei activităţi artistice, Tamara Buciuceanu-Botez a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor, proiect iniţiat de Teatrul Metropolis, în colaborare cu Primăria Municipiului Bucureşti. 

Numărul turiştilor străini sosiţi în primele nouă luni, în România, a fost de 2,21 milioane, iar aceştia au cheltuit 5,24 miliarde lei (1,12 miliarde de euro), cu 12% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). 

În primele nouă luni ale anului trecut, turiştii străini sosiţi în România au cheltuit 4,68 miliarde de lei (1 miliard de euro).

În trimestrul al treilea al acestui an, numărul total de nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare turistică a fost de 938.300 (960.500 în trimestrul al treilea din 2017), iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 2,17 miliarde de lei (470.000 de euro), faţă de 2,03 miliarde de lei (436.000 de euro) în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România în trimestrul al treilea l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (53,1% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 60,3% din total.

”Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (46,9% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (66,6%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi”, se arată în comunicat.

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (51,4%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (92,6%). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 17,5% iar cele pentru cumpărături au reprezentat 13,3%.

”Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 43,2% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor, urmate de cheltuieli pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri 33,3%. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 48,9% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 37,3% din totalul cheltuielilor pentru recreere”, se arată în comunicat.

Apărut în toamna lui 2016, romanul Sala de bal al scriitoarei britanice Anna Hope se bucură de un binemeritat succes internațional. În Franța, unde a fost publicat de Gallimard, i s-a acordat în 2018 Grand Prix des Lectrices al revistei Elle.

Pe fundalul verii caniculare a anului 1911, la sfârșitul epocii edwardiene, Sala de bal proiectează o poveste de iubire pe un tărâm potrivnic, bântuit de obsesii periculoase și drame tăinuite – azilul Sharston din Yorkshire, unde o mână de oameni are puterea de a decide cine poartă stigmatul nebuniei și cine îndeplinește criteriile normalității.

Sala de bal urmărește în primul rând destinul Ellei Fay, o tânără lipsită de protecția și afecțiunea familiei, care, în urma unui incident la filatura unde lucrează în condiții extrem de aspre, e internată în azil.

Aici îl întâlnește pe irlandezul John Mulligan, înregistrat cu diagnosticul de „depresiv melancolic“, după decesul fiicei sale, și aflat sub îngrijirea doctorului Charles Fuller, ale cărui idei și experimente precipită deznodământul dramatic al cărții.

Anna Hope reușește să dea viața unei realități istorice puțin cunoscute într-un roman intens și subtil, care nu devine nici o clipă sentimental.

Scriitoare și actriță, ANNA HOPE s-a născut în 1974 la Manchester. A studiat literatura engleză la Wadham College din Oxford, apoi a absolvit cursurile de actorie ale Royal Academy of Dramatic Art din Londra.

După câțiva ani în care s-a făcut cunoscută mai ales pentru roluri din seriale și miniserii de televiziune (ShakespeaRe-Told, Dr Who, Coronation Street), a urmat un masterat de scriere creativă la Birkbeck College din Londra.

Un timp a predat ea însăși scriere creativă la universități britanice. Romanul ei de debut, Wake, a fost publicat în 2014 de Doubleday în Marea Britanie și de Random House în SUA.

Bestseller internațional, s-a bucurat de atenția criticii, fiind selectat pe lista scurtă la National Book Awards și pe lista lungă la Walter Scott Prize.

Cel de-al doilea roman al scriitoarei, Sala de bal (The Ballroom; Humanitas Fiction, 2018), ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în peste zece țări, a apărut în toamna anului 2016. În prezent, Anna Hope se dedică exclusiv scrisului.

Traducere de Irina Bojin

Naţionala de handbal feminin a României a fost învinsă duminică, la Paris, de reprezentativa Olandei, scor 24-20 (15-8), în finala mică a Campionatului European.

România încheie astfel pe locul IV, în timp ce Olanda ia medalia de bronz. Pentru trofeu vor juca, de la 18.30, Rusia şi Franţa. 

Pentru România au marcat Elisei – Ardean 6 goluri, Chiper 3, Geiger 2, Buceschi 2, Perianu 2, Laslo 2, Zamfirescu 2, Pintea 1, iar de la Olanda s-a remarcat Groot 5 reuşite.

De la 18.30, campioana olimpică Rusia şi cea mondială Franţa vor juca pentru titlul european.

Naţionala României a obţinut următoarele rezultate la Campionatul European din Franţa: România – Cehia 31-28 (17-11), România – Germania 29-24 (14-11), Norvegia – România 23-31 (12-18), în grupa preliminară D, România – Olanda 24-29 (10-11),  România – Spania 27-25 (10-12) şi România – Ungaria 29-31 (17-17), în grupa principală II, România – Rusia 22-28 (15-16) în semifinale şi România – Olanda 20-24 (8-15), în finala mică.

Tricolorele au încheiat astfel pe locul 4, iar la capitolul reuşite personale, Crina Pintea a fost inclusă în All Star Team, fiind desemnată cel mai bun pivot al Campionatului European.

Din semifinale, România a fost lipsită de aportul căpitanului Cristina Neagu, accidentată în finalul partidei cu Ungaria şi diagnosticată ulterior cu ruptură de ligament anterior încrucişat la genunchiul drept.

Obiectivul echipei României la CE2018 a fost clasarea pe unul din locurile 1-6, fiind deja atins. Tricolorele şi-au asigurat şi calificarea directă la turneul final al Campionatului Mondial din 2019 (Japonia), fără a mai fi nevoie să joace faza play-off.

Echipa României are în palmares o singură medalie continentală, bronz, în 2010, iar la ultima ediţie, în 2016, s-a clasat pe locul 5.