Un adevărat spectacol de lumini a fost proiectat în fiecare seară, de miercuri, 8 decembrie, până sâmbătă, 11 decembrie, cu ocazia celei de-a 21 a ediţii a Sărbătorii Luminilor (Fête des Lumières), care se desfăşoară la Lyon, în Franţa.
21 de instalaţii au luminat timp de patru seri străzi şi clădiri din oraşul aflat la confluenţa dintre fluviul Rhône şi a afluentului său Saône.
Phoenix, Noul val, Iris, Viziuni sunt câteva dintre denumirile operelor luminoase, grandioase şi suprinzătoare, dezvăluite sub cerul liber.
După un an de absenţă cauzată de pandemia de Covid-19, manifestarea culturală, care reuneşte peste un million de persoane, a fost reluată în condiţiile respectării protocolului sanitar decis de autorităţile locale. Ținând cont de degradarea situaţiei epidemiologice din Franţa, mai ales din regiunea Auvergne-Rhône-Alpes, masca de protecţie a fost obligatorie în interiorul perimetrului de proiectare. In acest context, vânzarea ambulantă şi consumul de produse alimentare au fost interzise în zona proiecţiilor.
A fost organizată o zonă specială de restaurante, în care accesul a fost permis pe baza certificatului de vaccinare.
O mie de poliţişti şi aproape 500 de agenţi de securitate au fost prezenţi pentru a asigura buna desfăşurare a evenimentului.
Originea Fête des Lumières se află în anul 1643, când Lyon-ul a fost afectat de o epidemie de pestă. Atunci, locuitorii i-au adus un omagiu Fecioarei Maria, cea sub protecţia căreia se află oraşul.
În 1852, o statuie a Fecioarei Maria a fost montată în capela aflată pe colina Fourvière, iar data de celebrarea a fost stabilită pe 8 decembrie. Potrivit însemnărilor de la acea dată, în ziua inaugurării, o furtună puternică s-a abătut asupra Lyon-ului, punând în pericol evenimentele prevăzute. Când ploaia s-a oprit, oamenii au aprins lumânări la ferestre în semn de mulţumire adusă Fecioarei Maria.
De atunci, la fiecare 8 decembrie, lyonezii au păstrat tradiţia aprinderii de lumânări la ferestre.
Din 1989, municipalitatea a adăugat acestei tradiţii proiectarea de spectacole de lumină şi culoare pe clădirile reprezentative din oraş.
Producătorul de textile Braiconf Brăila a avut pierderi de 1,35 milioane lei în primele nouă luni ale anului, de la un profit net de 769.526 lei în perioada similară a anului trecut, potrivit rezultatelor transmise Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Compania a raportat o cifră de afaceri de 14,22 milioane lei în perioada ianuarie-septembrie, în scădere cu 48% faţă de aceeaşi perioadă din 2020.
”Partea cea mai importantă a veniturilor o constituie cifra de afaceri realizată în cursul trimestrului III al anului 2021 în sumă de 14.225.678,00 lei. Se cuprind aici veniturile din livrarea de produse la export şi veniturile din comerţul cu amănuntul obţinute de magazinele de prezentare şi desfacere deschise de firma Braiconf”, se mentionează în raport.
Înfiinţată în 1950, Braiconf pornea la drum cu un număr de 280 de angajaţi, ajungând la 3.600 în anul 1977.
Privatizată în 1990, compania a continuat să se dezvolte, introducând linii noi de produs, cum ar fi cămăşile de damă. Politica de desfacere a vizat de-a lungul timpului şi extinderea pe pieţele din afara României, astfel încât produsele fabricii româneşti au ajuns şi la clienţi din Italia, Franţa, Suedia, Rusia, Norvegia. În 2016 este lansat serviciul de croitorie made to measure.
Compania Braiconf SA este listată la Bursa de Valori Bucureşti, sub simbolul BRCR şi are o capitalizare de 16,13 milioane lei.
Braiconf Brăila este deţinută în proporţie de 45% de Industries Benjamin SRL şi în proporţie de 23,49% de Electroargeş SA.
ISTORIC
A început ca o fabrică de confecții subordonată regimului comunist. Dar a reușit să facă tranziția spre capitalism, să se mențină pe linia de plutire, ca mai apoi să adopte un aer cool și modern. Povestea de astăzi începe în anul 1950, când o fabrică brăileană a început producția de cămăși bărbătești ce rapid au devenit cunoscute pe piața națională și internațională.
Unul dintre motivele pentru care brandul s-a menținut pe piața românească a fost recunoașterea calității produselor, în întreaga lume, fapt ce a făcut tranziția dinspre stat spre privat mult mai ușoară.
80% din producția totală mergea către diverși clienți internaționali, precum Italia, Franța, Suedia, Rusia, Norvegia, Germania și Statele Unite. Printre produsele care fac parte din portofoliul brandului se numără cămășile bărbătești, costumele, cămășile de damă și accesoriile.
Colecţiile, s-au adaptat trendurilor actuale, cu modele slim fit şi extra slim, cu imprimeuri și tonuri vibrante, pe teme nautice, florale şi geometrice, pe asimetrii, stampe şi panouri în culori diferite.
Modul cum compania a evoluat după 1990 a făcut ca brandul, care devenise sinonim cuvântului „cămaşă“ pentru bărbaţii români, să piardă din popularitate şi să fie nevoie să revină, 25 de ani mai târziu, cu o strategie de marketing şi de extindere pentru a fi revitalizat.
Alexandra Ungureanu, Ozana Barabancea, Randi, Cristian Faur şi Adrian Romcescu sunt cei care vor juriza ediţia selecţiei naţionale Eurovision 2022, de la preselecţie la finală, inclusiv.
Compozitorii şi artiştii continuă să îşi înscrie proiectele, sesiunea fiind deschisă până pe 19 decembrie, pentru ca, pe 23 decembrie, juriul să anunţe piesele calificate în semifinala selecţiei.
Melodiile care vor trece de etapa preselecţiei vor intra în prima etapă a semifinalei, de unde juriul şi telespectatorii vor califica 20 de piese în următoarea fază a concursului. În premieră, membrii juriului vor analiza piesele calificate în format video, la fel ca la etapa internaţională a concursului, evaluând, individual, calitatea acestora şi prestaţia artiştilor.
„În luna ianuarie, vom organiza o sesiune de înregistrări într-unul dintre studiourile TVR, pentru semifinalişti. Fiecare jurat va analiza, individual, aceste materiale, care vor fi disponibile şi pe canalele TVR, tv şi online, întrucât, vă reamintesc, publicul va salva, votând pe pagina de Facebook oficială, cinci piese în următoarea etapă a competiţiei”, a transmis Iuliana Marciuc, manager de proiect Eurovision România.
Semifinala şi finala Selecţiei Naţionale se vor desfăşura la începutul anului viitor, pe parcursul lunilor februarie şi martie. Ultimul act al competiţiei va avea loc pe 5 martie, când va fi aflat numele reprezentantului ţării noastre în competiţia internaţională.
Alexandra Ungureanu a devenit cunoscută alături de grupul Crush. Ea a început la vârsta de 6 ani să ia lecţii de canto şi pian, în scurt timp ajungând să se afle printre premianţii festivalurilor şi concursurilor muzicale de gen. În 2001, a colaborat cu formaţia Sistem şi a ajuns în topurile muzicale naţionale şi internaţionale. Doi ani mai târziu, Alexandra Ungureanu a obţinut locul al treilea la selecţia naţională pentru concursul muzical Eurovision, cu piesa „Make This Love Come True”, şi în acelaşi an, a reprezentat România la Concursul Internaţional Cerbul de Aur.
Ungureanu a intrat oficial în Cartea Recordurilor în anul 2015, după ce, împreună cu Transylvania College şi alţi 1.500 de elevi din 26 de şcoli din municipiul Cluj-Napoca care s-au înscris la o inedită acţiune, şi a reuşit să doboare recordul mondial Cups Song, deţinut de o şcoală din Canada.
Artist liric al Operei Naţionale Române, cântăreaţă de jazz şi hall music, actriţă şi jurat pentru cea mai longevivă emisiune de divertisment („Te cunosc de undeva”), Ozana Barabancea are o carieră de peste 30 de ani. A absolvit Şcoala Populară de Artă, secţia Jazz din cadrul Universităţii de Artă „Luceafărul”, dar şi Conservatorul de Muzică din Bucureşti, secţia Pedagogie muzicală, iar în prezent colaborează cu Orchestra Naţională Radio şi este dirijorul orchestrei care-i poartă numele.
Cântăreţ şi producător muzical, Randi a devenit celebru prin colaborarea cu Marius Moga, alături de care forma, în 2005, trupa Morandi. Începând cu anul 2011, cântă solo şi are propria casă de discuri, Famous Production. A avut opt single-uri pe locul întâi în topuri naţionale şi internaţionale, şi două nominalizări la MTV Europe Music Awards. „Reverse”, albumul său de debut, a fost vândut în 2 milioane de exemplare, iar piesa „Angels”, cel mai descărcat produs digital în Rusia şi Ucraina. În calitate de solist vocal, a fost distins cu o mulţime de premii naţionale şi internaţionale. Randi revine în juriul selecţiei naţionale, după ce a mai participat în această calitate la ediţia din 2016.
Specializat în compoziţie muzicală şi sound-design, Cristian Faur creează şi produce, în studioul său personal, muzică originală pentru film, teatru, televiziune, producţii corporate, spoturi publicitare, jocuri video, spectacole şi podcast-uri. Din 2018, face parte din echipa Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti şi conduce cea mai platforma de start-up şi dezvoltare artistică ARTISTCLASS.
El a compus piesa „Let Me Try”, cântată de Luminiţa Anghel şi Sistem, care a înregistrat cea mai bună clasare a României la Eurovision, locul al treilea, în 2005. Un an mai târziu, a fost membru al comisiei de jurizare care a hotărât cine va reprezenta România la Atena – Eurovision 2006, iar în 2013, o altă compoziţie a sa, „lt’s My Life”, interpretată de Cezar Ouatu, avea să claseze România pe locul 13.
Adrian Romcescu nu este la prima experienţă în cadrul concursului Eurovision. A participat, în 2017, tot ca membru al juriului selecţiei naţionele, iar anterior, la ediţia din 1998, în calitate de compozitor, când Mălina Olinescu a interpretat piesa „Eu cred”. În această calitate, a dirijat London BBC Orchestra, cea care a acompaniat-o pe reprezentanta noastră pe scena din Birmingham. Romcescu este membru al al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi a colaborat, de-a lungul timpului, cu nume sonore din muzica românească, precum Aurelian Temişan, Adrian Enache, Marcel Pavel, Luminiţa Anghel, Elena Cîrstea, Monica Anghel şi Andra.
Eurovision Song Contest 2022 va avea loc în Italia, la Torino, cu semifinalele pe 10 şi 12 mai şi finala pe 14 mai 2022.
Patruzeci şi una de ţări s-au înscris la ediţia cu numărul 66 a concursului internaţional.
Eurovision Song Contest este cea mai importantă competiţie muzicală internaţională organizată de EBU – cea mai mare asociaţie a televiziunilor publice din Europa. European Song Contest (ESC) are loc anual, începând din 1956. Singura ediţie anulată a fost cea din 2020, din cauza pandemiei. Show-ul este unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume, fiind transmis atât în Europa, cât şi în Australia, Asia şi Statele Unite.
Televiziunea Română este organizatoarea Selecţiei Naţionale şi participă la competiţia europeană din anul 1993.
Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi – Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006).
Cincisprezece state membre UE s-au angajat să primească 40.000 de afgani, a anunţat comisarul european însărcinat cu Afaceri Interne Ylva Johansson, în urma unei reuniuni a miniştrilor europeni de Interne, la Bruxelles, relatează AFP.
”Sunt în măsură să anunţ că 15 state membre s-au angajat să ofere o protecţie unui număr de 40.000 de afgani”, a anunţat comisarul într-o confernţă de presă, joi seara, salutând un ”act de solidaritate impresionant”.
Înaltul Comisariat ONU pentru Regugiaţi (UNHCR) estima în octombrie că 85.000 de afgani este necesar să fie mutaţi din ţări vecine Afganistanului, unde s-au refugiat în ultimii cinci ani, şi îndemna UE să-i primească pe jumătate dintre ei.
Comisia Eueropeană (CE) nu a precizat imediat în ce perioadă urmează să aibă loc prmirea acestor refugiaţi.
Germania a primit cel mai mare contingent de refugiaţi afgani – 25.000 -, iar Franţa s-a angajat să primească 2.500 de afgani şi alţi 5.000 de refugiaţi de alte naţionalităţi, potrivit unui document pe care AFP scrie că l-a văzut.
Olanda urmează să primească 3.159 de afgani şi 1.915 de refugiaţi din alte ţări, Spania 2.500 de afgani şi 1.200 de refugiaţi din alte ţări, iar Suedia 1.500 de afgani şi 4.200 de refugiaţi din alte ţări.
Aproximativ 28.000 de oameni au fost evacuaţi dn Afganistan de către statele membre UE, după revenirea la putere a talibanilor, la jumătatea lui august, potrivit CE.
Autoritatea de reglementare a sectorului auto din Germania a aprobat sistemul de conducere semiautonomă al Mercedes-Benz, creând condiţiile ca divizia grupului Daimler să înceapă să ofere sistemul Drive Pilot la nivel internaţional, transmite Reuters.
Sistemul extrem de automatizat permite şoferului să se concentreze asupra altor activităţi în timp ce o maşină echipată cu tehnologia respectivăse află în trafic intens sau pe autostrăzi aglomerate, a explicat Mercedes-Benz într-un comunicat de joi.
Autoritatea KBA din Germania a aprobat sistemul pe baza cerinţelor tehnice stabilite în reglementările Naţiunilor Unite.
”KBA stabileşte standarde naţionale, europene şi internaţionale în materie de siguranţă rutieră pe drumul către conducerea autonomă”, a declarat preşedintele autorităţii, Richard Damm, într-un comunicat.
Dincolo de reglementările ONU privind cerinţele tehnice, ţările trebuie să adopte o legislaţie care să clarifice unde şi cum pot fi utilizate astfel de sisteme, precum şi aspectele legate de răspundere.
”Cu această etapă, dovedim încă o dată munca noastră de pionierat în conducerea automată şi, de asemenea, iniţiem o schimbare radicală de paradigmă”, a declarat Markus Schaefer, director de tehnologie al Daimler.
De îndată ce vor fi implementate legislaţiile din China şi Statele Unite, Mercedes-Benz va oferi sistemul pe acele pieţe, a adăugat Schaefer.
Aprobarea Germaniei înseamnă că Mercedes-Benz poate oferi automobilul Clasa S cu Drive Pilot clienţilor din Germania în prima jumătate a anului 2022.
Astfel de sisteme automate de Nivel 3 sunt permise în Germania din 2017.
Potrivit Mercedes-Benz, există peste 13.100 de kilometri (8.140 de mile) de autostradă potrivite pentru sistemul Drive Pilot în Germania.
KBA a aprobat sistemul pentru viteze de condus de până la 60 de kilometri pe oră. Nu a decis dacă îl va aproba şi pentru viteze de până la 130 km/h sau un asistent de schimbare a benzii care ar automatiza depăşirea unei alte maşini.
Netflix lansează, după site-ul dedicat topurilor de filme şi seriale, un nou site, care conţine noutăţi, explicaţii şi trailere – toate legate de conţinutul original al platformei de streaming.
Netflix a lansat Tudum, pe care-l prezintă drept “un loc pentru a descoperi mai multe despre favoritele tale Netflix”.
Tudum conţine informaţii despre filmele şi seriale create de Netflix. Dincolo de trailere, materialele se împart în trei categorii principale – noutăţi, ghiduri şi explicaţii. Nu lipsesc, însă, nici interviuri şi informaţii din spatele camerelor.
Titlurile originale au o pagină proprie care grupează toate informaţiile – distribuţie, trailere şi articole dedicate.
Cei de la Netflix spun că Tudum, disponibil deocamdată doar în limba engleză, se află încă în faza incipientă de dezvoltare şi promit mai mult conţinut în viitor.
Dincolo de faptul că ideea mai multor informaţii despre filmele şi seriale companiei americane este binevenită, se ridică întrebarea de ce Netflix nu oferă mai multe informaţii direct în aplicaţie, acolo unde utilizatorul decide dacă şi la ce dă Play.
Nuanţa albastru brebenoc sau saschiu a fost aleasă de compania Pantone drept culoarea anului 2022 şi este botezată Very Peri.
Very Peri a fost descrisă de Pantone ca „o nuanţă de albastru brebenoc”. Nuanţa a fost anunţată de apariţia metaverse-ului şi de impactul carantinei în contextul pandemiei.
Pantone, companie care stabileşte unele dintre cele mai recunoscute standarde coloristice, a transmis că această culoare uneşte „constanţa” albastrului tradiţional cu „energia şi emoţia” date de roşu.
„Pe măsură ce ne mişcăm într-o lume în schimbare fără precedent, selectarea Pantone 17-3938 Very Peri aduce o nouă perspectivă şi viziune asupra îndrăgitei familii a culorii albastru”, a spus Leatrice Eiseman, director executiv al Color Institute al Pantone. „Înglobând calităţile albastrului, având în acelaşi timp o nuanţă violet-roşu, Pantone 17-3938 Very Peri afişează o atitudine spirituală şi veselă şi o prezenţă dinamică ce încurajează creativitatea curajoasă şi exprimarea imaginativă”.
Compania a ales în premieră să creeze o nuanţă care nu se regăseşte momentan în catalogul său. Pentru asta, a amestecat tonuri de albastru cu violet-roşu.
Rezultatul este similar culorilor găsite de regulă în natură, precum la florile de lavandă şi păsări.
Potrivit companiei, Very Peri este un indicator al peisajului actual fizic şi digital.
„Pantone 17-3938 Very Peri este simbol al spiritului epocii şi al tranziţiei în care ne aflăm. În timp ce ieşim dintr-o perioadă intensă de izolare, noţiunile şi standardele noastre se schimbă, iar vieţile noastre fizice şi digitale au fuzionat în noi moduri”.
Începând cu 2000, Pantone a ales culoarea anului. Institutul său de cercetare face analize pe baza tendinţelor pentru a anunţa decizia.
Anul trecut, tradiţia a fost întreruptă şi, pentru prima dată, au fost alese două nuanţe drept culoarea anului. Ultimate Grey (nuanţă de gri) şi Illuminating (nuanţă de galben) subliniază modul în care elemente diferite se îmbină pentru a se susţine reciproc şi exprimă cel mai bine starea din 2021, spunea compania.
Cu un an înainte, a fost ales albastru clasic drept culoarea anului.
