Noul coronavirus se transmite la o distanţă de 4,5 metri de persoana infectată, supravieţuieşte cel puţin 30 de minute în aer după ce „sursa” infecţiei nu mai este prezentă şi rezistă circa patru zile pe diferite suprafeţe. RECOMANDARE OMS: "STAȚI ÎN CASE!"
Cel puţin, asta arată cel mai recent studiu realizat de către experţii chinezi, care explică modul de transmitere a virusului. Primul pacient infectat cu coronavirus a îmbolnăvit, în cursul unei călătorii cu autobuzul, până la 13 pasageri, pe şapte dintre ei aproape instant.
Cercetătorul Hu Shixiong de la Centrul de Control şi Prevenţie din Provincia Hunan, a prezentat rezultatul unui studiu realizat pe pacienţii unui autocar care a călătorit în China pe 22 ianuarie, momentul „zero” pentru declanşarea noului coronavirus. „Pacientul zero”, infectat, a urcat în autobuz, fără a purta mască de protecţie şi fără a şti că este purtător de COVID-19. Rezultatele analizei arată că acesta a îmbolnăvit şapte persoane doar în timpul călătoriei (alţi patru au fost depistaţi pozitiv după).
Deşi în plină epidemie internaţională de noul coronavirus, autorităţile internaţionale îi sfătuiau pe oameni să păstreze o distanţă sigură de unu-doi metri, cercetătorii chinezi au descoperit că o persoană bolnavă îi poate infecta pe cei care se află chiar şi la o distanţă de 4,5 metri.
Apoi, coronavirusul care provoacă boala COVID-19 poate supravieţui cel puţin 30 de minute în aer, timp în care poate infecta alte persoane, conform studiului experţilor guvernului chinez.
Totodată, virusul rezistă timp de mai multe zile pe suprafeţe, crescând astfel riscul de transmitere în rândul persoanelor care iau contact cu ele şi apoi îşi ating faţa. Perioada de supravieţuire diferă în funcţie de tipul suprafeţei şi temperatură. „
Poate fi confirmat că într-un spaţiu închis, ventilat, distanţa de transmitere depăşeşte distanţa considerată sigură. Iar legat de temperatură, virusul rezistă la temperaturi de 36,6 grade Celsius circa trei zile pe sticlă, textile, metal, plastic sau hârtie”, se precizează în studiu.
Spre exemplu, dacă o persoană infectată călătoreşte cu un mijloc de transport îi infectează pe pasagerii care stau la cel mult 4,5 metri de acesta, fără a interacţiona cu aceştia, aşa cum a fost şi cazul pacientului zero, care pe durata călătoriei sale cu autobuzul a infectat 13 persoane, chiar dacă unele se aflau la 6 scaune distanţă.
În plus, virusul supravieţuieşte în aer circa 30 de minute după ce persoana infectată a coborât şi poate fi „inhalat” de către alţi pasageri care se urcă în mijlocul de transport”, explică studiul. În fine, cercetătorii chinezi avertizează şi că noul coronavirus poate supravieţui mai mult de cinci zile pe piele (faţă, mâini) sau pe fluidele corporale (transpiraţie, salivă etc.).
Aceştia recomandă folosirea măştilor de protecţie şi evitarea spaţiilor aglomerate.
„Atunci când circulăm cu mijloacele de transport în comun, ar fi bine să purtăm, tot timpul, mască şi, în acelaşi timp, să evităm contactul cu părţile metalice ori de lemn din autobuze.
Totodată, să încercăm pe cât posibil să nu ne atingem faţa”, se mai precizează în studiu, care a concluzionat că toate cunoştinţele noastre despre coronavirus sunt încă limitate, în condiţiile în care pasagerii care se aflau cel mai aproape de pacientul zero nu au fost infectaţi cu COVID-19.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii, semnal de alarmă privind riscul de pandemie al COVID-19 Riscul unei pandemii generate de coronavirus este „foarte real”, a comunicat, luni seară, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în contextul în care virusul a infectat mii persoane de pe aproape toate continentele.
„Acum, dat fiind că virusul s-a extins în atât de multe ţări, ameninţarea unei pandemii a devenit foarte reală”, a declarat directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat de publicaţia CNBC.
Concret, deşi OMS se abţine de a declara pandemie de COVID-19, datele arată că acesta ar fi cursul firesc. „Doar câteva ţări prezintă semnale privind contagierea intensă la nivelul comunităţilor. Oricum, ar fi prima pandemie din istorie care ar putea fi izolată şi ţinută sub control, nu suntem la mila virusului", a precizat directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus într-o conferinţă de presă.
Totuşi, acesta explica recent că utilizarea termenului „pandemie” poate amplifica în mod nenecesar şi nejustificat frica şi stigma care pot paraliza sistemele din fiecare ţară”. „Atunci când avem 100 de ţări şi 100.000 de cazuri, a venit momentul să ne gândim, dat fiind că acum două săptămâni erau afectate doar 30 de ţări”, a afirmat directorul executiv al Programului de urgenţă al OMS, dr. Mike Ryan.
Criza noului coronavirus a început cu 41 de cazuri în oraşul Wuhan, China în decembrie 2019 şi s-a răspândit rapid în ianuarie 2020, ceea ce semnalează o epidemie.
OMS defineşte epidemia ca fiind „ocurenţa ridicată într-o comunitate sau regiune a cazurilor de îmbolnăvire, care depăşeşte numărul de cazuri aşteptat” în regiunea respectivă.
Noul coronavirus a ajuns la stadiul de epidemie în mai multe regiuni din China, Coreea de Sud, Iran şi Italia. Directorul OMS preciza zilele trecute că „această epidemie este o ameninţare pentru fiecare ţară, pentru săraci şi bogaţi deopotrivă”.
O epidemie se poate transforma însă într-o pandemie. Pandemia în sine reprezintă „o epidemie care are loc în întreaga lume, sau într-o arie geografică extrem de extinsă, peste barierele graniţelor internaţionale şi care afectează un număr ridicat de oameni”, conform Dicţionarului de Epidemiologie Oxford.
Momentan, noul coronavirus este „prezent” în 100 de ţări de pe toate continentele, milioane de oameni fiind afectaţi de restricţiile de trafic sau aflaţi în carantină. La nivel mondial, marţi, erau înregistrate 114.621 de cazuri de infectare cu COVID-19 şi 4.030 decese. 64.276 dintre persoanele infectate s-au recuperat până acum.
COVID-19 ar putea fi încadrat ca pandemie, conform definirii acesteia. Cele mai multe cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus, transmise ieri de către Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor sunt în: 1) Asia: China (80.879), Coreea de Sud (7.531), Iran (7.161), urmate de Japonia, Singapore, Malaesia, Bahrain, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Tailanda, Taiwan, India, Liban, Isreal, Filipine, Vietnam, Palestina, Oman, Qater, Pakistan, Arabia Saudită, Indonezia, Afgasnistan, Insulelel Maldive, Bangladesh, Cambodgia, Iordan, Mongolia, Nepal şi Sri Lanka; 2) America:(Statele Unite (754), Canada (77), Brazilia (25), Ecuador, Chile, Argentina, Costa Rica, Peru, Mexic, republica Dominicană, Columbia, Panama şi Paraguay; 3) Europa: Italia (9.172), Franţa (1.412), Spania (1.204), Germania (1.139), Elveţia, Olanda, Marea Britanie, Suedia, Belgia, Norvegia, Austria, Danemarca, Grecia, Islanda, San Marino, Republica Cehă, Finlanda, Portugalia, Irlanda, rusia, Polonia, România, Slovenia, Georgia, Croaţia, Estonia, Ungaria, Albania, Belarus, Letonia, Luxemburg, Slovacia, Bulgaria, Malta, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Andora, Armenia, Liechtenstein, Lituania, Moldova, Monaco, Serbia şi Ucraina; 4) Australia şi Noua Zeelandă; 5) Africa: Egipt (55), Algeria (20), Africa de Sud (7), Senegal, Camerun, Maroc, Nigerica, Tunisia şi Togo.
„Ar fi prima pandemie din istorie care ar putea fi izolată şi ţinută sub control, nu suntem la mila virusului.“ Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general OMS
Autorităţile din diferite ţări au realizat deja un plan de pregătire în caz de pandemie, care include şi un stoc minim recomandat cetăţenilor ca măsură de prevenţie în caz de pandemie generată de noul coronavirus: medicamente pentru gripă şi răceală, calmante pentru dureri, vitamine; stocuri de alimente şi apă pentru două săptămâni, stocuri de medicamente necesare pentru 14 zile (pentru persoanele care urmează tratamente), autoizolarea şi evitarea spaţiilor publice aglomerate.
