CIO anunţă oficial amânarea JO de la Tokyo

admin martie 24, 2020 No Comments

Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a anunţat, marţi, amânarea pentru un an a Jocurilor Olimpice de la Tokyo, prevăzute în această vară.

"Având în vedere circumstanţele actuale, pe baza informaţiilor OMS, ale preşedintelui CIO şi ale premierului Jponiei, JO urmează să fie reprogramate, dar nu mai devreme de vara anului 2021, pentru a păstra sănătatea sportivilor şi a tuturor celor implicaţi în JO şi ai comunităţii internaţionale", a anunţat CIO.

Jocurile Olimpice ar fi urmat să aibă loc în perioada 24 iulie - 9 august.

De la înfiinţarea Jocurilor Moderne, în 1896, este pentru prima oară când jocurile sunt amânate pe timp de pace. Competiţia a mai fost anulată de două ori în timpul celor două războaie mondiale.

Iohannis: Se vor introduce noi restricţii de circulaţie, iar ceea ce a fost recomandare va deveni obligaţie. Am decis să folosim şi Armata

admin martie 24, 2020 No Comments

 

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat marţi că se vor introduce noi restricţii de circulaţie, iar ceea ce a fost recomandare va deveni obligaţie. Şeful statului a precizat că va fi folosită şi Armata pentru a gestiona şi mai bine situaţiile apărute în teren. Resticţiile vor intra în vigoare începând de miercuri.

”Am discutat măsurile suplimentare care se cer luate şi pot să vă spun. că am convenit că este nevoie de măsuri suplimentare pentru a încetini răspândirea virusului. Se vor introduce noi restricţii de circulaţie. Ce a fost până acum o recomandare devine obligaţie. Evident că oamenii pot ieşi pentru a merge la servicu şi a-şi face cumpărătrule necesare, însă aceste restricţii devin obligaţii”, a precizat preşedintele după şedinţa de evaluare şi prezentare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19 la care au participat prim-ministrul României Ludovic Orban, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Sănătăţii, Victor Costache şi ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă.
Iohannis a anunţat că pentru persoanele din carantină şi izolare vor fi pregătite  măsuri de supraveghere electronică, pentru că este necesar ca aceste măsuri să fie respectate intergral
”Am decis să folosim şi Armata, pentru a gestiona mai bine situaţiile apărute în teren şi care va trimite personal pentru a suplimenta efectivele de Poliţie, Jandarmerie şi Politie locală”, a adăugat preşedintele.
El a afirmat că persoanele cele mai vulnerabile sunt cele de peste 65 de ani, pentru care se vor introduce restricţii speciale pentru că vor trebui să stea practic tot timpul acasă, în interesul lor propriu.
”Aceste restricţii pe care le-am menţionat vor fi prelucrate în cursul zilei de astăzi şi vor intra în vigoare începând de mâine”, a subliniat Klaus Iohannis.

VIDEO | Rafael Nadal, Roger Federer şi Novak Djokovic, mesaje de susţinere pentru medici, autorităţi şi poliţie în lupta împotriva coronavirus

admin martie 24, 2020 No Comments

Rafael Nadal, numărul 2 mondial, a transmis un mesaj de susţinere şi mulţumire personalului medical, autorităţilor şi poliţiei spaniole, fără să uite însă şi de familiile îndoliate.

"Mulţumim tuturor celor care ne ajută să ne simţim puţin mai în siguranţă, celor care sunt în prima linie, care riscă cel mai mult şi care sunt eroii noştri", a spus Nadal.

El a mai transmis şi un mesaj de susţinere familiilor care şi-au pierdut pesoane dragi din cauza pandemiei de Covid-19.

 

viewscnt

https://www.instagram.com/p/B-CQ5WAnNz-/?utm_source=ig_embed

Der Spiegel: Medicii din România sau Bulgaria au emigrat cu miile. Europa de Est nu poate să ofere prea multe împotriva virusului

admin martie 24, 2020 No Comments

 

Europa de Est nu poate să ofere prea multe împotriva virusului – sistemele de sănătate sunt insuficient pregătite pentru epidemie. Remediul se caută în izolare. Între Baltica şi Balcani viaţa s-a oprit., scrie Der Spiegel, citat de Rador.

Lukasz Szumowski deţine tot ce este necesar în zilele acestea pentru a avea succes în politică: este medic, a lucrat după absolvire în Kalkutta la Maica Tereza, a devenit profesor deja la 44 de ani. De doi ani este ministrul sănătăţii în Polonia.

Nu este neapărat un tribun, dar îi informează zilnic pe concetăţenii săi despre noile cifre legate de criza provocată de coronavirus. “Va fi şi mai greu”, spune ministrul.

Nu înfrumuseţează cu nimic situaţia, iar oamenii apreciază acest lucru, chiar şi cei din opoziţie – o raritate într-o Polonie profund înstrăinată.

Szumowski este forţa principală în lupta pe care o duce Varşovia împotriva virusului. Polonia a fost una din primele ţări care şi-au închis graniţele. Aproape toate ţările din Baltică şi din Balcani i-au urmat exemplul, viata publică a îngheţat aproape complet, Praga şi Cracovia sunt aproape pustii, skilift-urile din Slovacia sunt oprite, străzile Croaţiei sunt parcă moarte.

Statele est-europene sunt și mai mult forţate să se izoleze împotriva virusului decât vecinele lor din Vest, deoarece sistemele lor de sănătate sunt încă lipsite de capacitate. Medicii şi personalul sanitar din ţări ca Bulgaria sau România au emigrat cu miile.

În opinia lui Martin McKee, profesor la London School on Hygiene and Tropical Medicine, “sistemele de sănătate din Europa Centrală se află de mult sub presiune. Este vorba despre o combinaţie între lipsa de personal rezultat în urma salariilor mici şi a migraţiei. În plus, în multe locuri timp de mai mulţi ani nu s-a investit aproape deloc în infrastructura sănătăţii”. Totuşi, în Europa de Est s-au înregistrat până acum relativ puţine cazuri de îmbolnăvire: abia miercuri Bulgaria şi Albania au comunicat primul caz de deces. Ţara cea mai lovită este Cehia cu 694 de pacienţi. Miercuri noaptea a aterizat la aeroportul din Praga un avion militar, care fusese trimis în China de către premierul Andrej Babis şi s-a întors cu 150.000 de teste rapide la bord. Au fost luate măsuri şi în Estonia, Letonia şi Lituania.

Ungaria, guvernată de premierul naţional-populist Viktor Orbán, a fost prima care a închis graniţele, iar şeful forţelor operative a fost nevoit să recunoască: “Avem de-a face cu o pandemie care nu cunoaşte graniţe”.

Până vineri au fost înregistrate 78 de persoane infectate, iar ţara se aşteaptă zilele următoare la “sute” de noi cazuri. În Slovacia membrii noului guvern format din patru partide au apărut la preşedintele statului Zuzana Caputova cu măşti, iar măştile şi mănuşile sunt obligatorii pentru membrii noului parlament, a căror temperatură este verificată înaintea intrării în sală.

Criza virusului din România a dus la atitudini curioase de respingere politică: în februarie opoziţia social-democrată a demis guvernul liberal prin moţiune de cenzură. La începutul săptămânii însă l-a susţinut brusc din nou. Calculul care se ascunde în spatele acestei atitudini ar putea fi următorul: liberalii urmează să se facă de râs în criză, iar social-democraţii speră ca mai târziu să se organizeze alegeri anticipate.(…)

Ce pedepse se aplicau pentru încălcarea carantinei în anul 1832. De la ocnă pe viaţă, la moarte

admin martie 24, 2020 No Comments

Pentru protejarea Moldovei de ciumă, autorităţile au luat în anul 1832 cele mai drastice măsuri, mergându-se până la condamnarea la ocnă sau chiar pedeapsa cu moartea.

În „Regulamentul organic al Moldovei“, ediţie integrală realizată de Dumitru Vîtcu şi Gabriel Bădărău, cu sprijinul lui Corneliu Istrati aflăm ce pedepse se aplicau pentru încălcarea carantinei în anul 1832.

Conform regulamentului, „Pentru ferirea Moldovii despre cumplita boală a ciumii, să va aşeza pe malul din a stânga Dunării un cordon statornic de paza sănătăţii, de la gura Prutului până la gura râului Sireti, pe marginea Ţării Româneşti/ Însă, spre a nu împiedica negoţul, trecerea călătorilor şi comunicaţia înspre Moldova şi între malul din dreapta Dunării, precum şi a corăbiilor ce vin din Marea Neagră, această comunicaţie va fi slobodă numai pe la trii locuri, anume pe moşia Ţiglina, unde se află aşezată carantina, înspre aceasta şi oraşul Galaţi o barieră de exportaţie, iar mai gios de Galaţi, la întrare în acest oraş, să va aşeza bariera importaţiei pentru lucrurile ce nu sunt supusă carantinii“.

Pedepsele pentru încălcarea carantinei, extrase din Regulamentul Organic al Moldovei din anul 1832 erau foarte aspre.

Astfel, conform art 204, „Acei ce vor călca legiuirile carantinii se vor pedepsi în chipul următori: Pământenii cari vor călca peste hotarăle Moldovii, fără a face carantină vor fi, după ce o va împlini, trimeşi pe viaţă la ocnă. Dacă cineva ar aduce în Moldova mărfuri pe ascuns sau alte lucruri, atunci îndoita vină de controbant şi de călcarea cordonului se va pedepsi prin confiscarea lucrurilor prinsă, iar călcătoriul cordonului va fi osândit la ocnă pe viaţă. Acel ce va ascunde vreun lucru şi să va dovedi în cursul facerii carantinii, să va supune la o nou carantină, socotiră din zioa când să va dovedi această călcare. Acii ce s-ar atinge de o persoană sau de un lucru aflători încă în carantină, precum şi lucrurile atinsă de un călători ce ar intra în carantină, asămine să vor supune la o nou carantină.  Întâmplându-să ca niştine să să ispitească a călca legiuirile carantinii sau cordonul şi carile, după poftorita amelinţare de cătră jandarm, nu s-ar trage îndărăpt, atunce jandarmul va fi împuternicit a împuşca pe acest călători“.

Mai departe, se prevedea la art. 205 pedepsele la care erau condamnaţi dregătorii. Cei care încălcau carantina având un interes erau pedepsiţi cu moartea.

În iarna anului 1812, epidemia de ciumă a secerat 90.000 de vieţi. A izbucnit printre oamenii de la curte, chiar în a doua zi de domnie a lui Ioan Vodă Caragea, de aici şi denumirea de „Ciuma lui Caragea“.

„Niciodată acest flagel n-a făcut atâtea victime! Au murit până la 300 de oameni pe zi şi se crede că numărul morţilor în toată ţara a fost mai mare de 90.000. Contagiunea era aşa de primejdioasă, încât cel mai mic contact cu o casă molipsită ducea moartea într-o familie întreagă şi violenţa era aşa de mare, încât un om lovit de ciumă era un om mort“, descria prinţul Ion Ghica situaţia într-o scrisoare către Vasile Alecsandri.

Poliţia de Frontieră: 25.600 persoane au intrat în ţară în ultimele 24 de ore | 80 de minute timp de aşteptare pentru autoturisme la Nădlac II

admin martie 23, 2020 No Comments

Peste 38.600 persoane, cetăţeni români şi străini, au trecut frontiera în ultimele 24 de ore, dintre care aproximativ 25.600 pe sensul de intrare şi 13.000 pe cel de ieşire din ţară.

Poliţia de Frontieră anunţă că, luni dimineaţă, timpul de aşteptare al autoturismelor la intrarea în ţară este de 80 de minute, fiind impuse restricţii pentru cetăţenii străini.

Potrivit Poliţiei de Frontieră, în ultimele 24 de ore, au intrat în ţară 25.600 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi aproximativ 9.200 de mijloace de transport.

Luni dimineaţă, timpul de aşteptare pentru autoturisme, la intrarea în ţară prin Vama Nădlac II este de 80 de minute.

De duminică noaptge au intrat în vigoare restricţiile de intrare în ţară pentru cetăţenii străini.

”Măsura de nepermitere a intrării în Romania dispusă faţă de cetăţenii străini şi apatrizi se realizează în conformitate cu normele corespunzătoare stabilite de Regulamentul UE 399/2016 al Parlamentului European si al Consiliului cu privire la codul Uniunii privind regimul de trecere al frontierelor de către persoane (codul frontierelor Schengen)”, a transmis Poliţia de Frontieră.

Fac  excepţie de la această măsura şi le este permisă intrarea pe teritoriul României cetăţenilor străini şi apatrizilor care fac parte din următoarele categorii:

- sunt membri de familie ai cetăţenilor români;

- sunt membri de familie ai cetăţenilor altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, cu rezidenţă în România;

- sunt persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţile române potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori un document echivalent acestora emis de autorităţile altor state, potrivit dreptului Uniunii Europene;

- sunt persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document echivalent;

- este personal diplomatic sau consular, personal al organizaţiilor internaţionale, personal militar sau personal care poate asigura ajutor umanitar;

- sunt pasageri în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare;

- sunt pasageri care călătoresc din motive imperative (medicale sau familiale);

- sunt persoane care au nevoie de protecţie internaţională sau din alte motive umanitare.

”În  continuare, în punctele de trecere a frontierei, pentru cetăţenii români şi cetăţenii UE se derulează procedurile stabilite în urma Hotărârilor CNSSU pentru persoanele care sosesc în România, având ca zonă de plecare sau tranzit zone de risc şi state unde sunt confirmate cel puţin 500 cazuri de infecţie COVID 19. Persoanele sunt îndrumate de poliţistul de frontieră către personalul Direcţiei de Sănătate Publică din punctele de trecere a frontierei pentru completarea declaraţiilor şi efectuarea triajului epidemiologic în vederea dispunerii unor măsuri specifice de autoizolare la domiciliu sau  plasare în carantină”, a mai precizat Poliţia de Frontieră.

Referitor la transportul de mărfuri, Poliţia de Frontieră precizează că, în conformitate cu articolul 4 din O.M. nr. 1 şi articolul  9 alin. 3 din O.M. nr. 2, în punctul de trecere a frontierei, conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 t au obligaţia să aibă asupra lor şi să poarte mijloace individuale de protecţie, precum dezinfectant, mănuşi, mască pentru faţă, precum şi să prezinte documente care atestă traseul de deplasare până la destinaţie.

Conducătorii acestor autovehicule, care sosesc din ”zone roşii“ sau ”zone galbene“ ori au tranzitat aceste zone, nu se supun măsurilor de carantină sau izolare, dacă la prezentarea în punctul de trecere a frontierei nu manifestă simptomatologie asociată COVID-19.

Peste 20.000 de vizitatori unici, pentru primul concert transmis pe site-ul Festivalului „George Enescu”

admin martie 23, 2020 No Comments

 

„Recviemul”, de Verdi, interpretat de Orchestra şi corul Maggio Musicale Fiorentino - concertul de deschidere al „Festivalului Internaţional George Enescu online” - a înregistrat cifre importante de audienţă, potrivit unui comunicat remis News.ro.

Concertul a fost vizionat de 20.079 de vizitatori unici, în cele patru zile de difuzare pe site-ul www.festivalenescu.ro, în secţiunea special dedicată. Dintre aceştia, 11.460 de utilizatori unici l-au urmărit în primele 24 de ore.

„Festivalul şi Concursul Enescu Online” propune, între 22 şi 25 martie, al doilea concert al Orchestrei şi Corului Maggio Musicale Fiorentino, sub bagheta dirijorului Fabio Luisi. Solistul invitat este violonistul rus Sergei Krylov.

Pe site-ul www.festivalenescu.ro a început, pe 18 martie 2020, „Festival Internaţional George Enescu online”, pentru a oferi oamenilor din întreaga lume acces gratuit la muzică simfonică de calitate.

Festivalul şi Concursul online se vor desfăşura pe durată nedeterminată, concertele urmând să fie programate o dată la patru zile.

Festivalul Enescu îşi îndeamnă publicul să respecte regulile de distanţare socială şi, în loc să cumpere bilete la concerte, să facă donaţii pentru organizaţiile neguvernamentale credibile, care strâng bani pentru dotarea spitalelor cu echipamente şi materiale necesare rezistenţei în faţa pandemiei.

PROGRAMUL FESTIVALULUI ŞI CONCURSULUI ENESCU ONLINE – PRIMA LUNĂ

22-25 martie: Orchestra şi Corul Maggio Musicale Fiorentino, sub bagheta dirijorului Fabio Luisi. Solistul invitat este violonistul rus Sergei Krylov. În program: Concertul nr. 1 pentru vioară şi orchestră op. 6 de Niccolò Paganini şi Simfonia a III-a în do major op. 21 de George Enescu.

26-29 martie: Orchestra Naţională Simfonică a Radiodifuziunii Poloneze, sub bagheta maestrului Lawrence Foster şi avându-l ca solist pe pianistul Szymon Nehring (laureat al Concursului Internaţional „Arthur Rubinstein” în 2017). În program: Adrian Pop - „Solstice” pentru orchestră; Frédéric Chopin - Concertul nr. 1 în mi minor pentru pian şi orchestră op. 11 şi Witold Lutosławski - Concert pentru orchestră.

30 martie-2 aprilie: Orchestra Naţională a Franţei, sub bagheta maestrului Ion Marin. Solistă este pianista de origine română Alexandra Dariescu. În program: Suita nr. 1 pentru orchestră în do major op. 9 de George Enescu, Concertul în sol major pentru pian şi orchestră de Maurice Ravel, Suita „Imagini” pentru orchestră de Claude Debussy.

3-6 aprilie: Orchestra Filarmonicii Regale din Liège dirijată de Tiberiu Soare. Solişti sunt doi muzicieni de calibru internaţional: soprana Anna Caterina Antonacci şi pianistul Denis Kozhukhin. În program: Variaţiuni pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră de Witold Lutosławski, Rapsodia pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră de Serghei Rahmaninov, La Voix Humaine – operă pentru soprană şi orchestră de Francis Poulenc.

7-10 aprilie: Orchestra Filarmonicii Regale din Liège, avându-l la pupitru pe dirijorul Gergely Madaras; solistul concertului este violonistul Renaud Capuçon. În program: Suita a II-a pentru orchestră în do major de George Enescu, Concertul nr. 2 pentru vioară şi orchestră de Béla Bartók şi Simfonia a V-a în si bemol major de Serghei Prokofiev.

11-14 aprilie: Peter Grimes, operă semnată de compozitorul britanic Benjamin Britten. Lucrarea a fost interpretată de Orchestra Naţională a Radiofuziunii Române şi de Corul Academic Radio, sub bagheta dirijorului Paul Daniel. Ciprian Ţuţu a fost dirijorul corului, iar artista vizuală Carmen Lidia Vidu a semnat viziunea şi regia multimedia a spectacolului. În distribuţie: tenorul Ian Storey – Peter Grimes, soprana Lise Davidsen – Ellen Orford, Catherine Wyn-Rogers, contralto – Auntie, baritonul Christopher Purves – Balstrode, mezzosoprana Diana Montague – Mrs. Sedley, basul Joshua Bloom – Swallow, baritonul Huw Montague Rendall – Ned Keene, tenorul Michael Colvin – Bob Boles, tenorul Bonaventura Bottone – Reverendul Horace Adams, basul Barnaby Rea – Hobson, sopranele Solomia Lukyanets şi Rhian Lois – cele două nepoate.

15-18 aprilie: Orchestra Filarmonice din St. Petersburg, sub bagheta dirijorului român Christian Badea, alături de Corul Academic al Radiofuziunii Române, dirijat de Ciprian Ţuţu. Solistul concertului este violonistul Vadim Repin. În program: Poemul simfonic Isis de George Enescu (finalizat postum de Pascal Bentoiu, după schiţele autorului), Concertul nr. 1 în la minor pentru vioară şi orchestră de Dmitri Şostakovici şi Simfonia a IX-a în mi minor, Din lumea nouă de Antonin Dvořák.

19-22 aprilie: Recitalul violonistei Midori şi al pianistului Jean-Yves Thibaudet. În program: Sonata pentru vioară şi pian în la minor de Robert Schumann, Sonata nr. 1 pentru vioară şi pian în la major de Gabriel Fauré, Sonata pentru vioară şi pian în sol minor de Claude Debussy şi Sonata a III-a în la minor pentru pian şi vioară, „în caracter popular românesc” de George Enescu.