Pacienții bolnavi de Alzheimer au parte de o terapie alternativă într-un centru de îngrijire din Winnipeg, Canada. Li se fac cadou păpuși.
Obiectele neînsuflețite reușesc ceea ce nici rudele cele mai apropiate nu pot face: să aducă zâmbete pe fața pacienților și chiar să îi facă să râdă în hohote.
Fiecare dintre rezidenții unui centru pentru bolnavii de Alzheimer ajută la îngrijirea unui copil. Nu unul real, ci o păpușă care seamănă leit cu un bebeluș.
La început, familiile bolnavilor au fost reticente, dar orice opoziție s-a spulberat când au început să apară efectele neobișnuitei terapii.
Susie Nel Piad, terapeut: „Când li se dă păpuşa, emoţiile se schimbă. Dacă sunt agitaţi, se calmează, devin fericiţi şi zâmbesc, chiar dansează, vorbesc sau cântă„.
Interacțiunea cu păpușile acordă responsabilitate, trezește sentimente care demonstrează că pacienții cu demență senilă încă pot simți dragoste.
Există, la început, o etapă de acomodare, în care terapeuții analizează comportamentul pacientului față de păpușă – dacă e acceptată sau respinsă, care e succesiunea reacțiilor, când apare momentul unei schimbări.
Perioada de probă poate dura ani.
Susie Nel Piad, terapeut: „În anumite momente, îşi dau seama că nu e un bebeluş adevărat, ci o păpuşă. Şi atunci, ştim cum să reacţionăm. Nu insistăm să spunem că e un copil adevărat. Nu forţăm nota. Raspundem în funcţie de ceea ce gândesc ei„.
În Canada trăiesc 747.000 de bolnavi de Alzheimer. Statisticile relevă că în întreaga lume sunt 44 de milioane de oameni diagnosticați cu această maladie.
