De ce „Cravata galbenă”?
Serge Celibidachi: A fost un cadou dat de tatăl lui după un rezultat deosebit la școală. Când a anunaț că vrea să urmeze o carieră în muzică și să plece la București, tatăl lui a spus că acea cravată rămâne aici. Cravata reprezintă dorul de țară, de tinerețe, de copilarie și faptul că a rămas un fel de simbol, un fel de legătură cu trecutul și cu țara.
Cum ați reușit să-l convingeți pe John Malkovich să accepte rolul principal în acest film?
Serge Celibidachi: În primul rând, ne-am gândit cine poate să fie. Era o paletă foarte largă, este vorba despre o finețe și despre o carismă și partea intelectuală, dar totuși cu foarte multă forță. M-am gandit că ar ieși conotația asta europeană și muzica, m-am gândit că ar fi o provocare interesantă. I-am scris o scrisoare, i-am dat scenariul și i-a plăcut. Ne-am întâlnit pe internet, pe Zoom. Abia aștept să îl cunosc. Mi-a zis că i-a plăcut foarte mult și de abia așteaptă să finisăm materialul.
Castingul nu s-a terminat, dar ne puteți spune ce surprize vor mai apărea în distribuție?
Serge Celibidachi: Acesta este cuvantul – surprize. Sunt surprize deosebite, dar nu am cum să spun nimic pentru că încă nu sunt așezate, dar mergem pe un drum din ce în ce mai interesant și abia aștept să le spunem, dar trebuie puțină răbdare.
Ce ne veți dezvălui prin intermediul acestui film despre personalitatea marelui dirijor?
Serge Celibidachi: Pentru mine e vorba de o călătorie și o poveste absolut extraordinară, iubrea lui pentru muzică si pentru adevăr. S-a luptat întotdeauna să rămână fidel conceptului său de muzică. Asta este extraordinar, dar nu se apreciaza atât de adânc. Pentru mine este relația dintre un tată și un fiu. După ce s-a despărțit de familia lui, a încercat întotdeauna să găsească admirația din partea părinților. El nu și-a cunoscut niciodată părinții, iar acest lucru a fost un șoc. Însă a mers pe drumul lui și asta a fost.
Care a fost relația dumneavăastră cu tatăl?
Serge Celibidachi: Și el a fost foarte strict cu mine, dar a avut și o iubire, și o căldură extraordinară. Cu mine a fost foarte tolerant, m-a acceptat cum eram eu.
Acesta fiind principalul său regret, că familia nu l-a înțeles și nu l-a lăsat să facă ce iubea: muzica.
Serge Celibidachi: Mai mult decât un regret, cred că a fost o suferință până la sfârșit. Dar, încă o dată, cravata galbenă reprezintă această suferință din tinerețe și dorul de țară.
Când încep filmările și în ce locuri din România vor fi?
Serge Celibidachi: Primăvară-vară anul viitor, dacă suntem pe drum bun, și sperăm să terminăm la sfârșitul anului sau poate la începutul lui 2023. Filmările vor fi realizate doar în România, deocamdată. Dacă avem nevoie să mergem undeva, poate că facem un salt două zile.
La celebrarea a 100 de ani de la nașterea tatălui dvs, ați avut un mesaj: „Indiferent de unde venim, avem dreptul să visăm și să facem pe parcursul vieții lucuri care contează”. Care este mesajul dvs acum pentru publicul din România?
Serge Celibidachi: Să-și trăiască viața cu inima și orice e posibil. Pentru mine, dacă e un vis într-un copil, ideea e să îl sprijinim, să-i dăm o șansă. Nu contează așteptările de la părinți sau de la societate. Interesant e să ne dezvoltăm fiecare ca om și să ne găsim poziția noastră pe planetă.
