Liderii celor mai importante instituţii de la Bruxelles, printre care Comisia Europeană şi Parlamentul European, au participat alături de liderii politici de la Bucureşti la ceremonia oficială de preluare a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.
Viorica Dăncilă, premierul României: Pentru mine e un moment încărcat de emoţie.
Cu această ocazie am onoarea de a vorbi în numele concetăţenilor mei. Vreau să cer acelaşi respect, aceleaşi drepturi şi aceleaşi beneficii de care se bucură cetăţenii europeni.
România va conduce cu demnitate Consiliul UE. Azi se află o parte dintre arhitecţii integrării noastre în UE. Cel mai important pas a fost când poporul a adoptat prin referendum actuala Constituţie. Atunci a avut loc actul de voinţă al poporului român.
Constituţia adoptată atunci şi care guvernează azi statul de drept e garanţia cea mai puternică că ţara a pornit pe drumul integrării. Constituţia e reperul nostru european cel mai important.
Azi putem spune că ceea ce e european e şi constituţional şi tot ce e constituţional e deplin acord cu valorile şi principiile europene. Constituţia ne spune azi că Guvernul are datoria de a gestiona dosarele europene pe perioada preşedinţiei. Îmi asum această responsabilitate.
Vom demonstra că România şi-a câştigat pe deplin dreptul şi rolul de membru al UE.
Vom arăta că România este pe deplin pregătită să stea cu fruntea sus, în rând cu celelalte state membre. Vom arăta că România e pregătită de dosarele importante.
Îndrăzniţi să credeţi în România! Azi, mai mult ca niciodată, putem demonstra că poporul român e ataşat Europei. Românii au fost, sunt şi vor fi un popor proeuropean.
Ne dorim să fim parteneri egali şi respectaţi în UE. Vrem ca România să se bucure de aceleaşi beneficii de care se bucură acest proiect grandios. Suntem conştienţi de provocările pe care le avem în faţă.
Mă adresez azi ca prim-ministru al unui stat pentru care aderarea a reprezentat împlinirea unei aspiraţii naţionale. Calea europeană a fost şi este alegerea noastră. Viitorul nostru se află mereu în faţă şi nu în spate. Mergem înainte pe calea europeană pe care am pornit.
Dacă vrem ca UE să meargă înainte, să mergem toţi înainte. Nu vrem ca nimeni să fie lăsat în urmă. Cei mai slabi trebuie să fie ajutaţi să fie mai puternici. Dacă vrem ca UE să fie respectată, trebuie ca noi să ne respectăm între noi şi să realizăm că fiecare stat are o contribuţie certă. Vom susţine decizii deasupra diferenţelor noastre“.
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene: UE nu face compromisuri, chiar dacă e vorba de respectarea statului de drept, democraţiei. Nu există loc de compromisuri. Locul natural al României este în Spaţiul Schengen. Eu am pledat ca România să fie parte a zonei Schengen. Insist ca România să fie în Schengen.
România preia preşedinţia într-un moment crucial. Vom deschide un al capitol al istoriei la Sibiu unde vom vorbi de viitorul UE. Vor fi, de asemenea, primele alegeri europene la care vor participa persoane născute în acest secol.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk: Sunt mândru şi fericit că voi conduce cu dvs. afacerile europene comune în primul semestru al preşedintţiei române a Consiliului UE. Cred că sub bagheta dvs. orchestra va găsi sunetul potrivit. Veţi fi gazdele Europei şi sunt convins că veţi acţiona în spiritul proverbului: Omul sfinţeşte locul!.
Am încredere că veţi respecta regulile. Respectarea regulilor şi ataşamentul faţă de principii vor juca un rol esenţial. În mare măsură depinde de România dacă România va depăşi provocările viitoare. depinde de dvs dacă politica românească va fi pentru perioada un exemplu bun sau un avertisment.
La reuniunea de la Sibiu va fi în joc concepţia noastră despre UE.
Nu vom fi de acord cu scurtături. Cei care apără libertatatea le spun să continue lupta. Dragi prieteni, România are puterea de a fascina şi încânta. În familia mea, prima maşină a fost Dacia 1300.
Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European: Europa este indivizibilă. În viitorul buget o să se ţină cont mult de principiului solidarităţii. Lansez statele membre să-şi modifice poziţia în ceea ce priveşte aderarea României la Spaţiul Schengen. Primirea României şi Bulgariei în Schengen ar fi benefică.
Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor: Vă asigur că majoritatea va sprijini Guvernul în toate acţiunile sale pentru a-şi îndeplini cu cinste mandatul la preşedinţia Consiliului UE.
În ciuda comentariilor politice vă asigur de deschiderea totală proeuropeană şi dorinţa ca România să-şi consolideze poziţia de stat membru cu drepturi egale.
Decizia de a adera la UE a fost o decizie suverană. Vrem să fim europeni şi ne dorim să fim trataţi ca cetăţeni europeni.
Simţim că facem parte din UE şi ne dorim să lucrăm împreună pentru progresul UE. Ţara mea merită să fie respectată ca un partener de încredere serios. Chiar dacă rolul ţării mele e de acordare prioritară a agendei europene faţă de agenda naţională, noi ne asumăm acest rol. Ne vom achita cu demnitate de datorii şi vă pot garanta că la Bucureşti e voinţa clară ca România să-şi îndeplinească mandatul.
Domnule Juncker, am înţeles care e rolul României. Am tratat cu seriozitate recomandările. Doamna Dăncilă a exprimat în Parlament, iar eu personal, reiterez apelul la consens între grupurile parlamentare.
Accentele electorale care au fost exprimat contondent se vor simţi în următoarele luni. Vă asigur, că majoritaea are înţelepciunea şi maturitatea de a sprijini Guvernului. Îmi exprim optimismul că la fel vor face şi celelate forţe politice. Vom manifesta echilibru şi cumpătare. România va demonstra că e o ţară demnă, care se va asigura cu cinste misiunea.
Călin Popescu Tăriceanu, liderul Senatului: Familia şi cititul mi-a arătat ce susţine Europa. În primul rând era libertatea. În prezent, suntem cea mai proeuropeană ţară. Ne bucurăm de o mare libertate a exprimării, încât uneori ne întrebăm ce e de adevărat sau nu. Nu pot să nu amintesc de coerciţia unor instituţii. Sunt actori care au înlocuit ideologia comunistă cu discursul despre statul de drept. Aş încuraja toate părţile implicate în preşedinţia UE să ţină cont de ideile părinţilor fondatori.
Klaus Iohannis, preşedintele României: Este o deosebită plăcere pentru mine să particip împreună cu dumneavoastră la lansarea oficială a primei Preşedinţii a ţării noastre la Consiliul Uniunii Europene. La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România preia un rol de prim-plan la nivel european.
Dacă privim puţin în urmă, întoarcerea ţării noastre în familia europeană a reprezentat un deziderat de o importanţă aparte, pentru care am depus toate eforturile la nivel naţional şi pentru care cu toţii am lucrat cu dedicaţie şi profesionalism, având convingerea fermă că proiectul european este o construcţie unică în lume, o construcţie de pace şi prosperitate, şi singura cale de a asigura progresul comun al statelor europene.
Astăzi, cu aceeaşi convingere preluăm exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, cu obiectivul principal de a contribui la consolidarea unei Europe mai coezive, mai unite, mai puternice.
Primul semestru al anului 2019 va fi definitoriu pentru dinamica viitoare a Uniunii Europene. Uniunea se confruntă în prezent cu diverse provocări, atât interne, cât şi externe, precum procesul de retragere a Marii Britanii din Uniune, migraţia şi securitatea în vecinătatea sa imediată şi dincolo de continentul european.
Construirea Uniunii Europene de astăzi a fost posibilă pentru că părinţii fondatori au crezut în proiectul european, în idealurile şi în valorile sale.
Noi credem astăzi, mai mult ca oricând, că Uniunea Europeană este în mod incontestabil un proiect de succes, un proiect puternic şi un proiect viabil. Cei peste 60 de ani de pace de care s-a bucurat cea mai mare parte a continentului nostru stau mărturie forţei, temerităţii şi încrederii tuturor în capacitatea noastră de a coopera în mod eficient şi sustenabil.
Ei sunt dovada că «uniţi în diversitate» nu este un simplu motto, ci expresia faptului că Uniunea noastră este un proiect peren, capabil să se remodeleze mereu, fără a renunţa la principiile şi valorile fondatoare.
Ca parte integrantă a acestei comunităţi europene, României îi revine acum misiunea de a avansa agenda noastră comună. Ştim cu toţii că exercitarea unei Preşedinţii este o misiune de înaltă responsabilitate, care presupune deopotrivă angajament şi pragmatism pentru a putea răspunde de o manieră concretă, adecvată şi realistă tuturor provocărilor.
Mai multă unitate şi coeziune – aceasta este calea pe care o propunem pentru următoarele şase luni şi pe care va trebui să o urmărim cu toţii cu consecvenţă.
Avem o serie de dosare importante pe agenda europeană, precum negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, iar contextul Preşedinţiei României va fi marcat de alegerile pentru viitorul Parlament European.
Pe acest fond, va trebui să demonstrăm că, prin unitate şi consens, putem defini o nouă pagină a proiectului nostru comun. Avem nevoie de mai multă coeziune în toate acţiunile noastre la nivelul Uniunii Europene, indiferent că vorbim de o Europă a convergenţei, de o Europă mai sigură, de o creştere a rolului Europei ca actor global sau de valorile noastre comune.
Coeziunea este, în viziunea noastră, un aspect esenţial pentru a asigura avansarea proiectului european. După cum spuneam, pe parcursul mandatului nostru de Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene vor avea loc momente marcante pentru evoluţia Uniunii Europene şi avem încrederea că reuniuni de o semnificaţie aparte, precum Summitul de la Sibiu, vor oferi noi perspective Europei de mâine.
Îmi exprim dorinţa şi speranţa ca 9 mai 2019 să rămână în istoria proiectului european ca un moment de reafirmare a narativului unei Uniuni puternice şi unite.
Astăzi avem plăcerea de a marca împreună începutul unei perioade de şase luni importante pentru ţara noastră şi pentru Uniune. Ne propunem să reuşim împreună, pe parcursul acestor luni, să consolidăm unitatea şi coeziunea, într-un moment cu teste şi mize importante pentru Uniunea noastră, Uniunea noastră Europeană, a tuturor.
