NEWS

Luminiţa Dobrescu (72 de ani), prima cântăreaţă din România care a câştigat trofeul Cerbul de Aur, a criticat-o aspru pe Andra (32 de ani) pentru o afirmaţie făcută pe scena Sălii Palatului.

În 1969, Luminiţa Dobrescu a câştigat prestigiosul trofeu Cerbul de Aur graţie interpretări piesei „Of, inimioară“.

De altfel, anul trecut, artista a revenit pe scena festivalului la ediţia aniversară.

Într-o postarea pe Facebook, Luminiţa Dobrescu s-a arătat indignată de o afirmaţie făcută de Andra în timpul unuia dintre spectacolele „Tradiţional“ susţinute anul trecut la Sala Palatului.

După interpretarea alături de Lidia Buble a piesei „Of, inimioară“, Andra a declarat: „Cine o zis că generaţia nouă nu ascultă şi nu cântă muzică populară? Iată dovada! Felicitări!“.

În shimb, Luminiţa Dobrescu a catalogat afirmaţia că piesa este din folclor drept „cea mai mare obrăznicie posibilă şi o lipsă totală de respect“, precizând că melodia a fost compusă de Edmond Deda.

„Hahahahaha! Să auzi şi să nu crezi... Andra cântă «muzică populară» şi afirmă cu mult curaj cum că piesa «Of, inimioară» este folclor românesc!

Este cea mai mare obrăznicie posibilă şi lipsă totală de respect faţă de o piesă sacră a muzicii uşoare româneşti, cu o dublă valoare în istoria acesteia. Compozitorul este Edmond Deda! Şi nu a scris manele!“, a scris artista pe Facebook. 

Luminiţa Dobrescu a avut o apariţie încântătoare în debutul ediţiei aniversare din 2018 a Festivalului Internaţional Cerbul de Aur.

Ea a urcat pe scenă pentru a interpreta „Of, inimioară“, melodia care i-a adus trofeul la cea de-a doua ediţie a festivalului, în urmă cu 49 de ani. 

La 22 de ani, slăbuţă, tunsă băieţeşte şi cu mult nerv, Luminiţa Dobrescu a cucerit publicul cu interpretarea melodiei „Of, inimioară“.   

Luminiţa Hortenzia Dobrescu a moştenit pasiunea de la tatăl său, iar în liceu a fost remarcată de profesorul de muzică şi astfel a ajuns în corul de muzică populară. În 1965, corul a fost invitat în emisiunea „Clubul tinereţii“ de la TVR, iar micuţa cântăreaţă a ieşit în evidenţă.

Ulterior, compozitorul George Grigoriu i-a compus primul cântec, devenit în scurt timp şlagăr –  „Doar băieţii sunt de vină“.   

Deşi tânără, devine o prezenţă constantă în emisiunile muzicale ale TVR şi, tot în 1965, participă într-un turneu în URSS, ajungând ulterior în Iugoslavia, Israel, Bulgaria, Olanda, Belgia şi Republica Democrată Germană.

În 1966, a jucat în musicalul lui Valeriu Lazarov „Omul şi camera“ şi cântă pentru prima dată la Festivalul Mamaia. Un an mai târziu, începe colaborarea cu Teatrul de Revistă „Constantin Tănase“.  

Deşi iniţial a dat examenul de admitere la Medicină, ulterior a fost admisă la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ la secţia Pedagogie. S-a căsătorit imediat după Bacalaureat cu Dan Dominique Costinescu, student la arhitectură şi cel care s-a ocupat de organizarea spectacolelor artistei, cât şi de textele cântecelor preluate din repertoriul internaţional.   

În perioada 1965-1970, Luminiţa Dobrescu era una dintre cele mai apreciate cântăreţe din România, preferată a soţilor Ceauşescu. De altfel, au existat unele controverse în momentul în care a câştigat Cerbul de Aur, unele voci susţinând că dictatorul a jucat un rol în această victorie, însă artista a negat vehement.   

„Era a doua ediţie a Cerbului de Aur. Am participat eu, Anda Călugăreanu şi Mihaela Mihai. A fost un juriu internaţional. Am ieşit în unanimitate câştigătoare a acestui festival.

S-a zvonit că ar fi fost nişte presiuni de sus ca să câştig, dar nu a fost aşa. Familia Ceauşescu mi-era fană, într-adevăr, dar înainte de festival nu-i cunoşteam. Exclus să fi fost vreo presiune. Eu m-am lansat cu patru ani înainte de Cerbul de Aur“, a explicat artista.       

De asemenea, în perioada de glorie i s-a propus colaborarea informativă cu Securitatea, acesta fiind şi unul dintre motivele care au determinat-o să plece din România, după cum a mărturisit. În 1970 s-a stabilit în Germania, ceea ce i-a adus şi divorţul de soţul ei.

În Germania Federală a studiat limba timp de patru ani la Institutul Goethe şi a cerut azil politic, primind după şapte ani cetăţenie germană, moment în care a fost nevoită să renunţe la cea română. În România, a fost condamnată printr-un proces politic la 10 ani de închisoare, dar a fost achitată în urma unei amnistii. 

Tot în Germania şi-a întâlnit al doilea soţ, pe instrumentistul de jazz Adrian Ciceu, alături de care a avut un mariaj de un deceniu. După despărţirea de el, în 1998, cântăreaţa se mută în Toscana (Italia), iar din 2006 s-a stabilit la Streza, lângă Milano. 

Avea doar 23 de ani cand a primit rolul lui Naomi Lapaglia, sotia lui Leonardo DiCaprio din "The Wolf of Wall Street", si a impresionat atat prin talent, cat si prin atuurile fizice.

Frumusetea naturala a lui Margot Robbie n-a trecut deloc neobservata in filmul de Oscar, unde apare goala si are parte de scene incendiare cu DiCaprio.

Dar nu i-a fost deloc usor sa accepte propunerea regizorului Martin Scorsese de a renunta la haine.

Blonda a recunoscut ca si-a mintit familia despre cat de mult apare goala in pelicula.

"Nuditatea a fost de la inceput o problema pentru familia mea. A trebuit sa mint, le-am zis ca nu exista astfel de scene si orice ar citi, sa nu creada ce spun tabloidele.

Apoi, mi-am dat seama ca vor dori sa vada si ei filmul si atunci ce le spun despre acele scene?

Am nascocit o poveste si le-am zis ca au folosit CGI si au suprapus capul meu pe corpul altei persoane. Ei nu au nici o treaba cu tehnologia, asa ca m-au crezut imediat", a spus ea pentru Hollywood Reporter.

In ciuda meritelor, presa din SUA a comentat cateva dintre scenele in care si-a etalat calitatile fizice, una dintre acestea fiind secventa in care Margot il impinge cu piciorul pe partenerul sau.

S-a scris ca editorii de montaj au folosit tehnologia digitala pentru a ii face picioarele mai lungi si mai subtiri.

In apararea sa, actrita spunea atunci ca este impotriva stereotipurilor de fete perfecte care apar in filme si la televizor.

De asemenea, ea a declarat ca producatorii erau hotarati sa-i accentueze si culoarea ochilor prin tehnica digitala, insa au renuntat atunci cand si-au dat seama ca pigmentul albastru al sau este suficient de puternic pentru a crea contrastul necesar.

• Etichete:

Lunea cea Tristă, 21 ianuarie, considerată de cei superstiţioşi cea mai deprimantă zi a anului, zi în care oamenii manifestă o stare de tristeţe, sunt inactivi şi consumă carbohidraţi sau ciocolată în exces.

Indiferent de cât de adevărată este această teorie, optimiştii se ţin tari şi le urează deprimaţilor un Blue Monday fericit!

Teoria celei mai deprimante zile din an a apărut în 2005. Numele i-a fost dat de o companie turistică în cursul unei campanii publicitare de promovare a ofertelor de vacanţă, iar data a fost calculată de psihologul britanic Cliff Arnall.

El a creat chiar şi o formulă matematică pentru a calcula cele mai dificile zile ale anului, iar pentru Lunea deprimării s-a luat în calcul vremea, datoriile, salariul, facturile la utilităţi sau nivelul motivaţional şi faptul că ianuarie este o lună deprimantă pentru mulţi.

Este adevărat ca în ianuarie, vremea este de multe ori groaznică, zilele sunt mai scurte, beneficiem de mai puţină lumină naturală şi, în plus, ne luptăm să scapăm de urmările exceselor din perioada de după Crăciun, aşa încât poate că sunt destule motive ca în această lună să nu ne simţim prea bine.

Dar, acţionează oare depresia în acest fel? Are sens formula de calcul?

Şi, există oare de fapt cea mai deprimantă zi a anului?

Unii oamenii de ştiinţă spun că nu.

Pe de altă parte, în ultimii trei ani, cercetătorii britanici au analizat mai mult de 2 milioane de tweet-uri postate în ianuarie de compatrioţii lor, în căutarea unui limbaj negativ sau a cuvintelor care să descrie scăderea bunei dispoziţii. Au descoperit ca în această lună sunt de cinci ori mai multe postări care au legătură cu vinovăţia, pentru că oamenii nu-şi ţin promisiunile făcute de a-şi schimba stilul de viaţă. Analiza a mai arătat şi că în această lună, lumea s-a plâns de şase ori mai mult decât în mod normal despre vremea rea, barbaţii mai mult decât femeile.

În plus, avocaţii au spus că ei consideră Lunea cea Tristă ca fiind Lunea Divorţurilor, pentru că în această zi din an încep cele mai multe astfel de proceduri legale.

Oricum ar sta lucrurile în această zi, optimiştii se ţin tari şi combat teoriile despre depresivele zile de luni, urându-le  deprimaţilor un Blue Monday fericit!

Thrillerul „Glass”, cu James McAvoy, Bruce Willis şi Samuel L. Jackson în distribuţie, a debutat pe primul loc în box office-ul nord-american, cu încasări de 40,5 milioane de dolari, potrivit boxofficemojo.com. 

Filmul, cu un buget de producţie estimat la 20 de milioane de dolari, a stârnit critici împărţite. Regizat de M. Night Shyamalan, „Glass” spune povestea lui David Dunn (Willis) care se foloseşte de abilităţile supranaturale pentru a da de urma lui Kevin Wendell Crumb (McAvoy), care are 24 de personalităţi.

Lungmetrajul „The Upside”, unul dintre ultimele produse de Harvey Weinstein înainte de a se retrage din activitate din cauza scandalului sexual în care este implicat din 2017, coborât un loc în topul american, după ce, în al doilea weekend de la premieră, a generat încasări de 15,6 milioane de dolari.

Din distribuţie fac parte Kevin Hart, Bryan Cranston şi Nicole Kidman.

Animaţia fantasy „Dragon Ball Super: Broly” a debutat pe poziţia a treia în clasament, cu încasări de 10,6 milioane de dolari.

„Aquaman”, cu Jason Momoa în rol principal, a coborât două locuri, până pe patru, după ce - în al cincilea weekend de la lansare - a generat încasări de 10,3 milioane de dolari.

Filmul de animaţie „Spider-Man: Into The Spider-Verse” a coborât un loc, până pe cinci, după al şaselea weekend, când a generat încasări de 7,2 milioane de dolari.

Filmul de aventuri „A Dog's Way Home” s-a clasat pe locul al şaselea, în coborâre trei locuri, după al doilea weekend de la premieră, când a generat încasări de 7,1 milioane de dolari.

Lungmetrajul SF „Escape Room”, regizat de Adam Robitel, a coborât două locuri, până pe şapte. În al treilea weekend de la premieră, filmul a generat încasări de 5,27 milioane de dolari.

Musicalul „Mary Poppins Returns”, regizat de Rob Marshall, cu Emily Blunt şi Lin-Manuel Miranda în distribuţie, a ocupat locul al optulea, în coborâre două poziţii, după al cincilea weekend de la premieră. El a generat încasări de 5,24 de milioane de dolari.

Locul al nouălea în box office-ul nord-american de weekend a fost ocupat de „Bumblebee", regizat de Travis Knight, în coborâre două poziţii. În al cincilea sfârşit de săptămână, filmul SF a generat încasări de 4,6 milioane de dolari.

Drama biografică „On the Basis of Sex”, cu Felicity Jones în rol principal, s-a clasat pe poziţia a zecea în top, cu încasări de 3,9 milioane de dolari în al patrulea weekend de la lansare. În urmă cu o săptămână, filmul s-a clasat pe locul al optulea.

„The Favourite” al lui Yorgos Lanthimos, cu Olivia Colman în rol principal, a obţinut duminică patru trofee din partea London Critics' Circle, care a desemnat „Roma” al lui Alfonso Cuarón cel mai bun film. 

Pentru rolul din comedia lui Lanthimos - care a primit cele mai multe nominalizări la premiile BAFTA şi este aşteptat să se regăsească şi în selecţia pentru Oscar - Colman a fost desemnată „actriţa anului”.

Rachel Weisz a primit premiu pentru rolul secundar, scenariştii Deborah Davis şi Tony McNamara au fost recompensaţi pentru poveste, iar lungmetrajul a fost desemnat „filmul britanic/irlandez al anului”.

Cineastului mexican Alfonso Cuarón i-au revenit două premii - „filmul anului” şi „regizorul anului” - pentru drama „Roma”.

Ethan Hawke a fost numit „actorul anului”, pentru rolul din „First Reformed”, în timp ce Richard E. Grant a fost premiat pentru rolul secundar din „Can You Ever Forgive Me?”.

„Cold War” al lui Pawel Pawlikowski s-a impus la două categorii: film în limbă străină şi imagine (Lukasz Zal).

Jessie Buckley a fost desemnată „actriţa britanică/irlandeză a anului”, pentru rolul din „Beast”, film care i-a adus lui Michael Pearce trofeul „cineastul britanic/irlandez debutant al anului”.  

Rupert Everett a fost desemnat „actorul britanic/irlandez al anului”, pentru rolul Oscar Wilde în „The Happy Prince”, iar Molly Wright s-a impus la categoria „tânăr actor britanic/irlandez”, pentru „Apostasy”.

Cât priveşte documentarele, premiul categoriei a revenit „Faces Places” al lui Anges Varda.

Aşa cum a fost anunţat, spaniolul Pedro Almodóvar a primit trofeul „Dilys Powell” pentru contribuţia la cinematografie.