Author: admin

 

Mai mult de trei sute de staruri, între care actorii Octavia Spencer, Cynthia Erivo, Michael B. Jordan şi Viola Davis, au cerut Hollywoodului, într-o scrisoare deschisă, să renunţe la poliţie şi să investească în comunităţile de culoare.

Textul, scris de actorul Kendrick Sampson - care a fost lovit de şapte gloanţe din cauciuc în timpul protestelor din Los Angeles faţă de brutalitatea poliţiei asupra persoanelor de culoare -, a fost compus împreună cu actriţa Tessa Thompson („Avengers: Endgame”) şi cofondatorii mişcării Black Lives Matter, Patrisse Cullors şi Melina Abdullah, şi semnat, între alţii de Idris Elba, Chadwick Boseman, Issa Rae, Anthony Mackie, Billy Porter şi Danai Gurira.

Prin această scrisoare este cerut industriei divertismentului să renunţe la poliţie, să se deconecteze de la poveştile albilor şi perspectivele forţelor de ordine, şi să ridice talentele de culoare, poveştile, carierele şi să crească plăţile. Este tras un semnal de alarmă legat de încurajarea din trecut şi din prezent a „epidemiei de violenţă poliţienească şi cultură împotriva celor de culoare“, prin numeroase filme şi programe care sunt realizate din perspectiva poliţiei, potrivit news.ro.

„Felul în care Hollywoodul şi presa convenţională au contribuit la criminalizarea oamenilor de culoare, reprezentarea greşită a sistemului legal şi glorificarea corupţiei şi violenţei poliţiei au avut consecinţe grave asupra vieţilor persoanelor de culoare“, se arată în scrisoarea citată de The Guardian.

Scrisoarea vine după o iniţiativă similară a Black Artists for Freedom, semnată de peste 1.000 de personalităţi, între care Trevor Noah, Ava DuVernay şi John Legend, prin care era cerută încetarea inegalităţilor rasiale în arte şi divertisment şi, de asemenea, Hollywoodului de a „rupe legăturile cu poliţia”.

Între cei care au semnat recenta scrisoare se mai numără Yara Shahidi, Alfre Woodard, Jodie Turner-Smith, Tiffany Haddish, Sterling K Brown şi Taraji P Henson.

 

„Pe aripile vântului/ Gone With the Wind” a revenit la HBO Max cu avertismentul că filmul „neagă ororile sclaviei” şi două videoclipuri în care este discutat contextul istoric al lungmetrajului recompensat cu opt trofee Oscar, relatează Variety.

WarnerMedia a restras filmul de pe platforma de streaming în urmă cu două săptămâni, susţinând că este nevoie de o abordare a „descrierilor rasiste” pe care le conţine acesta.

În primul clip, Jacqueline Stewart, gazda Turner Classic Movies şi profesor la University of Chicago, explică „de ce această dramă din 1939 trebuie vizionată în forma originală, contextualizată şi discutată”. Al doilea clip, cu o durată de o oră, reprezintă înregistrarea dezbaterii „The Complicated Legacy of ‘Gone With the Wind”, care a avut loc în 2019 la TCM Classic Film Festival, moderată de scriitorul şi istoricul Donald Bogle.

Stewart spune că producătorul David O. Selznick „era foarte conştient că publicul de culoare era destul de îngrijorat de felul în care filmul gestionează subiectul sclaviei şi de modul în care sunt prezentate personajele de culoare”.

În ciuda asigurărilor date de Selznick comunităţii de culoare că va fi atent la preocupările lor, „Gone With the Wind” prezintă „Sudul antebelic ca o lume a eleganţei şi frumuseţii fără să recunoască brutalităţile sistemului stăpânirii de sclavi pe care este bazată această lume”, mai afirmă Stewart în clip.

Ea precizează că sclavii din film se confundă cu stereotipurile rasiale. „Abordarea acestei lumi în film, prin lentila nostalgiei, neagă ororile sclaviei, precum şi moştenirea inegalităţii rasiale”.

Stewart a amintit şi că actorilor de culoare nu le-a fost permis să participe la premiera filmului, din cauza legilor segregării Jim Crow. În plus, la gala Oscar, Hattie McDaniel, care a devenit prima actriţă de culoare recompensată cu un astfel de trofeu, nu a avut voie să stea alături de echipa filmului.

„Să urmăreşti «Gone With the Wind» poate fi incomod, chiar dureros. Totuşi, este important că filme clasice de la Hollywood ne sunt disponibile în forma originală pentru a fi vizionate şi discutate”, adaugă Stewart.

Cu Vivien Leigh, Clark Gable, Hattie McDaniel şi Olivia de Havilland în distribuţie, acţiunea „Gone With the Wind” are loc pe o plantaţie din afara oraşului Atlanta, după Războiul Civil American. În centru se află povestea de dragoste dintre Scarlett O’Hara (Leigh), fiica proprietarului plantaţiei, şi Rhett Butler (Gable), aristocrat din Sud.

„Gone with the Wind”, adaptat după romanul omonim din 1936 scris de Margaret Mitchell, a înregistrat un record de public şi a fost, în acea perioadă, filmul cu cele mai mari încasări. Încă deţine acest record, dacă cifrele sunt ajustate inflaţiei. Chiar dacă este considerat unul dintre cele mai bune filme din toate timpurile, unii comentatori au criticat de la început descrierea sclaviei şi a persoanelor de culoare.

American Film Institute a clasat „Gone With the Wind” pe locul al patrulea între cele mai bune filme americane din toate timpurile, după „Citizen Kane”, „Casablanca” şi „The Godfather”.

 

Grădina cu Filme se redeschide, miercuri, în Piaţa Alexandru Lahovari, nr. 7, a anunţat Primăria Municipiului Bucureşti (PMB).

Ediţia a şaptea va avea loc între 24 iunie şi 13 septembrie, de marţi până duminică, şi va continua două dintre cele mai cunoscute programe: 'Seara Filmului Românesc', cu dezbateri din lumea cinematografiei autohtone, şi 'Seara Filmului European', în parteneriat cu institute culturale şi ambasade din România.

Şi în acest an, seara de miercuri va rămâne rezervată filmului românesc.

'Publicul este invitat să descopere filmele româneşti într-o sesiune specială, alături de criticul de film Ileana Bîrsan, curatorul programului, care va susţine, după proiecţiile filmelor, o serie de dezbateri cu regizori, producători sau protagonişti de renume din industria cinematografică românească', precizează PMB într-un comunicat.

Noutăţile din program în materie de film sunt 'Seara Filmului de Dans', 'Seara Filmului de Fashion' şi documentarele muzicale. Nu vor lipsi concertele acustice, spectacolele de teatru, improvizaţie şi stand-up comedy.

Bilete şi rezervări sunt disponibile pe pagina www.Bilete.ro şi la casa de bilete Creart din Piaţa Alexandru Lahovari nr. 7.

 

Sursa foto: Grădina cu filme - Cinema & More/facebook.com

 

Aproape 2.000 de ii şi cămăşi bărbăteşti din toate zonele ţării se află în colecţiile Muzeului Goleşti din judeţul Argeş, aflat la circa 10 kilometri de Piteşti, conform agerpres.

Potrivit şefei Secţiei Etnografie Expoziţii, Daniela Busuioc, colecţia de costume populare conţine peste 12.500 de piese, dintre care 1.864 sunt ii şi cămăşi bărbăteşti.

La început, în fiecare zonă etnografică existau modele unice care împodobeau iile, însă cu timpul au apărut interferenţe, astfel că uneori este nevoie de o evaluare atentă pentru a le localiza cu precizie.

 

Foto: (c) George Onea/AGERPRES

---

"Ele au fost pe zone, dar cu transhumanţa, cu deplasările, s-au împrumutat modelele şi uneori sunt destul de greu de deosebit. (...) În zona de sud a Argeşului, de exemplu, este o interferenţă cu Teleormanul. Cu ocazia târgurilor săptămânale, transhumanţei, se mai fura câte un motiv", precizează Daniela Busuioc.

De altfel, evoluţia este explicată şi în lucrarea "Portul popular tradiţional din judeţul Argeş", al cărei coordonator ştiinţific este Daniela Busuioc.

"Portul popular, ca toate fenomenele culturii materiale, este supus evoluţiei. Legătura sa strânsă cu viaţa socială determină continue transformări, prin acestea corespunzând cerinţelor de ordin practic şi gustului estetic al oamenilor într-un anumit moment istoric. (...) Un aspect important în legătură cu raportul dintre evoluţie şi permanenţă este acela al mutaţiilor funcţionale. Costumele care se purtau zilnic au devenit port ocazional, festiv, ceremonial", se menţionează în lucrare.

 

Foto: (c) George Onea/AGERPRES

---

Responsabilitatea gestionării celor peste 12.000 de piese de costum popular îi revine Danielei Ciochină. În calitate de conservator, ea se ocupă de păstrarea în bune condiţii a tuturor obiectelor textile din colecţia muzeului.

"Eu am scos costumele, actele de donaţie, le-am comparat... a durat ani de zile", mărturiseşte Daniela Ciochină.

Costumele populare sunt păstrate într-un depozit aflat la subsolul pavilionului administrativ al muzeului, în condiţii speciale. Piesele sunt aliniate pe rafturi care ajung la patru-cinci metri înălţime, etichetate şi grupate în funcţie de tip şi de zonele din care provin.

În colecţie se află şi piese care datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Unele dintre ele, inclusiv ii, au aparţinut membrilor familiei Golescu şi au fost purtate de aceştia.

O astfel de ie a ajuns, în 1866, în posesia celui care avea să devină regele Carol I al României.

"Prinţul Carol, când a ajuns prima dată pe aceste meleaguri, în ziua de 9 mai 1866 (cu o zi înainte de a fi proclamat domnitor - n.r.), a fost primit de către Goleşti, iar în ziua de 10 mai, când pleacă spre Bucureşti cu caleaşca cu generalul Nicolae Golescu, Zinca Golescu îi face cadou o ie tradiţională", povesteşte muzeograful Livia Cărămizaru.

Cam jumătate dintre iile şi cămăşile aflate în colecţia muzeului sunt din zonele etnografice Argeş şi Muscel.

 

Foto: (c) George Onea/AGERPRES

---

"Acum, când spunem ie ne referim la cea de femeie, iar cămaşă e cea de bărbat. Dar înainte, când spuneai ie te refereai clar la cămaşa femeiască cu poale, lungă. (...) Sunt diferite, dar şi asemănătoare. Fiecare spune o poveste, fiecare este o emblemă pentru localitate, pentru vârsta pe care o aveau, starea familiei, dacă erau ţărani mai înstăriţi sau nu", spune muzeograful.

Modelele care apar pe ii, dar şi pe celelalte obiecte vestimentare, nu aveau doar un rol estetic, ci şi semnificaţii mai profunde.

"În zona noastră, a Argeşului şi a Muscelului, în zona de munte, care face legătura cu Sibiul, întâlnim acea cămaşă cu cruce. Deci, practic, era însemnat, era îndumnezeit omul. Şi are exact acele trei braţe ale crucii în jos. Femeia, practic, îşi însemna soţul să aibă binecuvântare atunci când se ducea cu transhumanţa. (...) Fota de Muscel este plină de tot felul de semnificaţii, de tot felul de simboluri. Rombul vine de la motivul soarelui, un motiv apotropaic (care proteja împotriva duhurilor rele - n.r.), ca viitoarea mireasă să devină mămică. Ca şi brâul de la bărbat, la fel, ţesut cu acele motive, romb sau ochişori. (...) Cu cât brâul era mai mare, mai lat, arăta virilitatea bărbatului", explică Livia Cărămizaru.

 

Foto: (c) George Onea/AGERPRES

---

Şi paietele cusute pe ii, fixate de mărgele minuscule, au tot un rol apotropaic, ele păzind trupul de tot felul de forţe malefice. Pe de altă parte, în cazul cămăşilor bărbăteşti decorate cu spirale făcute din fir metalic, specifice zonei Muscelului unde se află Câmpulung, fostă capitală a Ţării Româneşti, se poate recunoaşte influenţa bizantină.

Existau însă şi alte tradiţii legate de elemente ale costumului popular.

"Dacă neamul murea, adică nu mai era nicio fată de măritat, pur şi simplu această fotă rămânea în casă, în familie. Se mai întâlnea şi pe pereţii caselor, adică nu avea doar un rol de ritual, avea şi rol decorativ. Rămânea acolo, se înmărmurea în neam", spune Livia Cărămizaru.

 

Foto: (c) Muzeul Goleşti

---

Câteva dintre costumele de sărbătoare reprezentative, inclusiv unele care au aparţinut Goleştilor, sunt prezentate în cadrul unei expoziţii temporare, intitulată "Hora miresei".

***
Muzeul Goleşti a fost înfiinţat pe 7 iunie 1939 de către Regele Carol al II-lea, sub numele de "Muzeul Dinicu Golescu" şi s-a dezvoltat de-a lungul anilor cu noi expoziţii de bază, care reflectă atât istoria familiei, cât şi istoria culturii şi civilizaţiei tradiţionale argeşene.

 

Foto: (c) Muzeul Goleşti

---

***
Ziua Universală a Iei este sărbătorită în ţara noastră, dar şi în comunităţile româneşti din întreaga lume, la data de 24 iunie.

La începutul anului 2013, comunitatea online "La Blouse Roumaine", fondată de Andreea Tănăsescu, în 2012, a propus ca data de 24 iunie (sărbătoarea de Sânziene) să devină o zi dedicată iei şi să fie numită Ziua Universală a Iei. Prima marcare a acestei zile a avut loc la 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene (Drăgaica).

Astăzi, evenimentul este marcat în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Ziua Universală a Iei a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.

Ediţia a VII-a a Zilei Universale a Iei se desfăşoară sub tema "#AcasălaOrigini - Fotografii pentru o generaţie", prin care se doreşte conectarea oamenilor - unii aflaţi departe de casă, dar mereu legaţi de pământul strămoşesc, cu ajutorul fotografiei. În acest sens, comunitatea "La Blouse Roumaine" lansează invitaţia de a lua parte la crearea celei mai mari expoziţii online. Cei care doresc să participe se vor fotografia purtând o ie, o cămaşă sau, de preferat, întreg portul tradiţional popular românesc în faţa casei, a clădirii unde locuiesc, la poartă, în grădină, într-un parc din apropiere sau oriunde înseamnă "acasă" pentru fiecare.

sursa: agerpres

 

Împletirea coroniţei din flori de Sânziene, aruncarea ei pe casă, portul unei cămeşi, descifrarea simbolurilor cusute pe ea, ateliere de coroniţe şi cusături româneşti sunt câteva dintre obiceiurile de Drăgaică, care vor fi reamintite publicului, miercuri, de la ora 11.30, la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti".

Accesul la târg se face cu plata biletului de intrare în muzeu. Cei care vor veni îmbrăcaţi în ie/ cămaşă românească vor avea intrarea gratuită.

În credinţa populară, Sânzienele erau considerate a fi nişte femei frumoase, divinităţi nocturne care plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează, fac să rodească ogoarele, înmulţesc animalele şi păsările, lecuiesc bolile şi suferinţele oamenilor. În noaptea când se deschid cerurile, fetele strâng flori de Sânziene şi le pun sub pernă pentru a-şi visa ursitul.

În dimineaţa de Sânziene, înainte de răsăritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coroniţe şi le aruncau pe acoperişul caselor. Se consideră că omul va trăi mult în cazul în care coroniţa rămânea pe casă sau, dimpotrivă că va muri repede, atunci când coroniţa alunecă spre marginea acoperişului sau cădea de pe acoperiş.

Sărbătoarea Sânzienelor marchează mijlocul verii şi este considerat cel mai bun moment pentru culegerea plantelor de leac. De Sânziene au loc bâlciuri şi iarmaroace. În trecut, acestea erau un bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei.

Sărbătoarea din 24 iunie mai este cunoscută în popor şi sub numele de Drăgaica. Tot acum, Biserica Ortodoxă face pomenirea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Şi nu în ultimul rând, pe 24 iunie este sărbătorită ia: este Ziua internaţională a Iei începând din 2013, la iniţiativa comunităţii online „La Blouse Roumaine”.

Program:

11:30 - 13:00 - Ateliere de cusături (Gospodăria Sanţ)
Cusături româneşti – coord. Carmen Elena Firea – 15 lei/copil (7-12 ani)

13:00 - 14:00
Atelier de coroniţe de flori - participare gratuită (Câmpu lui Neag)

9:00 - 19:00
Târgul sânzienelor: târg de ii, ţesături, podoabe, flori...

Muzeul Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti” pune la dispoziţia publicului său vizitator: dezinfectanţi pentru mâini la fiecare intrare în muzeu; verificarea temperaturii prin intermediul termo scannerelor de la intrările în muzeu; posibilitatea plăţilor prin POS; spaţii de siguranţă, delimitate ca atare; fluxuri de vizitare marcate corespunzător; afişe, anunţuri şi panouri cu instrucţiuni pentru asigurarea unui mediu sigur din punct de vedere sanitar; posibilitatea achiziţionării de măşti de protecţie de la magazinele muzeului.

În momentul participării la evenimentele din incinta muzeului (târguri, ateliere, expoziţii), publicul trebuie să poarte măşti pe toată durata evenimentului; să menţină distanţa fizică de 1,5 m între persoane; să evite formarea de grupuri.