Author: admin

O fabrică de confecţii din Brăila, cu 476 de angajaţi, a fost închisă temporar, după ce 42 de salariaţi s-au infectat cu COVID-19.

În urma confirmării celor 42 de bolnavi, epidemiologii au decis să trimită în izolare la domiciliu 343 de muncitori. În  consecinţă, activitatea fabricii de confecţii a fost suspendată, a anunţat prefectul de Brăila, Cătălin Boboc.

”În judeţul Brăila, un operator economic cu 476 de angajaţi a fost nevoit să întrerupă activitatea pentru că 42 de salariaţi au fost diagnosticaţi pozitiv COVID-19, iar 343 au primit de la DSP recomandarea de izolare voluntară (pe care o respectă pentru protecţia lor şi a celor apropiaţi).

Pentru ca orice afacere contează şi orice loc de muncă trebuie apărat, am analizat împreună cu conducerea companiei măsurile ce pot fi luate pentru atenuarea impactului financiar şi social al opririi temporare a activităţii.

Întrucât în acest moment, urmare a deciziei CCR, nu este cert dacă salariaţii care au primit recomandarea izolării vor primi concediu medical, iar restul salariaţilor nu beneficiază de şomaj tehnic, conform prevederilor legale în vigoare, i-am comunicat ieri doamnei ministru Violeta Alexandru această situaţie, solicitându-i sprijinul pentru soluţionarea problemei”, a precizat, joi, prefectul de Brăila, Cătălin Boboc.

Boboc a adăugat că a convenit cu ministrul Muncii asupra unei mdificări legislative: ”Doamna ministru a înţeles situaţia dificilă în care se găsesc atât antreprenorul căt şi salariaţii şi am convenit asupra unei propuneri de modificare a OUG nr.30/2020, ordonanţă care stabileşte măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul răspândirii SARS-CoV-2.

Propunerea de modificare ce urmează a fi înaintată în cel mai scurt timp Guvernului, vizează acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic salariaţilor angajatorilor a căror activitate este întreruptă sau redusă ca urmare a apariţiei unui focar SARS-CoV-2 sau ca urmare a izolării ori carantinării personalului. Indemnizaţia se va acorda pe toată perioada în care activitatea este întreruptă sau redusă”.

În judeţul Brăila, conform raportării de miercuri, sunt 330 de bolnavi de coronavirus de la începutul pandemiei.

 

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, joi, că trei cetăţeni români care se află în Grecia au fost confirmaţi cu noul coronavirus, doi fiind la Salonic şi unul Insula Corfu. Bolnavii, dar şi o persoană aflată în vacanţă cu cetăţeanul din Insula Corfu, au fost plasaţi în carantină 14 zile. De asemenea, un cetăţean român care a prezentat simptome spefifice bolii, la Nafplio, este în curs de investigaţii.

”Cu privire la situaţia cetăţeanului roman aflat în Salonic şi care fusese confirmat cu COVID-19, MAE precizează că acesta a fost supus unui nou test, rezultatul retestării fiind pozitiv. Astfel, persoana în cauză va rămâne în carantină pentru o perioadă de 14 zile. De asemenea, un alt cetăţean român care locuia cu persoana în cauză a fost testat la rândul său şi confirmat pozitiv pentru infecţia cu COVID-19 acesta fiind plasat, de asemenea, în carantină pentru o perioadă de 14 zile”, a transmis, joi, MAE.

Ministerul a precizat că Ambasada României la Atena a fost notificată de către autorităţile elene cu privire la un cetăţean român aflat în Insula Corfu şi care a fost confirmat pozitiv pentru infecţia cu COVID-19 în urma testului efectuat la intrarea pe teritoriul Republicii Elene.

”Acesta a fost transferat în unitatea hotelieră în care îşi va efectua carantina împreună cu un membru al familiei, tot cetăţean român”, a mai precizat MAE.

De asemenea, misiunea diplomatică s-a autosesizat în urma informaţiilor apărute în presa elenă cu privire la situaţia unui cetăţean român aflat în localitatea Nafplio care, în urma unor simptome asimilate infectării cu COVID-19, a solicitat asistenţă medicală de specialitate.

”Potrivit informaţiilor obţinute de ambasadă, cetăţeanul român se află în curs de investigaţii şi primeşte asistenţa medicală specifică într-o unitate medicală din Atena. Ambasada României la Atena este în contact cu respectiva unitate medicală”, a mai transmis MAE.

Cu privire la condiţiile de intrare pe teritoriul Republicii Elene, MAE reaminteşte că, începând cu data de 15 iulie, ora 00.01, pe lângă formularul electronic, respectiv codul QR, cetăţenii români trebuie să prezinte la intrarea pe teritoriul Greciei prin punctul de frontieră de la Kulata-Promachonas şi testul molecular negativ pentru infecţia cu COVID-19, prelevat cu maximum 72 ore înainte de momentul intrării pe teritoriul Greciei.

Testele trebuie efectuate în laboratoare acreditate, iar certificatele trebuie să fie prezentate în limba engleză şi să conţină numele şi prenumele persoanei testate, precum şi seria şi numărul cărţii de identitate sau ale paşaportului persoanei respective.

”Ministerul Afacerilor Externe continuă să urmărească evoluţiile cu privire la tranzitul cetăţenilor români prin punctul de frontieră de la Kulata – Promachonas şi continuă dialogul cu autorităţile elene pentru identificarea de soluţii necesare reducerii timpului de aşteptare şi prevenirii unor noi aglomeraţii în perioada următoare. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe menţionează că autorităţile elene competente pot modifica fără preaviz condiţiile de intrare pe teritoriul naţional, în funcţie de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs”, a mai precizat MAE.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 00302106774035 şi Consulatului General al României de la Salonic 00302310340088, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 şi al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.

 

Unul dintre cei mai mari traficanți de carne vie din Giurgiu a murit, în noaptea de vineri spre sâmbătă, după ce a intrat cu skyjet-ul într-o barjă.

Acesta se afla pe scuter împreună cu iubita lui și ar fi plecat de la o petrecere organizată pe o insulă sălbatică, la care ar fi participat mai mulți interlopi cu bani din județ. Înainte de accident, proxenetul se întâlnise cu unul dintre cei mai buni prieteni ai săi, nimeni altul decât fiul unui șef din Poliția Giurgiu.

Potrivit polițiștilor giurgiuveni, în jurul orelor 00.45, o persoană a sunat la numărul de urgență 112 și a anunțat că, pe canalul Plantelor, s-a produs un accident nautic și că este posibil să fie două victime.

Pompierii au reușit să salveze o femeie, care se afla lângă skyjet și era conștientă, însă nu au mai putut face nimic pentru un bărbat de 34 de ani, care era deja decedat.

Potrivit unor surse din Poliție, bărbatul care a murit este Ginel Iliuță Chivu, zis Bobină, unul dintre cei mai bogați traficanți de carne vie din Giurgiu.

Sursele citate au dezvăluit, că vineri seară, mai mulți interlopi din județ organizaseră, pe insula Camadinu, o petrecere pentru care fuseseră cumpărate zeci de sticle cu șampanie, dar și peste 150 de grame de cocaină.

Petrecerea ar fi început în jurul orei 20.00, iar undeva după miezul nopții, Chivu, care venise până la insulă cu un skyjet al cărui preț de catalog ajunge la 20.000 de euro, ar fi plecat împreună cu prietena lui.

Pe Canalul Plantelor, acesta ar fi lovit cu ambarcațiunea o barjă, iar în urma impactului a murit pe loc, în timp ce femeia a scăpat cu noroc.

Conform unor surse apropiate anchetei, skyjetul nu era înamtriculat, iar tânăra care se afla împreună cu Chivu la momentul tragediei, ar fi fost chiar una dintre prostituatele sale. Aceasta, spun polițiștii, ar fi lucrat pentru iubitul ei pe teritoriul Suediei și există informații că reușea să încaseze sume record, care ajungeau și la 3.000 de euro pe zi.

De altfel „Bobină” era considerat și unul dintre cei mai bogați interlopi giurgiuveni. Pe lângă scuterul nautic de 20.000 de euro, acesta mai deține și un autoturism Mercedes AMG, preparat, pentru care ar fi achitat numai puțin de 150.000 de euro.

Surse din rândul anchetatorilor au dezvăluit, că, vineri, proxenetul Ginel Iliuță Chivu s-a întâlnit, în oraș, cu prietenul său Alexandru Tache, fiul comisarului șef Miron Tache, șeful Poliției Rutiere Giurgiu.

Inițial, a existat informația potrivit căreia băiatul lui Tache ar fi participat la petrecerea de pe insula Camadinu. Întrebat de polițiști, acesta ar fi recunoscut că s-a văzut cu proxenetul mort, însă a menționat că întâlnirea a avut loc mai devreme. Cei doi, care sunt foarte buni prieteni, ar fi fumat o țigară împreună, timp în care au stat de vorbă. Ulterior, însă, Alexandru Tache susține că a plecat, iar la ora accidentului se afla acasă.

Jack Dorsey, cofondatorul Twitter şi directorul său executiv începând din 2008, duce o viaţă extravagantă în care rutina spartană se îmbină cu luxul. El a anunţat recent că va investi un miliard de dolari din banii companiei sale, Square, pentru a sprijini lupta globală contra pandemiei de COVID-19.

Jack Dorsey este un miliardar tipic cu o casă fabuloasă, maşini scumpe şi preferinţă pentru modele, dar şi un om cu o rutină zilnică spartană care cuprinde o singură masă pe zi şi băi de gheaţă.

O corporaţie activistă de investiţii americană Elliott Management, care deţine acţiuni Twitter şi locuri în consiliul director, şi-a anunţat intenţia sa de a-l demite ca urmare a faptului că este CEO în două companii şi planurilor sale de extindere în Africa, dar se pare că în cele din urmă s-a ajuns la un compromis.

Recent, miliardarul a anunţat că va pune la bătaie 28% din averea sa personală în lupta globală contra pandemiei Covid-19.

La 15 ani scria deja software pentru dispeceratele companiilor de taxiuri, dar la fel ca mulţi alţi miliardari ai companiilor tehnologice nu şi-a finalizat studiile universitare. El a urmat o scurtă perioadă de timp cursuri la Universităţi de profil din Missouri şi New York.

În 2000, a construit un prototip de mesajerie pentru social media pentru Black berry şi mail: ideea sa nu a stârnit interesul dorit, aşa că n-a mai insistat pe moment.

Înainte de a intra pe scena tehnologică a obţinut o licenţă de maseur.

Primul său job a fost la Odeo, un start-up de podcasting, unde şi-a întâlnit şi colegii alături de care avea să înfiinţeze Twitter, un an mai târziu, când platforma a devenit redundantă după lansarea ITunes (Apple).

Alături de colegii săi, Evan Williams şi Biz Stone, a cumpărat numele domeniului Twitter pentru circa 7.000 de dolari.

Pe 21 martie 2016, Dorsey a scris primul său tweet. Dorsey avea 30 de ani când a devenit CEO al Twitter. Cu acest prilej a renunţat la cercelul din nas.

În doar doi ani, Dorsey s-a implicat tot mai puţin în conducerea Twitter şi s-a concentrat pe noi proiecte, lansând un start-up pentru plăţi cu cardul de pe telefon, Square.

În 2011, a avut prima sa prezentare Twitter Town Hall de la Casa Albă, unde a avut şansa să-i ia un interviu lui Barack Obama.

La acel moment Twitter avea o limită de 140 de caractere pe mesaj, iar fostul preşedinte american a avut prilejul să afle acest lucru chiar de la Dorsey.

În 2013, Twitter a devenit o companie publică, iar de atunci încoace Dorsey a devenit miliardar. Valoarea netă a companiei a crescut de la circa 2 miliarde de dolari în 2014 la circa 5 miliarde în luna martie a acestui an.

În 2018 salariul lui Dorsey în calitate de CEO a fost de doar 1,40 dolari, o creştere faţă de anii anteriori când nu primea niciun fel de remuneraţie. Nu este nimic neobişnuit pentru Silicon Valley.

Totuşi Dorsey deţine acţiuni Twitter în valoare de sute de milioane de dolari.   Sumele ar fi fost mai mari dacă nu ar fi redirecţionat 10% din acţiuni către compania sa Square: mişcarea a venit în ajutorul angajaţilor oferindu-le mai mult capital propriu. Totodată, l-a ajutat să cumpere start-up ul de livrare mâncare online Caviar.

Dar nu e ca şi cum a renunţat cu totul să profite de pe urma averii sale. El se dovedeşte un cumpărător cumpătat, dar exigent şi extravagant deopotrivă.

După primele venituri substanţiale, şi-a achiziţionat un BMW seria 3, în pofida faptului că preferă să nu se plimbe cu el prea des.

Biz Stone, un alt cofondator Twitter, remarca în 2013: „Acum poate să spună ceva de genul: BMV-ul este singura maşină pe care o conduc, deoarece are în spate cel mai strălucit proces de fabricaţie de pe planetă sau aşa ceva”.

Aceeaşi gândire s-a regăsit şi în privinţa casei sale situată pe coasta  El Camino Del Mar, într-un cartier exclusivist din San Francisco, pentru care Dorsey ar fi plătit aproape 10 milioane de dolari: are vedere la podul Golden Gate, considerat de el capodoperă în materie de design.

În fiecare marţi lucrează de acasă, din bucătăria sa.   El a mai dezvăluit într-un interviu că utilizatorul său preferat este Elon Musk, întrucât postările sale sunt îndreptate către „rezolvarea problemelor existenţiale”.

În plus Musk spune ce gândeşte în mod deschis pe Twitter, chiar dacă este şi un utilizator imprevizibil, cu „urcuşuri şi coborâşuri”. Musk i-a întors laudele alături de o serie de emoticoane de-a valma:„Twitter rocks!” (Twitter e tare!)

Dorsey a mărturisit că în 2011 a fost invitat la masă de CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, şi că acesta l-a servit cu carne de capră vânată şi ucisă de el însuşi.

A fost un fel rece pe care însă cofondatorul Twitter l-a refuzat, preferând o salată.   Obiceiuri alimentare controversate

Într-un podcast găzduit de un guru al sănătăţii (susţinător ale teoriei că vaccinurile produc autism), Dorsey a vorbit de rutina sa alimentară: o masă pe zi în cursul săptămânii şi post negru în weekend. El povesteşte că primul său post total i-a produs o stare halucinatorie.   „

A fost o stare tare ciudată. Apoi, în următoarele două dăţi, am avut revelaţia că o mare parte din timpul nostru zilnic se centrează în jurul meselor şi timpul curge mai încet - o experienţă pe care am trăit-o mai ales după posturi ceva mai lungi”, a mărturisit el.

Ulterior, Dorsey n-a mai vorbit de post, ci de faptul că a renunţat la toate mesele cu excepţia cinei. Mai recent, n-a mai dorit un look de om de afaceri: a revenit la inelul din nas şi şi-a lăsat barbă.   În 2016, cântăreaţa americană de rap Azealia Banks a susţinut într-o postare pe Twitter că a primit de la miliardar „într-un plic” extensii din barba sa pentru confecţionarea unei amulete.

Dorsey neagă incidentul. Dorsey îşi ţine la curent cei 4 milioane de urmăritori pe Twitter cu călcătoriile sale prin lume, dar cum conduce una din cele mai cunoscute platforme sociale naşte inevitabil şi controverse: promovarea vacanţei sale în Myanmar, în contextul represiunii minorităţii musulmane Rohingya nu a picat deloc bine.

Întrebat dacă l-ar interzice pe Donald Trump pe Twitter dacă ar susţine uciderea unui jurnalist pe Twitter, a dat un răspuns vag, care a atras numeroase critici. Ulterior, a spus că nu-i pasă dacă face o impresie proastă, ci de păreri sincere.

În 2018, a fost audiat alături de Facebook referitor la amestecul în alegeri şi de baza antic-conservatoare a postărilor pe reţele sociale.

Atunci a postat pe Twitter ritmul bătăilor inimii lui, de 109 de bătăi pe minut. El se relaxează cu băi reci si saune într-o anumită alternanţă repetată de trei ori în cursul serii şi băi de gheaţă dimineaţa pentru a se trezi.

Este un fan convins al criptomonedelor şi în special Bitcoin şi că are o rutină săptămânală de achiziţie pe aplicaţia Square.

Recent, după un tur în Africa a spus că este un continent care va defini viitorul , mai ales bitcoin,şi că urmează să petreacă anul acesta între 3 şi 6 luni în Africa.

În aprilie, Dorsey a anunţat formarea unui fond de luptă împotriva pandemiei, iar ulterior acesta va fi centrat pe programe de educaţie şi sănătate pentru fete.

 

Restricții pentru români în tot mai multe țări, din cauza numărului mare de infectări cu sars-cov-2. Lituania ne interzice accesul pe teritoriul său.

Măsura se aplică de luni, 13 iulie, a anunțat Ministerul român de Externe.

Și va fi reevaluată săptămânal, în funcție de evoluția epidemiei din țara noastră.

Ieri Norvegia a anunțat că autoizolarea pentru o perioadă de 10 zile este obligatorie pentru români la sosirea în Regat, măsura impusă pentru o perioadă nedeterminată. Iar în Austria nu se mai poate merge fără dovada unui test negativ pentru COVID-19 realizat cu cel mult 4 zile înainte de sosire și tradus în engleză sau germană.

Fără acest document, se impune autoizolarea pentru 14 zile.

Pe fondul creșterii numărului de cazuri de coronavirus, cel puțin 14 state europene interzic accesul românilor sau îi condiționează printr-o perioadă de autoizolare. Printre acestea, Finlanda, Olanda, Marea Britanie și Malta.