Casa Dior a anunţat că prezentarea colecţiei prêt-a-porter toamnă-iarnă 2019-2020 va avea loc pe 18 ianuarie, cu o zi mai devreme decât era prevăzut, din cauza manifestaţiilor "vestelor galbene".
Show-ul programat la ora 17.00 "a fost mutat pe 18 ianuarie, la ora 18.00", a declarat, pentru AFP, Albane Poussou-Frey, o purtătoare de cuvânt a casei.
"Casa nu poate să dezvăluie motivele" acestei decizii, a continuat Albane Poussou-Frey, refuzând de asemenea să ofere detalii despre prezentare înainte cu o săptămână. Prezentarea Dior se va desfăşura între show-urile Comme des Garçons Homme (ora 17.00) şi Balmain Homme (ora 19.00).
Săptămâna dedicată stilului masculin prêt-à-porter, când 56 de creatori îşi vor prezenta viziunea loc despre sezonul toamnă-iarnă 2019-2020, are loc din 15 până la 20 ianuarie. Este urmată de Săptămâna haute-couture primăvară-vară 2019, care se va desfăşura în perioada 21-24 ianuarie.
Cele mai multe dintre prezentări vor avea loc în apropiere de Champs-Elysées, loc preferat de "vestele galbene". Sâmbătă, 19 ianuarie, ar putea fi actul X al mişcării lor.
Printre cele 10 mărci înscrise în calendarul Federaţiei Franceze de Croitorie pentru ziua de sâmbătă, 19 ianuarie, Dior este pentru moment singura care a schimbat data show-ului.
În timpul manifestaţiilor precedente, mai multe magazine de lux din apropiere de Champs-Elysées au fost ţinta protestatarilor. Unele au fost vandalizate. Purtătoarea de cuvânt nu a comunicat nici care a fost prejudiciul Dior.
Filmul „Rolling Thunder Revue: A Bob Dylan Story by Martin Scorsese”, parţial documentar, va fi lansat de Netflix anul acesta.
Potrivit Variety, „«Rolling Thunder Revue: A Bob Dylan Story by Martin Scorsese» captează spiritul neliniştit al Americii anului 1975 şi muzica pe care Dylan a cântat-o în toamna acelui an. În parte documentar, concert, vis febril, «Rolling Thunder» este o experienţă unică realizată de maestrul Martin Scorsese”.
Nu a fost stabilită o dată de lansare.
Netflix a mai dezvăluit că însuşi Bob Dylan a fost intervievat pentru acest film. Având în centru turneul „Rolling Thunder Revue”, pe care Dylan l-a întreprins în 1975 - 1976, pentru film, managerul muzicianului, Jeff Rosen, a vorbit în ultimii ani cu mai mulţi oameni care au participat la concerte.
Turneul „Rolling Thunder Revue” a fost conceput ca o caravană care a implicat poeţi, scriitori şi muzicieni.
Între alţii, au participat Joan Baez, alături de Dylan pentru duete după o lungă perioadă, Bob Neuwirth, Roger McGuinn, T Bone Burnett, Ramblin’ Jack Elliott, Ronee Blakley, Mick Ronson, Scarlet Rivera, Allen Ginsberg şi Sam Shepard (care a lansat o carte despre turneu în 1977).
Joni Mitchell, Ringo Starr, Patti Smith, Bette Midler, Kinky Friedman, Dennis Hopper şi Phil Ochs au avut apariţii de scurtă durată în cadrul turneului sau în studio alături de Dylan.
Surse apropiate proiectului susţin că pregătirea filmului despre Bob Dylan a început în anii 2000.
„Rolling Thunder Revue: A Bob Dylan Story by Martin Scorsese” nu este singurul proiect al lui Scorsese pentru 2019. Tot pentru Netflix el pregăteşte „The Irishman”, anunţat în urmă cu mai mult de patru ani.
Martin Scorsese a mai realizat un film despre Bob Dylan, „No Direction Home”, lansat în 2005. Alte două proiecte cu tematică muzicală ale cineastului sunt „Shine a Light” (2008), care are în centru trupa The Rolling Stones, şi „George Harrison: Living in a Material World” (2011).
Expoziţia „Pictori români în Franţa” va fi inaugurată marţi, de Ziua Culturii Naţionale, în sala mare a Institutului Cultural Român, în prezenţa ambasadoarei Michèle Ramis şi a mai multor artişti.
Expoziţia „Pictori români în Franţa”, organizată de ICR şi Asociaţia Soleil de l’Est, prezintă lucrări realizate de pictorii români care au participat la rezidenţele de artişti conduse de asociaţie, în Franţa, în perioada 2001 – 2014.
Totodată, în această expoziţie vor fi prezenţi şi pictori români seniori, prin lucrări care au fost prezentate de Soleil de l’Est în Franţa, în mai multe expoziţii.
Pictorii expozanţi la ICR sunt: Ion Atanasiu-Delamare, Levente Albert, Dalia Bialcovski, Gabor Biro, Nicolae Blei, Nicolae Caţavei, Dan Cioca, Nicolae Ciochina, Gellu Costea, Augustin Costinescu, Marian Condruz, Daniel Crăciun, Horea Cucerzan, Victor Dima, Vasili Diviza, Cornel Drăgan-Târgovişte, Mihail Gavril, Daniela Grapă, Dan Hatmanu, Ana-Ruxandra Ilfoveanu, Niculae Iorga, Lucian Liciu, Dumitru Macovei, Waldemar Mattis-Teutsch, Mihaela Modâlca, Costin Neamţu, Lisandru Neamţu, Ştefan Pelmuş, Vasile Pop-Negreşteanu, Marilena Preda-Sânc, Gabriel Stan, Valentin Tănase, Vasile Tolan, Angela Tomaselli, Corneliu Vasilescu, Daniela Zbarcea.
Valentin Tănase - L'Univers - 2001
Expoziţia de la ICR intră în ciclul celor peste 150 expoziţii de pictură română organizate de „Soleil de l’Est” în spaţii precum Fondation Taylor Paris Montmartre, Cité Internationale des Arts, Espace Christiane Peugeot din Paris, Château Royal de Collioure, European Pattent Office, Galeria Foyer Main Building şi Ambasada României din Haga (Olanda), Reprezentanţa României pe lângă UE (Bruxelles, Belgia), Viena (Austria), Sala festivă a Ministerului Culturii din Bratislava (Slovacia).
Expoziţia va rămâne deschisă la sediul ICR (Aleea Alexandru nr. 38) în perioada 15 - 25 ianuarie 2019 şi va putea fi vizitată între orele 10.00 – 18.00.
Accesul la Muzeul Naţional de Istorie a României va fi gratuit marţi, de Ziua Culturii Naţionale, transmite instituţia.
Cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, MNIR va fi deschis conform programului obişnuit, 09ꓽ00 - 17ꓽ00, iar aici va avea loc proiecţia filmului documentar „Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri” în intervalele orare 11ꓽ00 - 13ꓽ00 şi 15ꓽ00 - 17ꓽ00.
Documentarul reprezintă ecranizarea volumului omonim, editat de istoricul Bogdan Bucur, lector universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA, publicat la Editura RAO.
Filmul, regizat de Titus Scurt şi produs de Centrul Multicultural Bucureşti, prezintă povestea Marii Uniri, cu participarea unora ca academicianul Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, Răzvan Theodorescu, vicepreşedintele Academiei Române, Bogdan Murgescu, profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, şi Adrian Niculescu, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice, SNSPA Bucureşti.
Michael Flatley, fondatorul „Lord of the Dance”, a vorbit pentru prima dată despre melanomul ce i-a fost descoperit în anul 2003, un diagnostic care aproape i-a încheiat cariera.
„Nu voi uita niciodată. Mă aflam în Peninsula Hotel din Beverly Hills iar doctorul m-a sunat să îmi spună că are vești proaste, că am un melanom malign. Am spus: dar nu este atât de serios. Nu îmi amenință viața, nu?”, a povestit starul la BBC Radio 2.
„Mi-a spus să mă urc în mașină și să merg să îl văd deoarece trebuie să mă opereze d eurgență. M-am gândit: Asta este. Aș putea muri. Nu uiți așa ceva. Până la urmă operația a fost un succes. Trebuie să mai merg din când în când la control, dar sunt ok”, a continuat el.
„Iar valoarea prietenilor, valoarea celor dragi – dintr-o dată, lucrurile materiale au dispărut în trecut.
Arta mea și oamenii cu care îmi petrec timpul sunt ceea ce contează”, a precizat Michael. Flatley a mai declarat în urmă cu ceva timp pentru Daily Mail că trupul său slăbit i-a terminat cariera.
„Mereu am dureri. Sunt în agonie, În fiecare dimineață, săraca mea soția, Niamh, trebuie să fie martoră la felul cum încerc să îmi îndrept spatele și îmi împing picioarele pentru a începe să merg”, spunea atunci vedeta.
„Mi-am distrus trupul cu dansul. Nu pot spune că nu am fost avertizat și că nu am iubit fiecare minut în care m-am adus în starea asta. Dar fizic sunt distrus.
Am un os rupt de mai multe ori la piciorul drept care se rupe singur în mod spontan. Tendoanele mele sunt distruse, la fel și două vertebre, T1 și T6”, a explicat el.
Timp de zeci de ani, Flatley și-a asigurat picioarele pentru suma de 40 milioane lire sterline (44 milioane euro).
„Nu mai sunt. Este o sumă diferită, dar este greu să convingi pe cineva să asigure aceste picioare”, a mai spus Michael Flatley.
Pentru o perioadă lungă de timp, el a apelat la injecții cu cortizon pentru a-și putea continua spectacolele, însă medicul i-a spus că nu mai vrea să i le facă deoarece colana sa vertebrală va ceda.
Așa că a apelat la un alt medic și și-a făcut mai multe injecții. „Dar ajungi la un punct în care nu o mai poți face”, a încheiat dansatorul.
Sanctitatea sa Papa Francisc va vizita România în perioada 31 mai – 2 iunie 2019, a anunţat vineri Administraţia Prezidenţială. Biserica Catolică a precizat că vizita se va desfăşura sub motto-ul ”Să mergem împreună”.
”Primind invitaţia Preşedintelui României, a Autorităţilor statului şi a Bisericii Catolice din România, Sanctitatea Sa Papa Francisc va întreprinde o Vizită Apostolică în ţară noastră în perioada 31 mai – 2 iunie 2019.
Cu această ocazie, Sanctitatea Sa va vizita oraşele Bucureşti, Iaşi şi Blaj şi Sanctuarul marian de la Şumuleu Ciuc”, a transmis Administraţia Prezidenţială.
Sursa citată a precizat că programul de călătorie va fi publicat la o dată ulterioară.
Ulterior, Conferinţa Episcopilor catolici din România a transmis că vizita Papei va avea loc la invitaţia autorităţilor române şi a Bisericii Catolice din România. Vizita va avea în primul rând un caracter pastoral, dar va însuma şi importante valenţe ecumenice sub motto-ul ”Să mergem împreună!”.
„Sperăm ca prezenţa în România a Urmaşului Sfântului Petru să aducă României inspiraţia pentru a uni tot ceea ce e bun şi valoros în favoarea ţării şi a binelui comun.
Să putem regăsi voinţa dialogului între Bisericile creştine bazat pe respectul alterităţii, care să unească energiile creştinilor în favoarea vieţii şi a valorilor fireşti ale Creaţiei lăsate de Dumnezeu”, a transmis, în mesajul său, Preafericitul Cardinal Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, şi Preşedinte al Conferinţei Episcopilor Catolici din România.
Papa Francisc este al doilea Papă care vine în vizită în România, după Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea care a vizitat România în mai 1999.
Papa Ioan Paul al lI-lea a fost primul Suverna Pontif care a viztat o ţară majoritar ortodoxă.
