Author: admin

Cântăreaţa americană Pink va primi o stea pe Hollywood Walk of Fame, în cadrul unei ceremonii care va avea loc pe 5 februarie. 

Artista va primi a 2.656-a stea de pe bulevardul hollywoodian.

„Este un artist unic, care te bucură şi suprinde de fiecare dată. Fascinează publicul cu vocea ei şi cu show-urile pline de acţiune”, a spus Ana Martinez, producătoare a Hollywood Walk of Fame, citată de Variety. 

Ellen DeGeneres va fi invitată la ceremonia organizată pentru Pink, alături de actriţa Kerri Kenney-Silver.

Născută pe 8 septembrie 1979, Pink şi-a început cariera, în 1995, ca membră a grupului R&B Choice. După ce a semnat cu LaFace Records, şi-a început cariera solo şi a lansat primul album, „Can’t Take Me Home”, în 2000. Acesta a fost premiat cu două discuri de platină în Statele Unite şi a cuprins două single-uri ce au ajuns în top 10 al Billboard 100: „There You Go” şi „Most Girls”.

A lansat 7 albume de studio, care au fost vândute în peste 50 de milioane de copii, a avut 15 single-uri în top 10 al Billboard 100, inclusiv patru pe primul loc.

Cântăreaţa a obţinut, între altele, trei premii Grammy, trei Billboard Music Awards, şapte MTV Video Music Awards, două People’s Choice Awards şi a fost desemnată Femeia Anului de către Billboard în 2013.

Cel mai nou album semnat Pink este „Beautiful Trauma”, lansat pe 13 octombrie 2017. A primit două nominalizări pentru Grammy 2019 - „Best Pop Vocal Album” şi „Best Pop Solo” („What About Us”).

În luna martie 2019, ea va relua turneul „Beautiful Trauma”. Pentru concertele din prima parte a turneului, susţinute în SUA şi Canada în 2018, au fost vândute peste 1 milion de bilete, iar în total ea a susţinut 42 de show-uri cu casa închisă.

Pink susţine câteva organizaţii caritabile, precum Make a Wish Foundation, Autism Speaks, Human Rights Campaign şi No Kid Hungry, şi este ambasador UNICEF.

Vremea a dat peste cap circulaţia rutieră. Din cauza poleiului, şoferii nu au voie să meargă cu maşina pe A2, pe tronsonul Bucureşti-Drajna, şi pe patru drumuri naţionale din judeţele Buzău şi Ialomiţa.

Şi pe alte două drumuri traficul a fost oprit temporar din cauza unor accidente, conform Infotrafic.

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că circulaţia pe DN1 (E60) este oprită pe ambele sensuri la km 520+300 de metri, între localităţile Şaula şi Izvorul Crişului, în judeţul Cluj după ce o autoutilitară s-a răsturnat pe carosabil, pe fondul neadaptării vitezei la carosabilul alunecos. Nu s-au înregistrat victime.

Circulaţia pe sensul Bucureşti – Alexandria al DN6 este întreruptă la km 13, pe raza localităţii Bragadiru (judeţul Ilfov), din cauza unui accident rutier, un pieton fiind accidentat grav de un autoturism. 

Din cauza poleiului, traficul rutier pe Autostrada A2 Bucureşti – Constanţa este oprit de la kilometrul 10+500 de metri (Bucureşti) până la kilometrul 106 + 800 de metri, între Bucureşti şi Drajna Nouă.

În judeţul Gorj, din cauza viscolului puternic, traficul  rutier este oprit pe DN 67C, între localităţile Novaci şi Rânca, pe tronsonul kilometric 16 - 34+800 de metri.

Porturile Midia şi Mangalia, închise

În judeţul Ialomiţa, din cauza poleiului de pe carosabil, sunt închise două drumuri naţionale: DN2C, pe tronsonul Amara – limita cu judeţul Buzău şi DN1D, pe tronsonul Urziceni – limita cu judeţul Buzău. Conform CNAIR, a fost ridicată restricţia de tonaj (7,5t) impusă din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, pe DN2A (Urziceni – limita cu judeţul Constanţa)..

În judeţul Buzău, din cauza poleiului de pe carosabil, sunt închise două drumuri naţionale: DN2B, pe tronsonul Buzău – limita cu judeţul Brăila şi DN2C, pe tronsonul Costeşti – limita cu judeţul Ialomiţa.

Circulaţia feroviară a fost închisă în această dimineaţă pe secţia de cale ferată 202, între localităţile Strâmbuţa (judeţul Hunedoara) şi Pietrele Albe (judeţul Gorj), după ce pe gabaritul liniei de cale ferată a căzut grohotiş de pe versanţi.

Din cauza ceţii dense, porturile Midia şi Mangalia au fost închise. Din acelaşi motiv, porturile Constanţa Nord şi Constanţa Sud-Agigea sunt deschise, însă doar maritim.

Mihaiță Trăistariu s-a retras de la Eurovision România, însă pasiunea lui pentru acest concurs nu poate fi îngrădită, așa că, artistul a hotărât să se înscrie la Selecția Națională Eurovision 2019, Belarus.

Mihaiță Trăistariu este foarte fericit că i s-a mai oferit o șansă să interpreteze piesa «Baya» la Selecția Națională pentru Belarus. „Fostul participant român la Eurovision va participa la procesul național de selecție a Eurovision 2019 pentru Belarus, cu piesa ‘Baya'”, este anunțul de pe site-ul oficial, eurovoix.com.

Mihai a publicat un mesaj pe rețelele de socializare, unde a precizat că va concura la Eruovision Belarus și speră să fie alesul publicului și a juraților și chiar să reprezinte țara lor.

„Vești bune pentru fanii mei. Povestea Eurovision continuă în 2019. M-am înscris în Belorusia ! Să-mi țineți pumnii”, a scris Mihai Trăistariu pe contul de socializare.

Motivele pentru care Mihai Trăistariu s-a retras de la Eurovision 2019

El a fost întrebat despre problemele întâmpinate în cadrul selecției naționale de la Eurovision 2019. Artistul a oferit declarații în exclusivitate pentru adevărul.ro.

„M-am retras din mai multe motive. Principalul motiv a fost următorul: preselecţiile s-au încheiat pe 10 decembrie.

Eu m-am chinuit, toţi ne-am chinuit de fapt, că am mai vorbit cu alţi colegi, să fim gata la timp, să se facă jurizarea corect.

Aşadar, 126 de piese s-au înscris şi pe 20 decembrie s-a anunţat lista semifinaliştilor, cele 24 de piese.

La o zi distanţă s-a retras Dan Bittman.

Noi ne aşteptam, după ce au rămas 23 de piese, să treacă în semifinale următorul din listă, în funcţie de punctajul obţinut. Căci juriul a fost interesant şi inedit, a fost format din oameni dragi anul acesta, chiar a fost foarte fain -Magic FM, Radio Zu, Kiss FM, cele mai comerciale radiouri au fost în juriu. Până la urmă, dacă piesa e şi de radio, atunci e mai bine pentru România”, a declarat el. 

Mihai Trăistariu a continuat interviul, mărturisind că se aștepta ca după plecarea lui Dan Bittman, cineva din cei eliminați să primească poziția acestuia. 

„Aşadar, ne aşteptam ca după retragerea lui Bittman să intre următorul din listă, adică al 25-lea.

N-a fost aşa. TVR ne-a lăsat în suspans câteva zile, fără să ne spună ce se va întâmpla, şi apoi a anunţat, printr-un comunicat oficial, după trei-patru zile, că nu va fi înlocuită piesa lui Bittman şi că vor rămâne 23 de piese în concurs. Şi am lăsat-o aşa, în pană.

Noi ne-am luat această grijă şi am continuat cu ale noastre, să ne pregătim pentru luna ianuarie, când încep semifinalele. Ei bine, acum două-trei zile ne-am trezit cu toţii că s-au răzgândit (n.r. organizatorii Eurovision România) şi cum în regulament era prevăzut că ei vor muta oricând cu acest „wild card“, care este foarte discutat şi care e preluat din tenis, pe cineva din semifinală în finală.

Asta însemna „wild card“, nu să aduci pe unul de acasă cum au făcut ei. Au adus două momente de acasă, adică au trecut peste cei 126 de înscrişi şi le-au băgat direct în concurs. Ceea ce ni s-a părut nedrept tuturor.”

Artistul care a adus pentru România poziția a patra în cadrul concursului Eurovision din 2006 a declarat că s-a făcut și o petiție pentru a face dreptate în cazul pieselor aduse de acasă în concurs. 

„S-a făcut o petiţie care circulă şi se semnează. Din cunoştinţele mele, mai sunt vreo şase concurenţi care ar vrea să se retragă. Acum, eu m-am retras de-adevăratelea, chiar mă enervează situaţia. Dacă nu se retrag şi alţii, nu mai e problema mea.

Probabil se bucură că au scăpat de mine, nu ştiu.    Deci, acesta a fost principalul motiv: că au intrat două piese în concurs din intervenţii, din telefoane, căci cu siguranţă aşa au intrat.

Nu contest talentul nimănui, nu contest talentul Bellei Santiago, chiar îmi place foarte mult vocea ei, dar nu e firesc să vii de acasă cu telefoanele casei de discuri, care intervin şi care te bagă direct în concurs - „Hai să o băgăm pe Bella că vocea-i bună, că piesa-i bună“.   

Şi au băgat-o direct în concurs, alături de alţii. E cusută cu aţă albă. Mai bine o trimiteau pe ea din start şi nu mai făceau preselecţii.

Pe mine mă costă acest Eurovision peste 350 de milioane de lei vechi. Eu investesc tot timpul în coregrafii, dansatori, machiaj, am oameni plătiţi, cu cazări, cu mese”, a mai declarat el. 

Mihaiță Trăistariu vrea să concureze anul viitor la Eurovision  

Artistul își doirește să concureze anul viitor la Eurovision, deoarece el este foarte pasionat de acest concurs și speră ca la un moment dat să reprezinte din nou România la nivel European.

„Aşa că, de Eurovision nu mă las oricum, dar nu ştiu dacă anul ăsta sau revin la anul. M-am uitat şi la Moldova, dar acolo trebuie să fii cetăţean moldovean sau să faci un duet cu un cetăţean. Ar trebui să fac piesă în duet, dar încă nu ştiu ce să zic. Ideea este că de Eurovision nu mă las oricum. E ţelul vieţii mele şi o să merg indiferent pentru ce ţară. Dacă văd că în România nu se poate, merg în alte ţări.”

"Cormoranii în România fac baie în piscine", a spus ministrul Agriculturii, Petre Daea, miercuri, în Parlamentul European, unde a fost chemat în Comisia pentru pescuit pentru a prezenta prioritățile pe care România le are în domeniul pescuitului în mandatul preșeședinției Consiliul Uniunii Europene.

"A pornit o primă întrebare de la un coleg, îngăduiţi-mi să vă spun aşa,  care are acelaşi nume ca şi mine - Petre.

Dar ce loc nu e plăcut în România! Bravo!

Am intrat în sală cu un succes formidabil,  bravo!, extrem de important, dar atât de necesar şi atât de util pentru noi toţi.

Aveţi să ştiţi, vă spun aici, un moment deosebit de important prin prezenţa subsemnatului în acest consiliu, bravo!

A se vedea populaţia de cormorani. Cormoranii în România fac baie în piscine, nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât. Vă mulţumesc pentru întrebări! Bravo!"

Contextul în care au fost făcute declaraţiile

"Vă asigur de întreaga mea disponibilitate pentru a coopera cu dumneavoastră de o manieră constructivă și eficientă, pentru a progresa cât mai mult pe dosarele legislative (...) În acest spirit mi-am instruit și echipa de lucru", a declarat Daea, subliniind că prioritățile în domeniul pescuitului "sunt influentate de contextul actual și de apropierea alegerilor europarlamentare".

Daea a primit mai multe întrebări de la europarlamentari, fără a răspunde însă concret și punctual și lansându-se din nou într-un discurs năucitor. 

"În această întâlnire am intrat în sală cu un succes - un succes al muncii comune, formidabil, extrem de important, dar atât de necesar și atât de util pentru noi toți", le-a spus Daea europarlamentarilor care așteptau răspunsurile sale.

Una dintre întrebări a fost despre Brexit și despre soluția pe care el o vede, iar Daea a răspuns: "Regret, sigur, și Uniunea Europeană este mai săracă față...fără Anglia.. .este mai săracă față de Marea Britanie. Dar aceste lucruri le putem gândi, le putem judeca în interesul comun și urmărim cu interes pașii în acest domeniu astfel încât dorința de a fi împreună să se manifeste oricând și pentru aceasta suntem în stare toți să găsim soluții pentru a genera o asemenea stare de lucruri în care obiectivele comune să fie atinse cu dorința fiecărei părți și cu interesul legitim pentru fiecare domeniu". 

Ministrul Agriculturii a vorbit și despre "îngrijorările pescarilor", dar și despre cormoranii care "în România trăiesc în piscine".

"Sunt o serie întreagă de restricții care vin din abordare conceptuală, a conceptului de natură protejată (...), dar sunt și momente în care îngrijorarea pescarilor este dincolo de puterea de rezistență. A se vedea populațiile de cormorani.

Am discutat cu Vela, cu comisarul (n.r.comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime și pescuit), a văzut România.

Pentru a fi expresiv, persuasiv, a fi convingător, i-am spus lui Vela că cormoranii în România fac baie în piscine. Atât de mulți. Nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât.

Pun în pericol un sector alternativ și un sector complementar, alternativ pentru momentele în care nu ai acces la resurse pe o perioadă de timp știind elementul de prohibiție pe care trebuie să-l păstrezi, complementar că poți găsi în interior, în apele tale, soluția de a crește anumite specii care să asigure pe de o parte locuri de muncă, pe de altă parte hrană foarte bună și iată, ca răspuns aici, o hrană sănătoasă, a se vedea interpretarea privind conceptul acesta de a păstra echilibrul și a genera progres", a mai afirmat ministrul Agriculturii. 

Daea le-a mai spus europarlamentarilor că problema populațiilor de cormoroani nu este doar în România, asigurându-i că el știe despre ce vorbește: "Vă spune un om care înțelege furtuna Brexitului dar înțelege și furtuna pescarului în momentul în care el se află în raport cu natura și nu găsește soluții pe care să le folosească atunci când nevoia îl împinge și situația o dictează".

La 5/17 ianuarie, în Moldova, şi la 24 ianuarie/5 februarie 1859, în Ţara Românească, unioniştii l-au ales ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, dubla alegere reprezentând, în primul rând, ceea ce Nicolae Iorga a numit ''Sistemul 'faptului împlinit', acest element de originalitate, creat de români'' şi, în al doilea rând, punerea bazelor statului român modern, după cum precizează Florin Constantiniu în lucrarea ''O istorie sinceră a poporului român'' (Editura Univers Enciclopedic Gold, 2008).

Scurta sa domnie a reprezentat o perioadă de maximă dezvoltare a României moderne, prin recunoaşterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României şi a primului guvern unitar, dar şi prin reformele sale: adoptarea primei constituţii româneşti, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstireşti, reforma agrară şi cea a învăţământului.

Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad, într-o familie de vechi boieri moldoveni.

A învăţat la pensionul din Iaşi, condus de francezul Victor Cuenim, continuându-şi pregătirea la Paris, unde a obţinut diploma de bacalaureat în litere (1835), apoi la Pavia şi Bologna.

A revenit în ţară şi s-a înrolat cadet în armată (septembrie 1837).

În februarie 1840 a demisionat şi, timp de aproape doi ani, s-a aflat din nou la Paris, pentru continuarea studiilor, notează volumul ''Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României'' (Nicolae C. Nicolescu, Editura Meronia, 2011).

În primăvara anului 1844, Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti (1825-1909), fiica postelnicului Iordache Rosetti şi a Ecaterinei (născută în familia logofătului Mihai Sturdza).

Alexandru Ioan Cuza a ocupat, în perioada 1842-1859, funcţii importante în justiţie şi administraţie: preşedinte al Judecătoriei Covurlui (1842-1845; 1849-1851; dec. 1854 sau 16 febr. 1855-apr. 1856), director al Ministerului de Interne al Moldovei (febr.-oct.1851), pârcălab al oraşului şi portului Galaţi (iun.-iul. 1856; febr.-iun. 1857).

Caimacamul antiunionist Nicolae Vogoride l-a reintegrat pe Cuza în armată cu gradul de sublocotenent (martie 1857) şi l-a avansat, cu totul excepţional, la gradul de locotenent (24 aprilie), căpitan (28 aprilie), maior (3 mai), colonel (august 1858), ajutor al hatmanului (septembrie 1858), potrivit aceleiaşi surse.

Fruntaş al mişcării revoluţionare de la 1848 din Moldova, la 27 martie, la hotelul Petersburg din Iaşi, Alexandru Ioan Cuza a luat cuvântul şi a semnat documentul programatic Petiţia-proclamaţiune a boierilor şi notabililor Moldovei.

A propus, ulterior, înarmarea participanţilor pentru a-l forţa pe domnul Mihail Sturdza să accepte înfăptuirea reformelor cărora refuzase să le dea curs.

Mişcarea revoluţionară a fost înăbuşită cu forţa armată, 13 fruntaşi, inclusiv Cuza, au fost arestaţi şi trimişi sub escortă, la Galaţi, în vederea exilării lor în Imperiul Otoman.

Viitorul domnitor, alături de alţi şase revoluţionari, beneficiind de ajutorul consulului englez din Galaţi, Charles Cunningham, au reuşit să ajungă la Brăila şi de aici, cu paşaport austriac, să treacă în Transilvania, unde a participat la Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848.

A ajuns în Bucovina, unde, împreună cu Costache Negri, Petrache Cazimir, ş.a. au organizat Comitetul revoluţionar moldovean (Cernăuţi, 9 iunie 1848).

Prin acesta, Mihail Kogălniceanu a fost împuternicit cu redactarea unui program de revendicări sociale şi politice. Izbucnirea epidemiei de holeră l-a determinat să se îndrepte spre Viena, a ajuns la Paris şi, apoi, la Constantinopol, de unde s-a întors în ţară, alături de noul domn al Moldovei, Grigore Ghica, un om cu vederi mult mai liberale decât predecesorul său, Mihai Sturdza, şi un partizan convins al Unirii.

Foto: (c) Adrian Cuba / AGERPRES FOTO

---

Alexandru Ioan Cuza a devenit un bun cunoscător al problematicii administrative a ţării Moldovei, având, în paralel, şi o activitate unionistă considerabilă.

Amestecul administraţiei în alcătuirea listelor electorale pentru alegerile în Divanul ad-hoc din 1857, l-au determinat pe Cuza să demisioneze din funcţia de pârcălab de Galaţi din cadrul administraţiei caimacamului Nicolae Vogoride.

Au fost organizate noi alegeri pentru divan, care au dat un covârşitor câştig de cauză taberei unioniste.

Ales deputat de Galaţi, Alexandru Ioan Cuza şi-a dovedit consistenţa politică în numeroasele dezbateri la care a participat activ.

El a susţinut în Divanul ad-hoc propunerile de desfiinţare a privilegiilor, de împroprietărire a ţăranilor prin vânzarea către aceştia a loturilor cultivate de ei ş.a.

În octombrie 1858, în timpul căimăcămiei de trei (Ştefan Catargiu, Vasile Sturdza şi Anastase Panu), a ajuns hatman. În această calitate, Cuza era comandantul armatei moldovene, post de mare importanţă în vremurile ce aveau să urmeze.

La 5/17 ianuarie 1859, candidând din partea Partidei naţionale, colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost ales, în unanimitate, de Adunarea electivă domn al Moldovei.

Domnul a depus jurământul, în care se angaja să apere ''drepturile şi interesele patriei'' şi să asigure ''binele şi fericirea naţiei române''.

Discursul lui Mihail Kogălniceanu, în numele Adunării Elective, exprimă cel mai bine speranţele care se puneau în noul domn: "Alegându-te pe tine Domn în ţara noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi nouă, om nou (...) Fii dar omul epocii (...), fă ca legea să fie tare, iar Tu, Măria Ta, ca Domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru cari mai toţi Domnii au fost nepăsători şi răi. Nu uita că dacă cincizeci de deputaţi te-au ales Domn, însă ai să domneşti peste două milioane de oameni!", potrivit lucrării ''Istoria românilor, Constituirea României moderne'' (volumul VII, tom I, Ed. Enciclopedică, 2003).

În dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la propunerea Partidei naţionale, dar şi sub presiunea mulţimii, Adunarea Electivă întrunită la Bucureşti, l-a ales în unanimitate pe Alexandru Ioan Cuza şi domn al Ţării Româneşti.

Alexandru Ioan Cuza a concentrat în mâinile sale politica externă a statului, ceea ce i-a permis, în ciuda existenţei a două guverne şi a două adunări, la Iaşi şi Bucureşti, să desfăşoare o susţinută activitate politico-diplomatică proprie, deşi Principatele continuau să se afle sub suzeranitatea Imperiului Otoman.

Abia la sfârşitul anului 1861, Poarta, urmată de celelalte puteri garante, a recunoscut unirea politico-administrativă a Principatelor pe timpul domniei lui Cuza.

Ea s-a materializat prin crearea unui singur guvern (22 ian./3 febr. 1862), ce cuprindea reprezentanţi ai grupărilor conservatoare moldovene şi muntene, în frunte cu Barbu Catargiu.

La 12/24 octombrie 1863, Mihail Kogălniceanu a fost numit prim-ministru. În timpul mandatului său, care s-a încheiat la 26 ianuarie/7 februarie 1865, au fost promovate o serie de reforme radicale: Legea secularizării averilor mănăstireşti (17/29 dec. 1863), prin care atât moşiile mănăstirilor pământene, cât şi ale celor aparţinând mănăstirilor închinate ''Locurilor sfinte'' (cca 25% din suprafaţa ţării) reintrau în stăpânirea statului şi în circuitul economic naţional; Legea privind înfiinţarea Curţii de Conturi (24 ian./5 febr. 1864); Legea privind înfiinţarea Consiliului de Stat prezidat de domnitor (13/25 febr. 1864), în atribuţia căruia intra elaborarea, la cererea guvernului, de proiecte de legi, fiind consultat, totodată, asupra tuturor proiectelor de legi promovate de guvern; Legea referitoarea la organizarea comunelor urbane şi rurale (2/14 apr.1864); o nouă Lege electorală (2/14 iu.1864) ş.a.

Foto: (c) Nicolae Badea / AGERPRES FOTO

---

Conservatorii, majoritari în Cameră, au respins proiectul legii rurale, care prevedea desfiinţarea clăcii şi împroprietărirea ţăranilor cu pământurile pe care le aveau în folosinţă, în schimbul unei despăgubiri acordate proprietarilor.

În aceste condiţii, Alexandru Ioan Cuza a decretat, la sugestia lui Mihail Kogălniceanu, dizolvarea Adunării Elective a României (lovitura de stat de la 2/14 mai 1864) şi a supus aprobării poporului, prin plebiscit (organizat între 10/22 şi 14/26 mai 1864), o nouă constituţie, numită prudent ''Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris din 1858'', aprobat de Poartă şi de Puterile garante în urma vizitei domnitorului la Istanbul (24 mai/5 iun.-8/20 iun. 1864).

În contextul nou creat, la 14/26 august 1864, Alexandru I. Cuza a promulgat printr-un decret Legea rurală (a intrat în vigoare la 23 apr./5 mai 1865).

Legea rurală îi elibera pe ţărani de sarcinile boiereşti şi îi împroprietărea prin răscumpărare cu loturile de pământ pe care le aveau în folosinţă, pământul expropriabil fiind limitat la maximum 2/3 din moşie, exclusiv pădurile.

Au fost împroprietărite 463.554 familii de ţărani, loturile având dimensiuni diferite în Muntenia şi Moldova, nu puteau fi înstrăinate timp de 30 de ani. Aplicarea legii a fost greoaie pentru că au fost numeroase tergiversări, împotriviri, falsuri, dar şi pentru că nu exista un regulament unitar.

Promulgată la 5/17 decembrie 1864, după numeroase discuţii şi amânări, Legea asupra instrucţiunii a stat timp de peste trei decenii la baza învăţământului românesc.

Învăţământul a devenit unitar în întreaga ţară, cu trei forme de studiu: primar, de patru ani, obligatoriu şi gratuit, secundar (şapte ani) şi universitar (trei ani).

Legea a intrat în vigoare din septembrie 1865. Numeroase instituţii de învăţământ au fost înfiinţate între 1860-1865, între care: Universitatea din Iaşi, Şcoala veterinară (Bucureşti), Societatea română de ştiinţe (Bucureşti), Pinacoteca statului (Bucureşti), Societatea culturală ''Ateneul Român'' (Bucureşti) ş.a.

În plan extern, România a aderat la 5/17 iunie 1865, la Convenţia telegrafică internaţională de la Paris (17 mai 1865), statul român afirmându-se astfel ca subiect de drept internaţional, alături de statele suverane.

Noul stat românesc se afla în mijlocul a trei imperii - otoman, rus şi austriac -, care stăpâneau o serie de teritorii locuite de români şi care erau interesate, unele mai mult decât altele, să intervină în treburile interne ale ţării.

Alexandru Ioan Cuza a susţinut mişcările celor care se opuneau celor trei imperii din interior: polonezii în Rusia, ungurii în Austria, bulgarii şi sârbii în Imperiul otoman, notează lucrarea ''O istorie sinceră a poporului român'' (Florin Constantiniu, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2008).

Deranjată de politica lui Cuza, Rusia a început să-şi manifeste ostilitatea faţă de Unire şi să încurajeze diversele tendinţe separatiste.

Pe plan intern, poziţia lui Cuza s-a deteriorat, împotriva sa formându-se aşa-numita ''monstruoasă coaliţie'' a tuturor nemulţumiţilor, în care se regăseau cei care îl acuzau de o conduită prea moderată, cum erau liberalii radicali, a conservatorilor moldoveni nemulţumiţi de atingerea proprietăţii prin legea rurală, a acelora care acuzau dezordinea din finanţe, nepăsarea de la sate, după reforma agrară.

La toate acestea s-a adăugat declaraţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pe care o făcuse în mai multe rânduri, potrivit căreia el era ''depozitarul unei coroane care aparţine altuia''. Momentul abdicării a fost mereu amânat fiind influenţat de oamenii din jurul său, notează volumul ''O istorie a românilor'' (Ion Bulei, Editura Meronia, 2007).

Încă de prin iunie 1865, mai mulţi oameni politici, precum I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, I. Ghica, Gr. Brâncoveanu, C. Brăiloriu, D. Ghica, At. Panu, Gh. Ştirbei au semnat un legământ ''pe onoare să votăm un principe străin şi să stăruim în acest vot până îl vom dobândi''. La 17 decembrie 1865, Alexandru Ioan Cuza şi-a exprimat dorinţa de a nu împiedica ascensiunea spre tron a unui prinţ străin.

A fost silit să abdice la 11/23 februarie 1866. A plecat în exil, în Germania, unde s-a stabilit la Heidelberg.

Aici a şi murit la 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani.

Osemintele sale au fost aduse în România şi înhumate pe moşia sa de la Ruginoasa.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost aşezate în biserica Trei Ierarhi din Iaşi.

Foto: (c) Adrian Cuba / AGERPRES FOTO

---

Alexandru Ioan Cuza a rămas în istorie ca ''domnul Unirii'' şi personalitatea politică cea mai importantă a începutului modernizării României.

sursa: agerpres