Author: admin

Festivalul debutează vineri, 2 august, cu o serie de concerte şi spectacole de dans ce îmbină tradiţia cu modernitatea.

În cele trei zile de festival pe scenă vor urca atât trupe şi solişti cunoscuţi publicului bucureştean, cum sunt The Motans (3 august), Moonlight Breakfast (4 august) şi Valeria Stoica (3 august), cât şi ansambluri şi trupe din comunităţile armeneşti (Karin Folk Dance and Song Group, Miko & Crew, Ansamblul Vartavar, Ansamblul Hayakaghak), evreieşti (Bucharest Klezmer Band, Trupa Haverim, Trupa Hora, Corul Hazamir), romă (Mahala Rai Band, Taraful Fraţii Cocoş), grecească (Ansamblul Kymata, Ansamblul Asteria, Antonia Cojocaru (The Greek Diamond), Acropolis Band) şi, pentru al doilea an consecutiv, italiană (soprana Irina Moşu-Velciu şi pianistul Roman Manoleanu).

Împreună cu Centrul Cultural Teryan din Armenia, în cadrul festivalului vor fi organizate două ateliere, unul de broderie de mână şi un altul de xilogravură pe textile, ambele tradiţii armeneşti. O altă atracţie a festivalului o reprezintă Atelierul de Caligrafie, în cadrul căruia publicul va face cunoştinţă cu alfabetul armean şi cu caracterele sale unice.

La acest atelier, vizitatorii se vor putea întâlni şi cu membrii comunităţilor evreieşti şi greceşti care îşi vor prezenta alfabetul.

La final, fiecare participant va putea lua acasă un suvenir înscris cu numele său.

De asemenea, vizitatorii vor avea ocazia să asiste la o demonstraţie inedită: Bogdan Hovhannisyan, sculptor profesionist originar din Vanadzor (Armenia), vine la Festivalul Strada Armenească să împărtăşescă cu publicul tradiţia Hacikarurilor - sculptura crucilor în piatră.

La fel ca şi în ceilalţi ani, în zilele de festival se vor organiza tururi ghidate prin Cartierul Armenesc, în parteneriat cu Asociaţia Cultour, tururi care cuprind obiective importante din Capitală, precum Catedrala Armeană, Muzeul Dudian sau Casa Melik, cea mai veche casă locuibilă din Bucureşti.

Catedrala Armeană va găzdui şi un concert de muzică religioasă, susţinut de soprana Armine Khachatryan, dedicat aniversării a 150 de ani de la naşterea arhimandritului Komitas (marele compozitor, muzicolog, etnolog, pedagog armean), care include şi melodii ale maestrului. Pe tot parcursul festivalului, vizitatorii vor putea admira şi expoziţia dedicată Centenarului Uniunii Armenilor din România şi o expoziţie de artă care are ca scop familiarizarea publicului cu unele dintre cele mai importante lucrări ale artiştilor armeni din toate timpurile.

Strada de carte, realizată cu sprijinul editurii Ararat, îşi va continua tradiţia la Festivalul Strada Armenească. Participanţii vor putea răsfoi cărţile puse gratuit la dispoziţia lor şi vor putea pleca acasă cu volume interesante.

În weekend, copiii, părinţii şi bunicii sunt invitaţi la teatru. Asociaţia Culturală Amphitheatrrom aduce pe scena festivalului două piese binecunoscute: "Prinţul cel obraznic şi bătrânul înţelept", după o poveste de Anton Pann, scenariul şi regia Sorin Sandu şi Mangipe Prandemasqu/ "Cerere în căsătorie", o savuroasă comedie realizată după piesa omonimă a lui A.P. Cehov, într-o montare originală.

Echipa Mini ArtShow va prezenta piesa de teatru pentru copii "Scufiţa Roşie", spectacolul interactiv "Gheaţo-explozii" şi atelierele creative "Fantezii din Hârtie" şi "Figurine din ipsos". Alte activităţi pentru copii vor fi bătaia cu apă, sărbătoare intitulată Vartavar la armeni, care va avea loc duminică, 4 august, şi primul Break-In din România, organizat împreună cu Asociaţia Edutainment.

Programul complet va fi disponibil în curând pe pagina de facebook a festivalului şi pe stradaarmeneasca.ro.

La 30 de ani de la căderea comunismului, pilele sunt bine-mersi şi acum. Sute de oameni, poate chiar o mie, potrivit unor estimări, au asistat aseară gratis la concertul Bon Jovi, de pe terasa de la intrarea oficială în Camera Deputaţilor. Biletele în tribunele amenajate pe aceeaşi peluză, de organizator, costau între 600 şi 2500 de lei. Pentru sutele de norocoşi cu pile la Camera Deputaţilor, costul a fost zero lei şi zero bani. A fost suficient să se numere printre cei care cunoşteau pe cine trebuie printre funcţionarii Camerei ori printre politicieni.

Curtea Palatului Parlamentului a fost plină duminică, zi în general liberă în această instituție. În timp ce în Piața Constituției se desfășura concertul Bon Jovi, ca să nu plătească bilet, politicienii și acoliții lor s-au plasat pe peluza din fața Palatului Parlamentului și la balconul imensei clădiri. Asrfel i-au sfidat pe toți oamenii corecți care au plătit între 200 si 2500 de lei ca să asiste la concertul trupei Bon Jovi.

Un reprezentant al organizatorului concertului, Marcel Avram, vorbeşte despre lipsă de fair-play.

„Dl Marcel Avram a avut o discuție cu Administrația din cadrul casei Parlamentului, a rugat frumos, pentru o anumită zonă care încă nu a fost contractată de noi, ca organizator, să ne-o pună în contract. Acest lucru a fost imediat respins, fără niciun fel de explicație.

În schimb, cu o oră înainte de eveniment, s-a umplut toată zona de sud a Casei Poporului, în care nu poți să intri dacă nu ai o anumită legitimație, invitație. Asta înseamnă că acolo s-a produs o zonă, creată de Casa Poporului, fără acordul nostru, ca organizator. Din partea lor a fost un comentariu care a ajuns foarte clar la dl Avram, unul dintre administratorii Casei Poporului a spus foarte clar: în grădina mea, fac ce vreau și organizez ce vreau eu.

Nu mi se pare corect ca unii să stea pe gratis, iar alții să facă mari eforturi să cumpere un bilet”, a spus la Digi24 Denise Săndulescu, reprezentant al organizatorului.

Digi24 a încercat să obțină o poziție oficială și din partea Camerei Deputaților, instituția pe peluza căreia s-au instalat spectatorii cu pile. Fără succes.

Iată ce povestește un participant la concertul organizat aseară în Piața Constituției, Laurențiu Ionescu: „Peste o mie de oameni au văzut spectacolul de pe esplanada Casei Poporului. Nu, nu a fost o categorie anume de bilete. I-am văzut pe unii dintre cei care au intrat, inclusiv cu mașinile, în curtea Parlamentului, pe la intrarea Senatului. În general mașini de Giurgiu și Teleorman, dar și de Olt, Argeș și București.

În primul rând mă întreb cum au fost lăsăți să intre într-o zonă în care îți trebuie ecuson sau invitație, iar duminică fiind zi nelucrătoare, nu prea aveau ce să caute acolo. A doua întrebare este dacă administrația Parlamentului și/sau Jandarmeriei a „vândut” bilete la concert și dacă da, au fost fiscalizate?

A treia întrebare este dacă cei care au permis accesul în curtea Parlamentului pentru participarea la concert au avut vreun acord cu organizatorii spectacolului. Altfel se poate numi furt ceea ce s-a întâmplat. Dacă cel mai ieftin bilet oficial a fost 280 lei, vorbim despre 50-60 mii euro furați organizatorului! Mă întreb dacă va face careva o sesizare oficială și dacă șefii jandarmilor vor verifica dacă cei care au fost lăsați sa intre în curtea Parlamentului au dat șpagă și cui."

La solicitarea Digi24, Jandarmeria a răspuns scurt: „Nu comentăm acuzațiile din spațiul public”.

Festivalurile din această vară şi artiştii consacraţi care concertează la noi în ţară vor atrage în total peste un miliard de spectatori în acest sezon, ceea ce va ridica piaţa la recordul istoric de peste 600 de milioane de lei, potrivit unei analize realizate de Frames.

După Neversea, Ed Sheeran, Electric Castle, Bon Jovi şi The Cure, evenimente care au adunat câteva sute de mii de oameni, sezonul festivalurilor continuă cu Untold, AfterHills, George Enescu, concertul Metallica şi alte zeci de astfel de evenimente, în toată ţara.

Piaţa festivalurilor din România a înregistrat una dintre cele mai spectaculoase creşteri din economie, nu doar din prisma audienţei, estimată în acest an de către compania de consultanţă Frames la peste un milion de oameni.

Dincolo de biletele vândute, business-ul de festival înseamnă zeci de milioane de lei încasări din servicii, de la mâncare şi băuturi la transport, turism, produse promoţionale şi afaceri conexe.

Clujul reprezintă, în prezent, etalonul în materie de business în acest sector. Pe lângă creşterea potenţialului turistic, Untold înseamnă un business pe orizontală, cu zeci dacă nu sute de firme conectate, din care câştigă tot oraşul, de la operatorii din turism, la transportatori, sectorul de food, autorităţi, din taxe şi impozite etc.

Potrivit studiului realizat de firma de consultanţă, afacerile din acest sector au atins, anul trecut, nivelul de 472,6 milioane de lei, cu peste 80 de milioane de lei peste rezultatele din 2017.

Investiţiile semnificative în marketing şi promovare, alături de implementarea unor servicii de suport de ultimă generaţie, de la soluţiile de plată moderne la paleta de oferte de produse, s-au tradus în creşterea vânzărilor de bilete şi a consumului de produse şi servicii în cadrul festivalurilor. Aşa s-a ajuns ca Untold, de exemplu, să devină un etalon în sectorul internaţional de festivaluri, premiat ca atare de specialiştii în domeniu.

Într-o piaţă în care numărul firmelor a crescut semnificativ în ultimii ani, Untold SRL continuă să fie principalul jucător, cu afaceri de 68,3 milioane de lei în 2018, în creştere cu peste 9 milioane de lei faţă de anul precedent.

Organizatorul festivalului Untold din Cluj-Napoca a încheiat anul trecut cu un profit de 7 milioane de lei, aproape dublu faţă de cel din anul 2017.

Pe locul secund în topul companiilor din piaţa de entertainment s-a clasat, la fel ca în 2017, firma Global Records SRL din Constanţa, cu afaceri de 45,8 milioane de lei în 2018, în creştere cu 13 milioane lei faţă de 2017, şi cu un profit de 3,7 milioane de lei.

Clasamentul este completat de o altă firmă clujeană, Festival Tickets Management SRL, cu afaceri de 26,9 milioane lei şi un profit de 2,3 milioane lei în 2018.

Piaţa de entertainment din România are un potenţial semnificativ de creştere în viitor, afirmă analiştii.

Noile generaţii sunt mult mai atrase de astfel de evenimente, de cultura occidentală în care asemenea festivaluri se află în prim-plan.

Ultra Music Festival reprezintă, la nivel internaţional, un etalon în materie, un business care, în ultimii 20 de ani, s-a extins în toată lumea, cu evenimente cu sute de mii de oameni.

"Untold, Neversea, dar şi Festivalul George Enescu au dovedit că şi în România pot avea loc festivaluri de amploare, bineînţeles pe fondul creşterii puterii de cumpărare a românilor. Avem deja un calendar de evenimente de ţinută care, dincolo de publicul autohton, atrage tot mai mulţi străini, astfel că, pe lângă business-ul în sine, România câştigă şi la capitolul turism", a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Cristalizarea, în ultimii ani, a unui calendar de festivaluri la nivel naţional, oferă încă oportunitate pentru dezvoltarea unor evenimente noi, cu potenţial de câştig semnificativ.

"Există încă loc de festivaluri în România. Luna septembrie, o lună cu vreme de vară, perioada Crăciunului, Revelionul şi sărbătorile din primăvară (1-8 martie) creează premisele unor asocieri de business cu potenţial de vânzări semnificativ. În Occident, de exemplu, ideea de Winter Festival este puternic exploatată, variantă care, pe viitor, va fi implementată, probabil, şi în România", estimează analiştii.

Potrivit analizei, pe fondul investiţiilor în acest sector (logistică, concerte, festivaluri etc.) şi extinderii plajei de clienţi (spectatori), nu este exclus ca, în orizonul 2021-2022, piaţa de entertainment din România să atingă nivelul de un miliard de lei.