Author: admin

Prețurile produselor alimentare tranzacționate la burse au scăzut brusc în martie, lovite de scăderea cererii pe fondul pandemiei coronavirusului și de căderea prețurilor globale ale petrolului, a declarat agenția pentru agricultură și alimentație a Națiunilor Unite, citată de Reuters.

Indicele pentru alimente al Food and Agriculture Organization (FAO), care măsoară modificările lunare pentru un coș de cereale, semințe oleaginoase, produse lactate, carne și zahăr, a înregistrat în medie 172,2 puncte luna trecută, cu 4,3% în scădere față de luna februarie, citeaza Mediafax.

"Scăderile de preț sunt determinate în mare măsură de cerere, nu de ofertă, iar factorii de cerere sunt influențați de perspectivele din ce în ce mai deteriorate", a declarat Abdolreza Abbassian, economistul senior al FAO.

Instituția prognozează o recoltă de aproximativ 2,721 de miliarde de tone în 2019, în creștere față de estimarea anterioară de 2,719 miliarde și cu 2,4% mai mare decât cea din 2018.

Zahărul a înregistrat cea mai mare scădere, cu 19,1% față de luna precedentă. Scăderea a fost declanșată de reducerea consumului, din cauza izolării oamenilor din multe țări și de o scădere a cererii producătorilor de etanol, din cauza scăderii recente a prețurilor la țiței, a spus agenția cu sediul la Roma.

Indicele prețurilor uleiului a scăzut cu 12%, în urma scăderii uleiului de palmier, legată de evoluția prețurilor petrolului și de incertitudinile în creștere cu privire la impactul coronavirusului pe piețe.

Indicele prețurilor produselor lactate a scăzut cu 3%, determinată de scăderea cotațiilor și încetinirea cererii globale pentru lapte praf degresat și integral, în timp ce indicele prețului cărnii a scăzut cu 0,6%. Indicele prețurilor la cereale a scăzut cu 1,9%.

În timp ce FAO și-a majorat prognoza pentru producția mondială de cereale din 2019, estimarea sa pentru producția de grâu 2020 a rămas neschimbată, la 763 milioane de tone, aproape de nivelul record al anului trecut, citeaza Mediafax.

Numărul abonamentelor la colecţiile digitale ale bibliotecilor publice din Marea Britanie a crescut cu până la 770% în unele regiuni, cărţile electronice reprezentând o modalitate de petrecerea timpului în perioada epidemiei de coronavirus, informează vineri Press Association.

Întrucât autorităţile recomandă cu fermitate izolarea la domiciliu pentru contracararea transmiterii COVID-19, cărţile în format ebook şi audiobook sunt din ce în ce mai solicitate, a precizat Asociaţia Consiliilor Locale (LGA) din Marea Britanie.

Deşi toate bibliotecile administrate de consiliile locale sunt închise pe perioada pandemiei, birourile de abonamente au înregistrat o creştere a cererilor pentru resurse digitale.

Consiliul local al comitatului Hampshire a înregistrat o creştere cu 770% a utilizatorilor digitali, Cornwall, cu 630%, iar Hertfordshire, cu 332%.

Bibliotecile din Hampshire au înregistrat o creştere cu 23% în numărul de ebook-uri împrumutate şi o creştere de 52% a celor rezervate.

La capitolul audiobook-uri, creşterea a fost de 31% la împrumuturi şi 20% la rezervări.

Procentele au fost calculate comparând activitatea de împrumut de pe 11 martie, înainte de începerea perioadei de izolare la domiciliu, cu datele de pe 18 martie.

"Numărul persoanelor care îşi fac abonament pentru serviciile digitale ale bibliotecilor a crescut exponenţial în unele regiuni din ţară", a spus preşedintele comisiei pentru cultură, turism şi sport, Gerald Vernon-Jackson.

"O finanţare suplimentară ar ajuta bibliotecile să-şi extindă licenţele şi să facă faţă cererii tot mai mari".

LGA solicită guvernului o finanţare de 5 milioane de lire sterline pentru a sprijini bibliotecile să-şi mărească fondurile de împrumut digitale.

Ministerul Sănătăţii anunţă că a primit 18.000 de cutii Hidroxiclorochină, medicament folosit în tratamentul pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, de la compania Sanofi România. Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a afirmat că donaţia primită reprezintă ”o gură de oxigen” pentru sistemul medical.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, cele 1.080.000 de doze vor ajunge la peste 45.000 de pacienţi din România. Donaţia s-a realizat prin compania Ministerului Sănătăţii, Unifarm.

Dozele vor fi distribuite astfel:

Spitale de fază I:

1. Institutul Naţional de Boli Infecţioase – Matei Balş Bucuresti;
2. Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale Victor Babeş Bucureşti;
3. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Braşov;
4. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca;
5. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa;
6. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie V. Babeş Craiova;
7. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Iaşi;
8. Spitalul Clinic Judeţean de Boli Infecţioase Tg. Mureş;
9. Spitalul Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou Suceava;
10. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Victor Babeş Timişoara.

Spitalelor suport:

1. Spitalul Municipal Balş;
2. Secţia externă Pneumologie – Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad;
3. Spitalul Orăşenesc ”Sf. Spiridon” Mioveni – corp vechi;
4. Spital pediatric Piteşti – chirurgie pediatrică;
5. Spitalul Municipal ”Sf. Ierarh dr. Luca” Oneşti;
6. Spitalul Municipal Oradea;
7. Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa;
8. Spitalul Judeţean de Urgenţă Botoşani – Secţia externă OG;
9. Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila – corp B;
10. Spitalul Municipal Râmnicu Sărat;
11. Spitalul Municipal Făgăraş;
12. Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş;
13. Spitalul Municipal Olteniţa;
14. Spitalul Clinic de Urgenţă Cluj – secţia Medicală 1;
15. Spitalul Municipal Medgidia;
16. Spitalul Municipal Târgu Secuiesc;
17. Spitalul Orăşenesc Pucioasa – Pavilion Central;
18. Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte – Ortopedie Trautomatologie;
19. Spitalul CFR Galaţi;
20. Spitalul Municipal ”Anton Cincu” Tecuci;
21. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii ”Sf. Ioan” – urgenţe medico-chirurgicale pentru pacienţi minori, critici şi grav;
22. Spitalul Clinic Municipal Filantropia – locaţiile Sărari, Corneliu Coposu;
23. Spitalul CF Craiova;
24. Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova;
25. Spitalul Orăşenesc Bolintin Vale;
26. Spitalul de Urgenţă Tg Cărbuneşti;
27. Spitalul Municipal Odorheiul Secuiesc;
28. Spitalul Municipal Hunedoara;
29. Spitalul Municipal Orăştie;
30. Spitalul Municipal Lupeni;
31. Spitalul Municipal Vutcani;
32. Spitalul Municipal Feteşti;
33. Spitalul Clinic de Neurochirurgie ”N. Oblu” – Iaşi;
34. Spitalul de Pneumoftiziologie ”Dr. Nicolae Ruşdea” – Baia Mare;
35. Spitalul Judeţean de Urgenţă Dr. Turnu Severin;
36. Spitalul Clinic Judeţean Mureş;
37. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş – Corp Clădire Chirurgie Infantilă;
38. Spitalul Municipal Sighişoara – Compartiment Pneumologie;
39. Spitalul Jedeţean de Urgenţă P. Neamţ;
40. Spitalul Municipal Caracal;
41. Spitalul Municipal Campina;
42. Spitalul Municipal Carei;
43. Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău – Secţia Exterioară Boli Infecţioase;
44. Spitalul ”Prof Ioan Puşcaş” Orăşenesc Simleul Silvaniei – Secţia Exterioară Boli Infecţioase, Secţia Exterioară Pneumologie;
45. Spitalul Judeţean de Urgenţă Sibiu – 5 pavilioane externe suport;
46. Spitalul Caritas Municipal Roşiorii de Vede;
47. Spitalul CF 2 Timişoara;
48. Spitalul Municipal Timişoara;
49. Spitalul Municipal Teodor Andrei Lugoj;
50. Secţia de Boli Infecţioase a Spitalul Judeţean Tulcea;
51. Spitalul Municipal de Urgenţă ”Elena Beldiman” Bârlad;
52. Spitalul Orăşenesc Horezu;
53. Spitalul Municipal Adjud;
54. Spitalul Clinic Colentina – Bucureşti;

La listă se mai adaugă Spitalul Clinic Căi Ferate Constanţa – Clinica Medicală 2 (compartiment reumatologie) pentru tratarea pacienţilor cu boli autoimune, dar şi spitalele de fază II, care vor definite prin Ordin al Ministrului Sănătăţii.

”Hidroxiclorochina este un medicament de primă necesitate folosit pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2. Donaţia consitentă venită din partea companiei Sanofi România este o gură de oxigen care ajută sistemul medical românesc să trateze 45.000 de pacienţi infectaţi. Le mulţumesc public, iar gestul lor ne dă încredere că prin solidaritate şi uniţi putem câştiga lupta cu acest duşman invizibil, cum este noul coronavirus.

Medicamentele donate, sunt deja în depozitul de la Unifarm şi vor ajunge imediat la spitale de mai sus. Deja la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” Suceava şi la Spitalul Judeţean Arad, acolo unde stocurile de Hidroxiclorochină erau pe rosu, primele doze din această donaţie au şi ajuns”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

”Sanofi se împlică pe deplin în sprijinirea statelor din întreaga lume în lupta contra pandemiei COVID-19.

Ca şi în cazul celorlalte ţări, Sanofi a răspuns imediat solicitării autorităţilor naţionale şi ne bucurăm că am reuşit să donăm Ministerului Sănătăţii hidroxiclorochină conform necesarului primit de la autorităţi.

Lucrăm în continuare cu autorităţile din România pentru a sprijni acţiunile derulate de profesioniştii din domeniul sănătăţii pentru depăşirea cât mai rapidă a acestei situaţii de criza”, au declarat reprezentanţii Sanofi.

Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) Tedros Adhanom Ghebreyesus avertizează că cacă statele se grăbesc să ridice restricţiile impuse pentru combaterea răspândirii COVID - 19, virusul s-ar putea reactiva, iar impactul economic ar putea fi mai grav şi prelungit. El insistă că cele mai importante măsuri sunt identificarea, testarea, tratarea cazurilor, dar şi urmărirea contactelor acestora.

”Cea mai bună cale pentru ca statele să poată ridica restricţiile şi să atenueze astfel efectele lor economice este să atace virusul cu un pachet de măsuri agresive şi ample despre care am vorbit de multe ori: identificaţi, testaţi, izolaţi şi trataţi fiecare caz şi urmăriţi fiecare contact. Dacă statele se grăbesc să ridice restricţiile, virusul s-ar putea reactiva, iar impactul economic ar putea fi mai grav şi prelungit”, a declarat directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Finanţarea măsurilor sanitare este o investiţie esenţială nu doar pentru salvarea vieţilor, dar şi pentru redresarea socială şi economică pe termen lung.

În opinia directorului OMS, sunt trei direcţii asupra cărora statele trebuie să se concentreze.

”În primul rând, cerem tuturor statelor să se asigure că măsurile sanitare de bază sunt complet finanţate, inclusiv depistarea cazurilor, testarea, urmărirea contactelor, culegerea de date şi campaniile de comunicare şi informare. În al doilea rând, cerem statelor să întărească bazele sistemului medical, Aceasta înseamnaă că personalul trebuie plătit, iar unităţile medicale să primească finanţare pentru a achiziţiona materiale sanitare esenţiale. În al treilea rând, cerem statelor să elimine barierele financiare în ceea ce priveşte îngrijirea sănătăţii”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus,

Argumentul său a fost acela că, dacă oamenii amână sau renunţă la a-şi îngriji sănătatea pentru că nu-şi pot permite, aceasta va face pandemia şi mai greu de controlat, ceea ce reprezintă un risc pentru întreaga societate.

Mai multe ţări suspendă taxele şi oferă testare gratuită şi tratament pentru COVID - 19, indiferent de asigurarea unei persoane, cetăţenie sau statul de reşedinţă.

”Încurajăm aceste măsuri. Este o criză fără precedent, care cere o reacţie fără precedent”, a adăugat directorul OMS, care a precizat că suspendarea taxelor ar trebui completată cu măsuri compensatorii pentru furnizorii care îşi pierd astfel sursele de venit.

Germania a autorizat 80.000 de muncitori străini să vină în ţară să participe la recoltarea fructelor şi legumelor, printr-o derogare de la interdicţia de intrare pe teritoriul german implementată în lupta împotriva epidemieinoului coronavirus, relatează Reuters.

Ministerele germane ale Agriculturii şi Internelor au încheiat joi un acord care stabileşte o cotă de 40.000 de muncitori sezonieri în aprilie şi alţi 40.000 în mai.

Aceşti muncitori urmează să fie aduşi în Germania mai degrabă cu avionul decât cu autocarul, în vederea unei evitări a riscului contaminării.

Este necesar ca ei să se supună unor controale medicale şi să respecte distanţa de securitate la locul recoltării.

Majoritatea acestor muncitori sezonieri provin în general din ţări din Europa de est ca Polonia, Bulgaria şi România.

Guvernul federal vrea totodată să recruteze aproximativ 10.000 de persoane din Germania, din rândul şomerilor, studenţilor sau solicitanţilor de azil pentru a munci pe câmp.

În Franţa, ministrul Agriculturii Didier Guillaume i-a îndemnat săptămâna trecută pe francezi să se alăture ”marii armate de agricultori”, pentru a hrăni ţara pe timpul crizei sanitare şi în vederea unei evitări a penuriei de fructe şi legume.