Author: admin

Începând de miercuri, parizienii nu mai pot face sport în aer liber între orele 10.00 şi 19.00, au decis autorităţile locale, cu scopul de a diminua răspândirea Covid-19, informează lefigaro.fr.

În Paris, activităţile sportive în aer liber erau permise pe o rază de un kilometru în jurul locuinţei şi limitate la o oră pe zi.

"De la 8 aprilie 2020, ieşirile pentru activităţi sportive individuale nu vor mai fi permise între orele 10.00 şi 19.00, pe întreg teritoriul Parisului. Ieşirile, chiar autorizate, trebuie să fie strict limitate la ceea ce este urgent şi indispensabil şi nu ar trebui să devină motive pentru mai multe călătorii zilnice sau să conducă la favorizarea de adunări în spaţiul public", a anunţat primăria, într-un comunicat.

Scopul este de a evita "orice risc de relaxare a măsurilor de izolare printr-un nou aflux de persoane în spaţiul public, în urma încălzirii vremii."

"Conştienţi de amploarea eforturilor cerute şi deja respectate de toţi timp de trei săptămâni, (n.r. - Anne Hidalgo, primarul Parisului şi Didier Lallement, prefectul poliţiei din Paris) reamintesc că fiecare ieşire evitată este utilă în lupta împotriva epidemiei", se mai arată în comunicat.

Activităţile sportive în aer liber rămân permise între orele 19.00 şi 10.00.

În Franţa sunt înregistrate aproape 110.000 de cazuri de Covid-19 şi peste 10.000 de decese.

Primarul General Gabriela Firea solicită, miercuri, din nou, intervenţia CSAT în problema poluării din Capitală. Firea acuză că ”se muşamalizează ceva”.

”Se întâmplă ceva necurat şi Garda de Mediu, care aparţine de Ministerul Mediului, sigur ştie şi nu comunică cinstit cetăţenilor”, susţine primarul general, care consideră că nu mai este suficientă doar demisia sau demiterea ministrului Mediului, fiind vorba despre ”mână criminală acoperită de Guvern”.

”CSAT-ul trebuie să intervină! Populaţia este pusă în pericol! Am avut răbdare şi am aşteptat o explicaţie verosimilă din partea Guvernului, prin Ministerul Mediului! Nu am ieşit imediat cu declaraţii publice. Dar, în lipsa unor informări corecte şi, mai ales, a unor măsuri concrete pentru prevenirea unor astfel de «accidente» de poluare, care ne omoară încet dar sigur, mă văd nevoită să apelez la cel mai important for care veghează siguranţă cetăţenilor”, a scris, miercuri, pe Facebook, Gabriela Firea.

Aceasta continuă: ”Cum poţi să te numeşti Minister al Mediului şi ieri să postezi pe FB, palid, fără nicio îngrijorare, că e un incendiu de vegetaţie prin Ilfov, pe la Periş, şi să nu trimiţi controale şi verificări drastrice în zona? Unde e ministrul? De ce nu e pe teren?? Iar azi vii nonşalant, tot pe FB, să spui că arde o fosta fermă de porci de la Periş. Care, iată, a poluat jumătate şi Ilfov şi aproape tot Bucureştiul”.

Primarul general consideră că ”este strigător la cer” şi ”se muşamalizează ceva”.

”Este cineva acoperit! Se întâmplă ceva necurat şi Garda de Mediu, care aparţine de Ministerul Mediului, sigur ştie şi nu comunica cinstit cetăţenilor! Exact cum au minţit şi când a poluat extrem un CET, prin arderea pacurii. Întâi au negat că s-a ars vreun fir de păcură. După ce am ieşit public cu documente care atestau la milimetru câte tone de păcură s-au ars, în ce zile şi la ce ore, au fost nevoiţi să recunoască”, a mai scris Firea.

Aceasta condideră că ”nu mai este suficientă doar demisia sau demiterea ministrului Mediului”, fiinf vorba despre ”mână criminală acoperită de Guvern”.

”Şi trebuie luate măsuri ferme în consecinţă! Dacă cetăţenii din Bucureşti şi din Ilfov se mai pot consideraţi apăraţi de instituţiile statului. Dacă nu, punem toţi mâinile pe piept şi aşteptăm apocaliptic să ne ia. Eu refuz acest din urmă scenariu”, a mai scris Firea pe Facebook.

Locuitorii din zona de nord a Capitalei reclamă miercuri dimineaţă că aerul este irespirabil. Probleme cu calitatea aerului sunt şi în sectorul 6. În ambele zone se simte, potrivit relatărilor, un puternic miros de cauciuc sau de plastic ars. Ministrul Mediului Costel Alexe a precizat că este vorba despre un incendiu de vegetaţie pe o suprafaţă semnificativă de 30.000 mp, în zona Periş.

Numărul cazurilor de îmbolnăvire cu Covid-19 în Africa a depăşit 10.000, iar experţii sunt de părere că acesta este mult mai mare.

Peste 1.700 de cazuri au fost depistate în Africa de Sud, unde a fost dusă o campanie de testare, scrie The Guardian. Un singur spital din Durban, oraş aflat în estul ţării, a diagnosticat 66 de oameni.

Autorităţile sanitare au spus că majoritatea este reprezentată de personal medical.

Africa de Sud, unde a fost instaurată o perioadă de 21 de zile de izolare, a luat măsuri stricte privind răspândirea de informaţii false şi de teorii ale conspiraţiei privind coronavirusul. Un bărbat a fost dus marţi în faţa unui judecător, în Cape Town, pentru că a publicat în mod repetat pe reţelele de socializare că testele duc mai departe infecţia.

Organizaţii de întrajutorare continuă să atragă atenţia asupra regiunilor de pe continent unde sistemele de sănătate sunt fragile.

Oficiali ai ONU au semnalat că în Somalia, de exemplu, există doar 2 lucrători sanitari la 100.000 de oameni, comparativ cu media globală de 25.

„O epidemie de Covid-19 ar devasta deja fragilul sistem sanitar”, a spus marţi Biroul pentru coordonarea acţiunilor umanitare al ONU.

În plus, au fost făcute apeluri privind luarea de măsuri pentru atenuarea crizei pe care pandemia o va provoca în economiile africane.

La nivel mondial, de la depistarea coronavirusului în China, la finalul anului trecut, au fost înregistrate peste 1,4 milioane de cazuri de infectare şi mai mult de 81.000 de decese. Aproximativ 300.000 de oameni dintre cei bolnavi au fost vindecaţi.

Turcia este ţara unde a fost raportată cea mai rapidă creştere a ratei de infecţie. Numărul cazurilor creşte zilnic, cu peste 3.000, depăşind 30.200 în ultimele patru săptămâni. Numărul deceselor este de aproximativ 650.

În Europa, Spania a înregistrat cele mai multe cazuri, peste 141.000, iar Italia, cele mai multe decese, mai mult de 17.100.

Bolnavii de Covid-19 din zone unde a fost înregistrat un nivel crescut al poluării aerului înainte de izbucnirea pandemiei prezintă un risc mai mare de deces din cauza infecţiei decât cei care trăiesc în zone cu aer mai curat, potrivit unui studiu realizat la nivelul Statelor Unite care face legătura clară între expunerea prelungită la poluare şi rata deceselor provocate de coronavirus.

Potrivit The New York Times, într-o analiză făcută la nivelul a 3.080 de comitate americane, cercetătorii de la Universitatea Harvard au descoperit că nivelurile ridicate de particule minuscule periculoase din aer, cunoscute ca PM 2.5, sunt asociate cu rata crescută de decese provocate de boală.

Autorităţile sanitare au presupus, mai multe săptămâni, că există o legătură între aerul poluat şi decesele sau cazurile grave de Covid-19, boala cauzată de coronavirus.

Analiza Harvard este prima la nivel naţional care arată legătura statistică, dezvăluind „o mare suprapunere” a deceselor provocate de Covid-19 şi alte boli asociate cu expunerea pe termen lung la pulberi în suspensie.

„Rezultatul studiului sugerează că expunerea pe termen lung la poluarea aerului creşte vulnerabilitatea de a experimenta cele mai severe urmări ale Covid-19”, au scris autorii.

Dacă în Manhattan, în ultimii 20 de ani, ar fi fost un nivel mediu de particule în suspensie cu doar o unitate mai scăzut, 1 microgram pe metru cub, cartierul ar fi înregistrat cel mai probabil cu 248 de decese provocate de Covid-19 mai puţin până la acest moment.

Studiul, care a fost transmis spre evaluare şi publicare în New England Journal of Medicine, a demonstrat că doar o mică creştere în expunerea pe termen lung la poluare ar fi putut avea serioase consecinţe legat de coronavirus, chiar luând în calcul alţi factori, precum rata fumătorilor şi densitatea populaţiei.

De exemplu: în cazul unei persoane care trăieşte de decenii într-o ţară unde există niveluri ridicate de particule în suspensie riscul de deces din cauza Covid-19 este cu 15% mai mare spre deosebire de cazul unei persoane care trăieşte într-o regiune unde acest nivel este cu o unitate mai scăzut.

„Acest studiu oferă dovezi că districtele care au un aer mai poluat vor înregistra un risc mai mare de decese provocate de Covid-19”, a spus Francesca Dominici, profesor de biostatistică la Harvard, care a condus studiul.

Comitatele cu niveluri ridicate de poluare, a mai afirmat ea, „vor fi cele care vor înregistra mai multe spitalizări, decese şi unde vor fi concentrate mai multe resurse”.

Studiul reprezintă o parte a unei cercetări care oferă o imagine asupra modului în care expunerea timp de o viaţă la aer poluat îi face pe oameni mai vulnerabili în cazul coronavirusului, care a ucis deja peste 10.000 de oameni în Statele Unite şi mai mult de 80.000 în întreaga lume.

Pe termen scurt, Dominici şi alţi experţi în sănătate publică spun că descoperirile făcute prin acest studiu înseamnă că regiuni ca Central Valley din California şi Cuyahoga County, Ohio, ar trebui să se pregătească pentru cazuri mai severe de Covid-19.

Analiza nu a avut în vedere date individuale privind pacienţii şi nu răspunde întrebării de ce anumite părţi din SUA au fost afecatet mai mult decât altele. Încă nu este clar dacă poluarea cu particule fine în suspensie are vreun rol în răspândirea coronavirusului şi nici dacă expunerea directă pe termen lung duce la un risc mai mare de îmbolnăvire.

Dr. John R. Balmes, purtător de cuvânt al American Lung Association şi profesor de medicină la University of California din San Francisco, a spus că descoperirile sunt importante, în mod special, pentru spitalele din zone sărace şi comunităţile etnice, care tind să fie mai expuse la niveluri ridicate de poluare decât comunităţile înstărite.

Studiul subliniază importanţa continuării impunerii reglementărilor existente privind poluarea aerului pentru protejarea sănătăţii oamenilor, în timpul şi după criza provocată de Covid-19, mai spun cercetătorii.

Cele mai multe particule fine în suspensie provind din arderea combustibilului, rafinării şi uzine, precum şi din fumul de tutun. Inspiraţi, aceşti poluanţi microscopici, spun experţii, inflamează şi distrug în timp învelişul plămânilor, slăbind puterea corpului de a se apăra în cazul unor infecţii respiratorii.

Pentru acest studiu, cercetătorii de la Harvard au adunat date privind pulberile în suspensie din ultimii 17 ani din mai mult de 3.000 de comitate şi numărul deceselor de Covid-19 înregistrate aici din 4 aprilie.