Lucrări de pictură, gravură, desen sau pastel, semnate de Agnolo Bronzino, Rembrandt van Rijn, Anton van Dyck, Aegidius Sadeler, Diego Velasquez, Francesco Zurbaran, Pierre Mignard, Jean-Baptiste Greuze sau Rosalba Carriera vor putea fi văzute în expoziţia „Memoria chipului. Portretul în Europa secolelor XVI-XVII”, care va fi deschisă de joi la Muzeul Naţional de Artă al României.
Vernisajul va avea loc la ora 17.30, la parterul Galeriei Naţionale a MNAR. Aceasta reuneşte lucrări din colecţiile de artă europeană ale muzeului şi ale Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române.
Peste 120 de opere de artă suntincluse în expoziţie. Fie că este vorba despre pictură, gravură, desen sau pastel, lucrările acoperă nu doar întreaga geografie relevantă pentru arta europeană ci şi nenumărate tipuri de reprezentare şi tipologii umane, de la începutul Renaşterii până în secolul XVIII.
Antichitatea a cultivat portretul iar Evul mediu l-a dat (voit) uitării, lăsând secolului XV posibilitatea de a-l reinventa, iniţial pentru uzul unei elite privilegiate. Preocupaţi de „punerea în scenă” a persoanei, modele şi artişti contribuie la elaborarea pozei, codifică limbajul corporal şi gestual şi scenografia de fundal. Produs artistic dezirabil pentru categorii din ce în ce mai largi, portretul dă substanţă amintirii şi contribuie la crearea unei memorii colective. Rafinarea mijloacelor de reprezentare a figurii umane însoţeşte creşterea treptată în importanţă a expresivităţii pe măsură ce modelul poate proveni, într-o formă sau alta, din (aproape) toate clasele sociale. Austere, uneori chiar împietrite, portretele se „deschid”, se umanizează: priviri piezişe, mâini care ies din cadru ne invită complice să intrăm în dialog.
Autori consacraţi sau anonimi, opere autografe, lucrări de atelier sau şcoală ilustrează parcursul de aproape trei secole al portretului european.
Monarhi, nobili, ofiţeri, demnitari ne introduc în lumea puterii şi a felului în care se doreşte aceasta reprezentată; figuri de umanişti, scriitori, filosofi ai naturii oferă imaginea exemplară a celor iluştri, în timp ce portrete ale unor (astăzi) anonimi evocă pregnant expresivitatea chipurilor umane dincolo de statutul lor social sau profesional.
Expoziţia consacră o secţiune aparte portretelor de artişti şi explorează separat zone de graniţă ale portretului cum ar fi „portretele” de sfinţi, dar şi de reprezentanţi ai clerului care pun în lumină conexiunile cu arta scară şi studiul de expresie, schiţa, capetele groteşti ca etapă preliminară în realizarea oricărui portret.
Curatorul expoziţiei (14 decembrie 2018 – 31 martie 2019) este Cosmin Ungureanu.
Programul de vizitare este: miercuri-duminică, orele 10.00 -18.00. Preţul biletului de acces: 10 lei.
Intrarea la muzeu în prima miercuri din fiecare lună este gratuită.
