Consilierii generali ar urma să-şi dea acordul de principiu în şedinţa de săptămâna viitoare pentru implementarea unui proiect privind oferirea de internet Wi-fi gratuit în Bucureşti.

În proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi nu sunt oferite multe detalii privind implementarea sau costul, însă se precizează că ar urmări îndeplinirea obiectivelor pe care şi le-a asumat Guvernul în 2015 prin Strategia naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020.

„Guvernul României a aprobat, prin HG nr. 245/7 aprilie 2015, Strategia naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020.
Documentul preia şi adaptează la situaţia ţării noastre elementele Agendei Digitale pentru Europa, una dintre cele şapte iniţiative pilot ale Strategiei Europa 2020.
Agenda Digitală defineşte rolul major pe care utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilot (TIC) va trebui să-l joace în realizarea obiectivelor Europa 2020. (…) Pentru a veni în întâmpinarea obiectivelor Strategiei naţionale de informatizare şi Acţiunilor propuse în cadrul Planului de acţiuni comune – Agenda Digitală, municipiul Bucureşti îşi propune să realizeze proiectul Wi-fi în Bucureşti, care să asigure acces gratuit la internet în Bucureşti”, se arată în proiectul de hotărâre.

Nu sunt oferite multe detalii în document, însă municipalitatea precizează că acesta urmăreşte promovarea obiectivelor din Capitală, asigurarea accesului rapid al cetăţenilor şi organizaţiilor la informaţii şi la serviciile publice elctronice, îmbunătăţirea accesului la internet prin creşterea gradului de acoperire a reţelelor de comunicaţii electronice de mare viteză în bandă largă şi creşterea gradului de utilizare a internetului.

În ceea ce priveşte Strategia naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020 adoptată în urmă cu trei ani de Guvernul de atunci, aceasta cuprinde o parte dintre obiectivele stabilite de Agenda Digitală Europeană, adaptate în contextul din ţara noastră.

Agenda Digitală pentru Europa este structurată pe şapte piloni: piaţa unică digitală, care permite accesul liber transfrontalier la servicii şi divertisment online; interoperabilitate şi standarde – permite integrarea dispozitivelor, aplicaţiilor, datelor şi serviciilor necesare pentru interacţionarea la nivel transfrontalier; încredere şi securitate – creşterea încrederii utilizatorilor de internet în serviciile electronice şi tranzacţii online pentru a stimula consumul de servicii TIC; acces rapid şi ultra rapid la internet – vizează investiţii pentru infrastructura în bandă largă, cu scopul de a beneficia de cele mai recente tehnologii şi servicii electronice; cercetare şi inovare în TIC – stimulează o finanţare adecvată pentru creşterea avantajului competitiv în domeniul TIC; creşterea nivelului de alfabetizare digitală, a competenţelor şi a incluziunii; beneficiile TIC pentru societatea UE – se concentrează pe reducerea consumului de energie, de a susţine asistarea populaţiei în vârstă, de a revoluţiona serviciile de sănătate şi de a furniza servicii publice mai bune.

Conform documentului adoptat în 2015, în funcţie de aceşti piloni, România şi-a setat patru domenii de acţiune.

Primul – eGuvernare, interoperabilitate, securitate cibernetică, cloud  computing, open data, big data şi media sociale, cu scopul de a creşte eficienţa şi a reduce costurile din sectorul public din România prin modernizarea administraţiei; al doilea – TIC în educaţie, sănătate, cultură şi eInclusion; al treilea – eCommerce, cercetare, dezvoltare şi inovare în TIC, care se bazează pe avantajele comparative ale României regionale şi sprijnă creşterea economică în domeniul privat; al patrulea – broadband şi infrastructura de servicii digitale, care stă la baza implementării domeniilor de acţiune de mai sus şi a serviciilor aferente lor, întrucât prin oferirea condiţiilor de acces la internet este facilitată în acelaşi timp incluziunea socială, creşterea gradului de alfabetizare digitală şi îmbunătăţirea competenţelor digitale.

Lasă un răspuns