Municipiul Bucureşti şi alte zece judeţe - Bacău, Brăila, Braşov, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Ilfov, Prahova, Vaslui, Vrancea - au fost incluse, miercuri seară, de autorităţile germane, pe lista zonelor de risc, iar persoanele care ajung în Germania din aceste zone trebuie să prezinte un test negativ COVID-19, făcut cu cel mult 48 de ore înainte de sosire, ori să se testeze în cel mult 72 de ore de la sosirea în ţara respectivă.

Pe listă sunt incluse acum 17 judeţe, alături de Bucureşti.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), îngrijorată de impactul COVID-19 asupra serviciilor de îngrijire stomatologică din întreaga lume, a formulat câteva principii pentru ca profesioniştii din domeniu să ''minimizeze'' riscurile de transmitere, informează AFP.

''OMS sugerează evitarea sau reducerea la minimum a tuturor procedurilor care generează aerosoli'', foarte frecvente în stomatologie (echipamente de mare viteză, ultrasunete, pulverizare şi altele), a declarat marţi, în cadrul unei videoconferinţe, doctor Benoît Varenne din cadrul Programului de sănătate oro-dentară al OMS.

În recomandările sale adresate autorităţilor din sistemul de sănătate şi personalului din acest sector, organizaţia ONU oferă sfaturi tehnice pentru minimizarea acestor proceduri atunci când acestea sunt indispensabile (aspiraţie rapidă, climatizare adecvată şi altele).

Cu toate acestea, organizaţia a subliniat importanţa îngrijirii stomatologice, adesea trecută cu vederea, fiind considerată ''costisitoare'' şi ''nefiind inclusă în asistenţa medicală de bază în numeroase ţări'', a precizat Varenne.

''Afecţiunile stomatologice reprezintă o povară sanitară neglijată în multe state. Ele sunt surse de suferinţă, izolare socială şi chiar deces'', cum este noma, o formă de cangrenă a cavităţii bucale ce afectează cu precădere copiii care suferă de malnutriţie, care au o stare de sănătate precară şi o igienă deficitară, a subliniat responsabilul OMS.

''Se estimează că aproape 3,5 miliarde de persoane suferă de afecţiuni oro-dentare. Peste 500 de milioane de copii au carii'', a precizat el.

În acest context deja dificil, ''serviciile de sănătate oro-dentară sunt puternic afectate'' de pandemia de Sars-Cov-2, multe fiind suspendate în faţa riscurilor la care este expus personalul din acest sector, în condiţiile în care cererea s-a redus, pacienţilor ''fiindu-le frică'' să recurgă la aceste servicii.

''75% dintre statele membre OMS au indicat în cadrul unui sondaj că serviciile lor stomatologice au fost parţial sau total perturbate'', a spus Varenne.

Pe baza acestei constatări, OMS recomandă instituirea unor sisteme de consultare la distanţă pentru a evalua urgenţa îngrijirii, sugerând ca intervenţiile ''neesenţiale'' (controale, curăţare, îngrijire preventivă) ''să fie întârziate''.

OMS recomandă totodată să fie oferite sfaturi privind igiena esenţială pentru o sănătate dentară bună (periaj, nutriţie adecvată, atenţionări contra utilizării zahărului, tutunului, alcoolului) şi să fie respectate protocoale stricte pentru consultări fizice (distanţare, echipamente, sterilizare, dezinfectare sistematică între două consultaţii, precum şi interzicerea prezenţei unei persoane însoţitoare la cabinet).

În faţa epidemiei de coronavirus, Spania se regăseşte într-o situaţie "critică", potrivit experţilor, cu cele mai îngrijorătoare cifre din Europa occidentală în privinţa infectărilor cu Covid-19.

Spania a comunicat luni o medie de 4.923 de noi cazuri zilnice în ultimele şapte zile, adică mai mult decât Franţa, Regatul Unit, Germania şi Italia împreună, potrivit unui calcul al AFP realizat din surse oficiale.

Cu 323.000 de cazuri, este prima ţară din Europa Occidentală, a 11-a din lume şi îşi devansează mult vecinii cu 108 de cazuri la 100.000 de locuitori faţă de 28 în Franţa, 18 în Regatul Unit, 13 în Germania şi 8 în Italia.

Multe ţări europene impun carantina celor care revin din Spania.

Germania a extins marţi avertismentele contra turiştilor din Spania, clasând Madrid şi Ţara bascilor drept zone de risc.

Este o situaţie "critică, suntem în punctul în care lucrurile se pot ameliora sau se pot înrăutăţi (...) acest lucru implicând să facem tot posibilul şi să încercăm să stopăm focarele înainte de a se agrava", a declarat pentru AFP Salvador Maci, profesor la Universitatea din Bacelona.

Spania a înregistrat peste 500 de focare de infectare de la primul val şi cunoaşte cea mai mare răspândire comunitară. Această transmitere "nu poate fi controlată perfect, dar se atenuează progresiv", a asigurat luni epidemiologul şef al Ministerului Sănătăţii, Fernando Simon.

Spania a pus capăt pe 21 iunie celei mai stricte izolări din lume, în timpul căreia populaţia a fost obligată să rămână la domiciliu mai multe săptămâni. La această dată, autorităţile înregistrau 238 de noi cazuri pe zi şi o medie de 8 cazuri la 100.000 de locuitori, departe de statistica de la mijlocul lui iulie.

Guvernul îşi apără măsurile adoptate, amintind că aceste cazuru cresc pe măsură ce testele se multiplică (aproape 7,5 milioane în total, 407.000 săptămâna trecut) faţă de mai mult de jumătate dintre noile cazuri sunt asimptomatice. Spitalele sunt departe de a fi copleşite şi "mortalitatea a scăzut mult", a subliniat luni dr. Simon.

De altfel, Spania înregistra 950 de morţi pe zi în timpul vârfului primului val, faţă de 253 în total de la sfârşitul perioadei de izolare, 21 iunie, bilanţul ajungând la 28.576 de decese.