Criza sanitară provocată de Covid-19 ar putea arunca în sărăcie extremă până la 100 de milioane de persoane, un număr mai mare decât se estima anterior, a avertizat joi preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, într-un interviu acordat AFP.

Anterior, instituţia financiară internaţională estima că 60 de milioane de persoane vor cădea în sărăcie extremă din cauza COVID-19, însă cele mai recente estimări vorbesc de un număr cuprins între 70 şi 100 milioane de persoane, "iar acest număr ar putea creşte dacă pandemia se agravează sau se prelungeşte", susţine David Malpass.

În aceste condiţii, este "imperativ" ca toţi creditorii să reducă datoria ţărilor sărace, spune David Malpass, care a mers mai departe decât apelurile vizând suspendarea plăţii datoriilor pentru cele mai sărace ţări.

"Vulnerabilităţile legate de datorii sunt ridicate şi este imperativ pentru ţările îndatorate să vadă lumina de la capătul tunelului pentru ca noi investitori să poată veni în număr semnificativ", a adăugat preşedintele Băncii Mondiale.

În luna aprilie, ţările din G20 au decis să suspende, până la finele lui 2020, rambursarea datoriilor pentru cele mai sărace ţări. Mai multe ONG-uri dar şi Banca Mondială au cerut prelungirea, până în 2021, a acestui moratoriu care vizează 76 de ţări. Ţările din G20 se vor pronunţa până în luna octombrie, data la care va avea loc următoarea lor reuniune, asupra acestei propuneri.

Cu toate acestea, David Malpass a apreciat că prelungirea moratoriului nu va fi suficientă în contextul în care încetinirea economică va face ca aceste ţări, care au deja dificultăţi în a oferi o plasă de siguranţă socială pentru cetăţenii lor, vor avea dificultăţi în a-şi rambursa datoriile.

În 2015, anul din care datează cele mai recente date ale Băncii Mondiale, un număr de aproximativ 734 milioane de persoane din întreaga lume trăiau în sărăcie extremă, adică aproximativ 10% din populaţia mondială. Însă numărul celor care trăiesc în sărăcie extremă, adică cu mai puţin de 1,90 dolari pe zi, a continuat să crească de la debutul pandemiei. Această deteriorare se datorează unei combinaţii între locurile de muncă distruse de pandemie şi dificultăţilor de aprovizionare, care complică accesul la hrană.

sursa: agerpres

Miercuri, au fost depistate 3.776 de cazuri. 18.638 de cazuri au fost înregistrate într-o săptămână.

Între 11 şi 17 august, au fost efectuate 64.170 de teste în ţară, cu o rată de pozitivitate de 3,3%, o cifră în creştere de mai multe zile.

Au murit 12 persoane de Covid-19 într-o zi, totalul ajungând la 30.480 de victime.

Au fost 149 de noi internări în spital la un total de 4.748 de bolnavi în prezent spitalizaţi. Printre ei, 28 de noi pacienţi grav au fost internaţi la ATI, numărul total al bolnavilor în aceste secţii fiind de 380.

Regiunile "Île-de-France, Provence-Alpes-Côte d'Azur, Hauts-de-France şi Guyane adună 71% din bolnavii la terapie intensivă", a precizat DGS.

De la începutul epidemiei, 109.743 de persoane au fost internate şi 84.642 s-au întors la domiciliu.

Libanul a reintrat, vineri, în izolare pentru mai mult de două săptămâni, după o gravă creştere a numărului contaminărilor cu coronavirus. Restricţiile se multimplică în lume iar 100 de milioane de persoane riscă să ajungă într-o situaţie de sărăcie extremă, relatează AFP.

În Liban, ţară confruntată cu o creştere importantă a ratei infectărilor şi care are spitalele pline cu bolnavi cu Covid-19 şi cu răniţii din explozia din 4 august, autorităţile au decretat izolare totală, măsură care a intrat în vigoare vineri. În plus, în Liban starea de urgenţă la Beirut s-a extins cu o lună.

Cu peste 1000 de cazuri de infectare în fiecare zi de la începutul lunii august, situaţia s-a agravat şi în Maroc, ceea ce a făcut ca oraşele Casablanca şi Marrakech, capitalele economică şi turistică, să revină joi la o formă de izolare drastică.

În Europa, numărul noilor cazuri de contaminare, anunţat joi de Franţa, Italia, Germania şi Spania este îngrijorător. În Spania, s-au înregistrat 7.039 de noi cazuri. În Franţa, s-au anunţat 4.771 de noi cazuri, în Italia au fost 875 de noi cazuri, iar în Germania 1.707.

Berlinul a declarat zone de risc practic toată Spania şi o parte a zonelor turistice ale Croaţiei, destinaţii preferate de germani pentru vacanţă. Astfel, cei care vin din zonele respective sunt testaţi şi intră în carantină.

Joi seară, Slovenia, de asemenea îngrijorată de creşterea numărului infectărilor, a anunţat impunerea progresivă de restricţii de deplasare cu privire la Croaţia, începând de la miezul nopţii. Cei  care vin din Croaţia în Slovenia vor intra în carantină.

În ciuda creşterii numărului de contaminări, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că pandemia poate fi gestionată în Europa fără să blocheze societatea din nou, datorită pregătirii autorităţilor şi cunoştinţelor acumulate în ultimele luni.

Alături de UNICEF, OMS a făcut un apel la guvernele africane să opteze pentru redeschiderea şcolilor însă cu măsuri pentru evitarea propagării coronavirusului.

Pandemia de coronavirus s-a soldat până acum cu cel puţin 788.242 de decese, conform unui bilanţ anunţat de AFP. În America Latină şi Caraibe s-a depăşit pragul de 250.000 de morţi. Doar Brazilia a înregistrat 112.304 decese. Argentina a anunţat un record de contaminări pe o zi: peste 8.000 de noi cazuri.

Statele Unite ale Americii ocupă în continuare primul loc în ierarhia celor mai afectate ţări, cu 174.178 de decese.

Criza sanitară cauzată de Covid-19 şi consecinţele sale constând în locuri de muncă pierdute şi dificultăţile de aprovizionare ar putea face ca 100 de milioane de oameni să ajungă într-o situaţie de sărăcie extremă, potrivit preşedintelui Băncii Mondiale, David Malpass.

Banca Mondială estimează că 70 până la 100 de milioane de oameni ar putea fi nevoiţi să supravieţuiască cu mai puţin de 1,9 dolari pe zi şi că numărul lor ar putea creşte dacă pandemia se va agrava sau va dura mai mult. Estimarea precedentă era de 60 de milioane de oameni.

Este “imperativă” reducerea datoriilor ţărilor sărace, a precizat Malpass.

În America Latină şi în Caraibe, pandemia accentuează inegalităţile şi sărăcia. Potrivit Comisiei Economice pentru America Latină şi Caraibe, pandemia ar duce în sărăcie 45 de milioane de persoane, astfel că totalul ar ajunge la 231 de milioane – 37,3 la sută din populaţia regiunii.

“Sunt în şomaj din cauza acestei pandemii. Sunt zile când nu mâncăm”, afirmă Milena Maia, în vârstă de 35 de ani, care locuieşte în favela Heliopolis, la Sao Paulo.

Impactul pandemiei face ca şi Berlinul să recurgă la un nou împrumut pentru a acoperi un deficit bugetar important în 2021.

O tânără de 24 de ani a fost condamnată la patru ani de închisoare pentru trafic internaţional de droguri într-un dosar care scoate la iveală modul în care droguri de risc sunt aduse din Spania cu autocarul prin România şi trimise apoi în Germania.

Noiembrie 2019. Ora 5.20 dimineaţa. Un autocar care aduce români din Spania intră în ţară prin Vama Turnu din judeţul Arad. În vamă, ofiţerii Antidrog fac un control amănunţit al bagajelor cu ocazia căruia descoperă în bagajul unei tinere de 24 de ani venite din Spania „un colet cilindric, înfoliat succesiv, care conţinea o cantitate mare de fragmente vegetale, susceptibile a fi cannabis”. Bănuielile  aveau să fie confirmate.

În bagajul tinerei erau droguri.

Cât primeşte un cărăuş de droguri pe ruta Spania-România

Ancheta avea să scoată la iveală că drogurile erau aduse din Spania în România pentru a fi mai apoi transportate în Germania.

Astfel, Cristina Timeea Mircov, tânăra de 24 de ani descoperită în vamă cu „marfa” avea rolul de cărăuş, urmând să primească 600 de euro pentru fiecare transport. '

Cel care se ocupa de monitorizarea traseului drogurilor şi se asigura că drogurile ajung la destinaţie, în Germania, unde erau preluate de un alt român, era Liviu Petru Budin.

Potrivit DIICOT, pentru serviciile sale, românul încasa de la traficantul din Germania, care e vărul său primar, 3.000 de euro lunar.

Plecată muncitoare, întoarsă cărăuş

Audiată în cadrul anchetei, tânăra prinsă cu drogurile în bagaj a declarat că în octombrie 2019 a plecat împreună cu prietenul ei în Spania, în Alcatras, pentru a se angaja.

Pentru că nu au găsit locuri de muncă, după un timp li s-a propus, de către un prieten al iubitului său, să transporte un bagaj în Romania, despre care nu li s-a spus, iniţial, ce conţine. Ulterior, tânăra şi-a dat seama că e vorba de cannabis.

Tânăra a declarat că la o zi după ce a plecat cu drogurile din Spania spre România ar fi trebuit să plece cu un colet şi prietenul ei. Traficanta le-a mai declarat anchetatorilor că a primit drogurile ştiind doar că trebuie să le aducă în România la Liviu Petru Budin, care urma să îi ofere la destinaţie 600 de euro.

Tânăra a mai declarat că a decis să efectueze acel transport pentru că nu avea bani şi  era însărcinată în luna a treia.

Zece transporturi în patru luni

Liviu Petru Budin, care avea rolul de monitorizare a cărăuşilor de la intrarea în România până la plecarea drogurilor spre Germania le-a declarat procurorilor că „jobul” său era să asigure transportul cu „marfa”, cu autoturisme taxi, să faciliteze depozitarea drogurilor şi mai apoi să monitorizeze livrarea de către cărăuşi în Germania.

Budin a mai arătat că a fost „angajat” în reţeaua de trafic internaţional de droguri de patru luni, perioadă în care au fost realizate 10 transporturi de cannabis pe ruta Spania-România-Germania.

Tânărul de 34 de ani a mai declarat că niciodată în activitatea sa de supraveghere a traseului drogurilor nu a exercitat presiuni fizice sau psihice asupra cărăuşilor.

Pedepsele: ea cu executare, el cu suspendare

În procesul judecat în primă instanţă la Tribunalul Arad, cei doi au recunoscut faptele.

Tânăra prinsă cu drogurile asupra sa a primit patru ani de închisoare cu executare pentru introducerea în ţară de droguri de risc, iar tânărul care avea rolul să o monitorizeze a primit trei ani cu suspendare pentru complicitate.

„Instanţa va avea în vedere conduita bună a inculpaţilor anterior comiterii faptelor, cât şi atitudinea cooperantă adoptată pe parcursul prezentului proces penal, gradul de pericol social al infracţiunilor săvârşite, reprezentat de sfera relaţiilor sociale ocrotite şi prin prisma efectelor drogurilor de risc asupra sănătăţii.

Din acest punct de vedere, instanţa va reţine că inculpata a traficat internaţional o cantitate mare de droguri, urmând să o transporte în continuare spre Germania, dar şi faptul că a deţinut această cantitate mare de drog şi pe teritoriul României”, se arată în sentinţa Tribunalului Arad, care nu este definitivă, fiind atacată cu apel la Curtea de Apel Timişoara, unde procesul este pe rol.

sursa: adevarul