Festivalul de jazz de la Gărâna a transformat micul sat de la poalele munţilor Semenic într-un adevărat pelerinaj devenit notoriu pentru iubitorii acestui gen muzical, este de părere maestrul Florian Lungu, prezent la acest sfârşit de săptămână la cea de-a XXII-a ediţie a manifestării.

'Cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Jazz de la Gărâna este o firească şi necesară continuare a unei frumoase tradiţii, care a transformat acest loc aproape necunoscut într-un adevărat pelerinaj devenit notoriu pentru lumea jazzului.

Artiştii străini au găsit la Gărâna nu numai un public numeros, dar şi receptiv, entuziast şi apt pentru a prelua, a înţelege şi a-şi însuşi lumea de frumuseţi pe care o presupune această hartă a creativităţii care este jazzul.

De la an la an, acest festival devine tot mai important în peisajul nostru muzical.

Există multe festivaluri de jazz în prezent, dar niciunul de o asemenea anvergură.

În afara numărului mare de concerte şi a faptului că festivalul se desfăşoară în trei locaţii distincte, zilnic, aici se întâmplă şi diverse alte acte culturale.

De asemenea, pe lângă muzica în sine, ceea ce ne oferă Gărâna din punct de vedere al naturii depăşeşte toate aşteptările. Mă refer aici la aerul deosebit de curat şi la priveliştea care ne înconjoară', a declarat sâmbătă seară Florian Lungu.

Festivalul, care a început joi, a oferit în acest an câte patru concerte pe zi, pe scena din Poiana Lupului, două concerte, de vineri până duminică, pe scena din curtea hanului 'La răscruce', locul unde s-a 'născut' evenimentul, şi trei concerte, în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică, la Biserica Catolică din Văliug.

'Festivalul în acest an a fost mai stufos, cu un total de 25 de concerte.

Unul dintre ele este mai mult decât un concert, este un happening cultural, care a inclus şi un vernisaj de pictură cu improvizaţii jazzistice la pian şi chitară ale unui mare artist din Banat, Gheorghe Fickl.

Celelalte concerte au fost susţinute de mari vedete ale scenei mondiale', a afirmat preşedintele Fundaţiei Culturale Jazz Banat, Marius Giura, organizatorul manifestării.

În plus, tot ceea ce s-a desfăşurat 'La Răscruce' s-a derulat sub umbrela Romanian Jazz Meeting, un proiect care se întâmplă aproape în orice ţară importantă din Europa, după cum susţine Giura.

'Am decis că e cazul să se întâmple şi la noi aşa ceva.

Au fost invitaţi directori de festivaluri din Europa, ziarişti de specialitate din toată lumea, care îi văd la lucru pe muzicienii noştri şi pe care îi pot invita după aceea să concerteze.

Totodată, pe scena mare a concertat, în fiecare zi, cel puţin un cap de afiş', a spus preşedintele Fundaţiei Jazz Banat.

Duminică, în ultima zi a festivalului, pe scena din Poiana Lupului vor urca patru 'capete de afiş'.

Dacă, de la ora 14,00, la hanul 'La răscruce' vor evolua Horea Crişovan Acoustic Trip şi Alex Calancea Band, de la ora 19,00, în Poiana Lupului vor concerta Stefano Battaglia Trio, artist ACM, de mare forţă, cu trei discuri de platină, apoi, grupul Rymden din Suedia şi Norvegia, format din Bugge Wesseltoft, Dan Berglund şi Magnus Öström, o replică, peste zece ani, a celebrului grup Esbjörn Svensson.

Penultimul concert al festivalului va fi susţinut de un grup din India, Ekalavya, care o va aduce pentru prima dată în faţa spectatorilor de la Gărâna pe o artistă de 20 de ani şi care, după cum apreciază oamenii de specialitate, peste cinci ani va ajunge numărul 1 mondial.

Este vorba de tânăra Mohini Dey, din India, care cântă de la vârsta de trei ani iar la 11 ani a devenit profesionistă. În prezent, concertează cu toţi giganţii jazzului mondial.

Festivalul va fi încheiat de celebrul Stanley Clarke Band, unul dintre muzicienii de legendă ai lumii.

Pentru un eveniment în vârf de munte, într-un sat subdimensionat total pentru un asemenea aflux de public, în care cu un an înainte nu mai găseşti locuri de cazare, se creează foarte greu condiţii pentru ca festivalul să crească în număr de spectatori.

Astfel, începând cu anul 2008, numărul participanţilor la Festivalul de la Gărâna este, anual, de circa 15.000.

sursa: agerpres