„There Is No Evil”, de Mohammad Rasoulof , a primit, sâmbătă seară, marele trofeu Ursul de Aur al celei de-a 70-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin, unde Cristi Puiu a fost desemnat cel mai bun regizor din competiţia Encounters, aflată la prima ediţie, pentru lungmetrajul „Malmkrog”.

Rasoulof, aflat în Iran, unde a primit o condamnare la un an de închisoare, nu şi-a putut părăsi ţara pentru a fi prezent la eveniment, dar a fost reprezentat de fiica lui. El a fost ovaţionat de cei prezenţi la gala de la Berlin.

În competiţia internaţională au fost selectate producţii din Germania, Coreea de Sud, Franţa, Italia, SUA, Argentina, Marea Britanie, Iran şi Brazilia. Şaisprezece filme au avut premiera mondială la festival, iar şase dintre cele 18 filme selectate în competiţie sunt realizate de femei.

Actorul britanic Jeremy Irons a fost preşedintele juriului internaţional al celei de-a 70-a ediţii a Festivalului de Film de la Berlin alcătuit din alcătuit actriţa Bérénice Bejo (Argentina-Franţa), producătoarea Bettina Brokemper (Germania), regizoarea Annemarie Jacir (Palestina), dramaturgul şi cineastul Kenneth Lonergan (SUA), actorul Luca Marinelli (Italia) şi regizorul Kleber Mendonça Filho (Brazilia).

România a fost reprezentată, la ediţia din acest an, de trei producţii: „Tipografic Majuscul”, de Radu Jude, şi „Ieşirea trenurilor din gară”, de Radu Jude şi Adrian Ciofflâncă, selectate în competiţia Forum, şi „Malmkrog”, de Cristi Puiu, în competiţia Encounters, aflată la prima ediţie.

„Malmkrog”, al şaselea lungmetraj al lui Cristi Puiu, a avut premiera mondială pe 21 februarie. Cineastul a fost recompensat cu premiul secţiunii pentru cel mai bun regizor.

„Tipografic Majuscul”, al şaptelea lungmetraj regizat de Radu Jude, a avut premiera internaţională pe 22 februarie.

Lungmetrajul documentar „Ieşirea trenurilor din gară”, realizat de Radu Jude şi istoricul Adrian Cioflâncă, a fost prezentat în premieră mondială pe 26 februarie.

Artista şi regizoarea Ulrike Ottinger a primit, pe 22 februarie, trofeul onorific Berlinale Camera, prin care festivalul recompensează personalităţi şi instituţii care au avut o contribuţie specială la cinematografie şi faţă de care se simte legat.

Pe 27 februarie, actriţa britanică Helen Mirren a primit trofeul Ursul de Aur onorific pentru întreaga activitate. Ceremonia a fost urmată de proiecţia filmului „The Queen” (2006), regizat de Stephen Frears, în care ea interpretează rolul principal care i-a adus şi un premiu Oscar.

Cu trei săptămâni înainte de startul festivalului, organizatorii au anunţat retragerea din palmares a premiului „Alfred Bauer” pentru noi perspective în arta cinematografică, după ce în săptămânalul Die Zeit a fost publicat un articol în care este susţinut că primul director al Berlinalei a avut un rol important în perioada nazistă. El a fost înlocuit cu un premiu special, Berlinale #70.

LISTA câştigătorilor la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin 2020:

Ursul de Aur pentru cel mai bun film – „There Is No Evil”, de Mohammad Rasoulof
Ursul de Argint - Marele Premiu al juriului – Eliza Hittman, pentru „Never Rarely Sometimes Always”

Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor – Hong Sang-soo, pentru „The Woman Who Ran”

Ursul de Argint pentru cea mai bună actriţă – Paula Beer, pentru „Undine” (r. Christian Petzold)
Ursul de Argint pentru cel mai bun actor – Elio Germano, pentru „Volevo nascondermi” (r. Giorgio Diritti)
Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu – Fabio şi Damiano D'Innocenzo, pentru „Favolacce”
Premiul special Berlinale#70 – Ursul de Argint – „Effacer l'historique”, de Benoît Delépine şi Gustave Kervern
Ursul de Aur pentru cel mai bun scurtmetraj – „T”, de Keisha Rae Witherspoon
Ursul de Argint pentru cel mai bun scurtmetraj – „Filipiñana”, de Rafael Manuel
Premiul juriului secţiunii de scurtmetraje (Audi Short Film Award, 20.000 euro) – „Genius Loci”, de Adrien Merigeau
Berlinale Documentary Award (în valoare de 40.000 de euro) – „Irradiés”, de Rithy Panh
Menţiune specială Berlinale Documentary Award – „Notes from the Underworld”, de Tizza Covi şi Rainer Frimmel (Panorama)
Ursul de Argint pentru realizări artistice şi tehnice deosebite – imagine – Jurgen Jurges, pentru „Dau. Natascha”(r. Ilya Khrzhanovskiy şi Jekaterina Oertel)
Cel mai bun lungmetraj de debut (premiu în valoare de 50.000 de euro) – „Los conductos”, de Camilo Restrepo
Menţiune specială a juriului pentru lungmetraj de debut – „Naked Animals/ Nakte Tiere”, de Melanie Welde
Cel mai bun regizor din secţiunea Encounters – Cristi Puiu, pentru „Malmkrog”
Menţiune specială pentru cel mai bun regizor din secţiunea Encounters – Mathias Pineiro, pentru „Isabella”
Premiul special al juriului Encounters – „The Trouble With Being Born”, de Sandra Wollner
Cel mai bun film din secţiunea Encounters – „The Works and Days”, de C. W. Winters şi Anders Edstrom
Ursul de Cristal pentru cel mai bun film din Generation 14plus, acordat de juriul tânăr – „Notre-Dame du Nil”, de Atiq Rahimi
Menţiune specială din Generation 14plus, acordată de juriul tânăr – „White Riot”, de Rubika Shah
Ursul de Cristal pentru cel mai bun scurtmetraj din Generation 14plus, acordat de juriul tânăr – „Clebs”, de Halima Ouardiri
Menţiune specială din Generation 14plus, acordată de juriul tânăr – „Goodbye Golovin”, de Mathieu Grimard
Marele premiu din Generation 14plus, acordat de juriul internaţional – „Meu nome é Bagdá”, de Caru Alves de Souza
Menţiune specială din Generation 14plus, acordată de juriul internaţional – „Kaze no Denwa”, de Nobuhiro Suwa
Premiul special din Generation 14plus, acordat de juriul internaţional – „Clebs”, de Halima Ouardiri
Menţiune specială Generation 14plus – „White Winged Horse”, de Mahyar Mandegar
Amnesty International Film Award (în valoare de 5.000 de euro) – „Welcome to Chechnya”, de David France
Premiile juriului ecumenic (experţi în film catolici şi protestanţi) – „There Is No Evil”, de Mohammad Rasoulof (competiţia internaţională); „Saudi Runaway”, de Susanne Regina Meures, şi „Father”, de Srdan Golubović (Panorama), „Seishin 0/ Zero”, de Kazuhiro Soda (Forum)
Premiul Gilde deutscher Filmkunsttheater (Guild of German Art House Cinemas), acordat unui film din competiţie – „There Is No Evil”, de Mohammad Rasoulof
Premiul C.I.C.A.E. (Confederaţia Internaţională a Cinematografelor de Artă) pentru cel mai bun film din Panorama – „Digger”, de Georgis Grigorakis
Premiul C.I.C.A.E. pentru cel mai bun film din Forum – „The Calming”, de Song Fang
Panorama Audience Awards – lungmetrajul de ficţiune „Father”, de Srdan Golubović; documentarul „Welcome to Chechnya”, de David France
Premiul cititorilor cinefili ai Berliner Morgenpost (competiţie) – „Effacer l'historique”, de Benoît Delépine şi Gustave Kervern
Premiul cititorilor cinefili ai Tagesspiegel (Forum) – „Chico ventana también quisiera tener un submarino”, de Alex Piperno
Kompagnon Fellowship – Hristiana Raykova (Perspektive Deutsches Kino 2019) şi Ian Purnell (Berlinale Talents 2020)
Premiul Compass Perspektive pentru cel mai bun film – Janna Ji Wonders pentru „Walchensee Forever”

 

Centrul chinez pentru Prevenirea Bolilor a anunţat că, potrivit ultimelor studii, fumatul ar putea scădea rezistenţa organismului la coronavirus. Potrivit studiilor, deşi bărbaţii şi femeile au fost afectaţi în mod egal, rata mortalităţii e mai mare în rândul bărbaţilor, potrivit New York Times.

Centrul chinez pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor a publicat săptămâna aceasta o analiză detaliată a cazurilor de coronavirus înregistrate până acum. Din această analiză rezultă că fumatul ar putea avea o legătură cu scăderea rezistenţei la coronavirus, potrivit New York Times.

Potrivit acestei analize, deşi coronavirusul a afectat în proporţii asemănătoare atât bărbaţii, cât şi femeile, rata mortalităţii este mai mare în rândul bărbaţilor. Acest lucru ar putea fi legat de fumat.

În China, doar 2% dintre femei fumează, în timp ce peste jumătate din bărbaţi au acest viciu, iar cum fumatul duce în general la scăderea imunităţii, există posibilitatea ca aceasta să fie una dintre cauzele ratei deceselor în rândul bărbaţilor.

Rata deceselor a fost mult mai mare în rândul bărbaţilor şi în timpul epidemiilor de SARS din 2002-2003 şi de MERS din 2012, provocate tot de un tip de coronavirus. Principala explicaţie pentru acest fenomen este faptul că, în general, femeile au un sistem imunitar mai puternic decât bărbaţii, însă şi fumatul pare să contribuie la această situaţie.

Răspândirea cazurilor de infecţie cu noul coronavirus în cea mai mare parte a lumii a fost urmată, aşa cum era de anticipat, de apariţia unei serii întregi de mituri care circulă pe Internet şi pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) le combate.

Mai jos vă prezentăm câteva dintre miturile legate de virusul COVID-19, unele dintre „metodele de prevenţie” false fiind chiar dăunătoare pentru sănătate, şi răspunsurile pe care OMS le-a dat la ele.

Omoară uscătoarele de mâini coronavirusul?

Nu, aparatele de uscat mâinile care se găsesc în băile publice nu omoară virusul COVID-19. Poţi preveni contagierea prin spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun sau folosirea unui dezinfectant pe bază de alcool.

Cocaina protejează împotriva coronavirusului?

Această afirmaţie este complet falsă, iar OMS aminteşte că folosirea drogurilor este „dăunătoare sănătăţii oamenilor”.

Ţânţarii transmit coronavirusul?

Cu siguranţă nu. „Nu există informaţii sau dovezi care să sugereze că noul coronavirus poate fi transmis de ţânţari”, precizează OMS.

Te protejează urina de copil de COVID-19?

În niciun caz! OMS avertizează că, în realitate, „urina poate conţine cantităţi mici de material viral sau bacterian”.

Coronavirusul poate fi transmis prin monede sau bancnote?

Infectarea cu virusul COVID-19, prin intermediul monedelor sau bancnotelor, este posibilă, dar puţin probabilă, potrivit OMS. Sfatul este că o bună igienă a mâinilor poate face ca riscul de infectare prin atingerea obiectelor să fie foarte mic.

Poate ajunge coronavirusul la o distanţă de 8 metri, prin strânut sau tuse?

Răspunsul OMS este că noul coronavirus nu poate ajunge la o distanţă de 8 metri de o persoană infectată care strănută sau tuşeşte. „Picăturile respiratorii pot ajunge la maximum un metru de persoana care tuşeşte sau strănută”.

Gerul şi zăpada omoară coronavirusul?

Este absolut fals! OMS aminteşte că „temperatura normală a corpului uman se menţine între 36,5 şi 37 grade Celsius, indiferent de vremea de afară”.

Pulverizarea de alcool sau clor pe tot corpul poate omorî virusul COVID-2019?

Acesta este un alt mit fals deoarece, potrivit OMS, virusul care a ajuns în corpul uman nu poate fi combătut astfel. Mai mult, o asemenea „tehnică” poate fi dăunătoare pentru mucoasă.

Câinii şi pisicile pot transmite coronavirusul?

Teoretic nu este imposibil, dar în prezent „nu există dovezi că animalele domestice şi de companie pot fi infectate de noul coronavirus”.

Vaccinurile împotriva pneumoniei te protejează şi de coronavirus?

Nu, vaccinurile împotriva pneumoniei, precum cel pneumococic şi cel împotriva Haemophilus influenzae tip B (Hib), nu oferă protecţie împotriva noului coronavirus. Potrivit OMS, COVID-19 este un coronavirus nou, iar pentru combaterea lui este nevoie de un vaccin specific. Se lucrează la mai multe vaccinuri, dar încă nu există unul.

Consumul de usturoi poate preveni infectarea?

Deşi usturoiul este un aliment sănătos care poate avea proprietăţi antimicrobiene, nu există dovezi că poate combate îmbolnăvirea de coronavirus.

Poate preveni spălarea căilor nazale infecţia cu noul coronavirus?

Chiar dacă spălarea căilor nazale în mod regulat poate ajuta oamenii să îşi revină mai repede după o răceală comună, nu există dovezi că poate preveni contagierea cu COVID-19.

Folosirea uleiului de susan poate combate infectarea cu noul coronavirus?

Nu, uleiul de susan nu ucide noul coronavirus. Există câţiva dezinfectanţi chimici care pot omorî COVID-19 de pe suprafeţe. Aceştia includ dezinfectanţi pe bază de înălbitor/clor sau solvenţi, etanol de 75%, acid peracetic şi cloroform. Aceştia au însă un impact mic sau deloc asupra virusului dacă sunt folosiţi pe piele sau inhalaţi, putând fi însă periculoşi pentru sănătatea oamenilor.

Sunt antibioticele eficiente la coronavirus?

Nu, antibioticele nu combat virusurile, ci bacteriile. COVID-2019 este un virus, astfel că antibioticele nu ar trebui folosite ca o măsură de prevenţie sau de tratare. Pot fi folosite la pacienţii spitalizaţi din cauza coronavirus, însă numai pentru a nu contracta infecţii bacteriene.

Nu uitaţi, potrivit OMS, de bază în combaterea infecţiei cu noul coronavirus rămâne spălarea cât mai des a mâinilor cu apă şi săpun şi utilizarea de dezinfectant pe bază de alcool.