articol de: ioana petrescu, adevarul.ro
Este un mit că virusul ne afectează pe toţi în mod egal. Poate suntem cu toţii egali în faţa morţii, dar până acolo, COVID-19 ne loveşte pe fiecare în mod diferit, atât din punct de vedere medical, dar şi financiar. Cei mai norocoşi sunt cei care lucrează de acasă, pentru că vor obţine venituri fără să se expună pericolului de îmbolnăvire. Mai puţin norocoşi sunt cei care lucrează în spitale, supermarket, poştă şi cei care ne aduc de mâncare celor care stau acasă.
Aceştia merită toata recunoştinţa noastră pentru efortul şi sacrificiul lor, ei sunt eroii acestor vremuri. Însă, cei mai puţini norocoşi dintre toţi, în punct de vedere financiar, sunt cei fără slujbă, care stau înghesuiţi într-un apartament mic, cu toată familia, fără internet rapid pentru copiii care trebuie să înveţe de acasă.
E greu pentru toată lumea să nu îşi mai vadă prietenii, să nu mai iasă la un film şi să stea în casă tot timpul.
Dar sunt multe categorii vulnerabile care vor fi afectate mult mai serios de această criză. Sunt foarte mulţi bătrâni care trăiesc cu o pensie de mizerie şi doar banii de la copii şi rude îi mai ajutau să pună ceva pe masă în fiecare zi.
Acum acele rude au la rândul lor probleme financiare şi poate nu îşi mai permit să împartă puţinul cu cei mai în vârstă.
Un sfert dintre angajaţii români nu au economii nici pentru a rezista o lună dacă îşi pierd slujba, conform unui sondaj realizat de BestJobs.
Aceştia vor avea probleme mari odată ce vor fi disponibilizaţi.
Sunt mulţi români care au lucrat la negru si, odată ce au fost concediaţi, ei nu beneficiază nici de ajutor de şomaj şi nici de şomaj tehnic.
Apoi, sunt toţi cei care lucrează în industrii sever afectate de corona virus. Mă refer aici la cei care lucrau în restaurante, cafenele, baruri, cluburi de noapte, săli de sport, hoteluri, teatre, cinematografe, galerii de artă, centre comerciale, târguri de artizanat, muzee, linii de croazieră, companii aeriene, transport public şi centre de zi.
Veniturile nu erau prea mari în aceste domenii, iar acum mare parte din ei sunt deja şomeri sau vor deveni în viitorul apropiat. Mai mult, vor avea mult de aşteptat pentru ca aceste domenii să–şi revină.
Din cele 5,6 milioane de români din diaspora care aduceau în ţară 2,9 miliarde de euro anual, mulţi nu mai au slujbe, nu mai trimit bani şi s-au întors acasă.
Guvernul trebuie să găsească soluţii pentru a trata problemele determinate de lipsa veniturilor care afectează toate aceste categorii de oameni.
Până acum, toate măsurile propuse în acest sens nu fac decât să creeze alte probleme în viitor. Cei care optează pentru amânarea ratelor la bancă vor avea de plată ratele amânate începând din decembrie, când euro se va aprecia si criza va fi în toi.
Plafonarea preţurilor la apă, energie şi salubritate sunt măsuri populiste care nu fac decât să distorsioneze pieţele respective si care pot duce in mod paradoxal la încetarea tendinţei de scădere a preţurilor.
Deci, soluţiile par să creeze mai multe probleme decât să rezolve ceva. Niciuna dintre aceste soluţii nu rezolvă problema la sursă.
O soluţie reală şi mult mai simplă ar fi că ajutorul financiar să fie îndreptat direct către cei afectaţi de această criză.
În urmă cu o lună, când nu ne confruntam cu aceste probleme, însă sărăcia tot afecta o parte din populaţie, propuneam că statul să dea 1.500 de lei fiecărui adult, un fel de dividend pentru fiecare român.
Astăzi această idee ar trebui adaptată la situaţia de criză în care ne aflam.
Guvernul ar trebui să asigure un venit minim net de 1.500 lei pentru fiecare român, ca să aibă cu ce să îşi plătească ratele, utilităţile şi mâncarea. Dacă nu din solidaritate socială, măcar pentru a preveni o creştere a infracţionalităţii, pentru că ştim că o criză economică determină acest fenomen.
Aplicarea acestei măsuri ar trebui să demareze la seniori. Niciun pensionar nu ar trebui să aibă un venit mai mic de 1.500 lei. Pensia minimă este 704 lei.
Se poate aplica o măsură astfel încât pe lângă pensia cuvenită, pe perioada crizei, fiecare pensionar să primească un ajutor care să îi completeze venitul până la valoarea de 1.500 de lei.
Avem bazele de date cu pensionari, calculul se poate face simplu şi poşta poate aduce bani mai mulţi fiecărui pensionar. Din punct de vedere administrativ, nu este greu de aplicat o astfel de măsură.
Si pentru angajaţi e simplu de aplicat o astfel de măsură, pentru că se pot vedea în REVISAL toţi angajaţii cu venit net sub 1.500 lei.
De asemenea, la fel de simplu de identificat în bazele de date sunt şi românii care beneficiază de diverse ajutoare sociale sau de şomaj.
Este adevărat, mai complicat va fi cu cei care au mai multe tipuri de venituri sau alte tipuri de venituri, precum din PFA, chirii, etc, dar nu imposibil.
Aceştia si-au depus declaraţia unică la ANAF anul trecut, însă datele nu mai sunt relevante pentru acest an. Însă şi aici, cei care câştigă acum venituri sub 1.500 de lei şi au nevoie de ajutor, pot depune o noua declaraţie la ANAF cu veniturile din ultima perioadă.
Cei cu mai multe venituri pot depune o declaraţie pe proprie răspundere în format electronic că au venituri sub 1.500 de lei care va fi verificată ulterior comparând bazele de date ale ANAF.
Cu siguranţă, vor fi multe persoane care nu se va regăsi în niciuna din aceste categorii, pentru că nu sunt angajaţi şi nu au niciun fel de venit. Si ei se pot identifica eliminând pe românii care sunt deja în una dintre bazele de date de mai sus (pensionari, angajaţi, asistaţi sociali, şomeri, etc).
Statul ar trebui să le asigure şi lor acest ajutor de 1.500 de lei lunar, pe toată perioada de criză.
Este o soluţie pentru a ajuta efectiv populaţia lovită, pe de o parte de pandemie, pe de altă parte, de criza financiară.
Cele două tipuri de criză sunt în strânsă legătură. Doar ajutând financiar populaţia, oamenii vor putea rezista în faţa celor două provocări majore cu care se confruntă. Ştiu că nu e o soluţie perfectă, ea necesită o analiză atentă, dar foarte rapidă. Nu avem timp de pierdut.
Populaţia are nevoie de bani pentru hrană şi astfel menţinem şi consumul. Plata facturilor va ajuta firmele să supravieţuiască.
Ajutam populaţia şi ajutam în acelaşi timp şi economia.
E greu de estimat câţi romani câştigă azi sub 1.500 de lei şi implicit care va fi impactul măsurii, însă să ne aducem aminte că guvernul a trecut măsuri de combatere a efectelor COVID-19 asupra firmelor si angajaţilor în valoare de 3% din PIB.
Aceste măsuri nu vor avea mari efecte asupra economiei, în timp ce o altfel de măsură ar avea un efect pozitiv imediat. De asemenea, e necesar că alocaţiile mărite să intre în plată cât mai urgent, pentru că părinţii să primească cei 600 de lei care îi va ajuta pe mulţi să pună ceva pe masă în această perioadă.
Conform unui raport realizat de Salvaţi Copiii România şi de Avocatul Poporului în 2019, 150.000 de copiii români mergeau la culcare flămânzi.
Vor fi mult mai mulţi, dacă nu facem ceva. Impactul măsurii este de 6 miliarde de lei, adică cu mult mai mic decât al celorlalte măsuri luate de Guvern până acum. Nu propun să inventam roata. Şi alte ţări au luat măsuri similare.
În SUA, s-a votat un pachet de ajutor de 2.000 miliarde de dolari, prin care se trimit 1.200 de dolari fiecărui american adult şi 500 dolari pentru fiecare copil sub 16 ani pentru a-i ajuta să treacă prin această perioadă.
Marea Britanie ia în considerare acordarea temporară a unui venit de bază, iar Japonia acordarea de 109 dolari pentru fiecare cetăţean japonez. Hong Kong va acorda 1.300 de dolari fiecărui rezident de peste 18 ani.
Şi mai e ceva important, e bine să învăţam din greşelile trecutului! În urma crizei din 2009, inegalitatea din Romania a crescut şi nu şi-a revenit la nivelul din 2009 până în 2017.
Asta pentru că măsurile au fost aceleaşi şi pentru bogaţi şi pentru săraci: salariile au scăzut cu 25% şi pentru cel cu salariul minim şi pentru cel cu salariu mare, TVA a crescut de la 19 la 24% şi pentru seniorul cu pensia minimă şi pentru miliardari.
E clar că trebuie să avem mai multă grijă de cei nevoiaşi. De data asta, chiar ar trebui să fie altfel!
un articol: adevarul, de ioana petrescu
