Pe harta Europei, vestul e acum mai afectat de coronavirus decât estul, cu Italia, Spania și Germania în primele cinci țări ca număr de îmbolnăviri la nivel mondial. Însă această hartă ar putea fi o păcăleală, notează The Guardian.
În est lipsesc testele pentru COVID-19. Netestați, oamenii nu intră în statistică. Nici în carantină. Asimptomaticii dau boala mai departe și toată zona ar putea deveni un focar.
2.689 de cazuri de infecție cu COVID-19 au fost raportate până acum în Cehia, 1.760 în România și 1.717 în Polonia. Însumate, ajung la 6.166, nici 10% din cazurile înregistrate în Italia, 92.472, sau Spania, 78.787.
O explicație a cifrelor scăzute poate fi carantina impusă de autorități de la apariția primelor cazuri – izolarea oamenilor în case, distanțarea socială, închiderea școlilor, a magazinelor care nu comercializează produse de strictă necesitate, a barurilor, cafenelelor și restaurantelor.
O măsură care duce, teoretic, la limitarea răspândirii virusului. Însă mult mai plauzibilă este altă ipoteză: țările din est nu știu câte cazuri de COVID-19 au, în realitate.
Pentru că nu testează populația. Iar netestate, persoanele asimptomatice răspândesc boala fără să știe.
Ungaria, spre exemplu, n-a ajuns la nici un sfert din numărul de teste făcut până acum de Austria, deși are o populație cu un milion de locuitori mai mare decât a țării vecine. Marea Britanie, blamată că nu testează suficient populația, a făcut mai multe teste pentru COVID-19 decât majoritatea țărilor din estul Europei.
Sigur numărul scăzut de cazuri raportate e urmarea netestării populației. Am un coleg care prezintă simptome de coronavirus și stă acasă de cinci zile, dar nici până acum nu fost testat.
Medic din Ungaria Temerea experților este că explozia cazurilor de COVID-19 în Europa de Est e numai o chestiune de timp. Iar când se va întâmpla asta, sistemul medical va intra în colaps.
În țările din blocul estic, multe spitale încă au echipamente învechite. Iar lipsa de medicamente și materiale medicale e acută. Nu avem echipamente de protecție adecvate. Doar medicii care stau o oră sau mai mult în preajma bolnavilor de COVID-19 primesc măști FFP2, restul primesc măști normale, chirurgicale.
Medic din Ungaria: Situația nu e singulară. Directorul unui spital dintr-un orășel de la sud de Varșovia a ajuns să ceară ajutorul pe rețelele de socializare! Ajutați-ne! Nu avem mănuși, măști, combinezoane de protecție, nu avem soluții dezinfectante și nici bani să le cumpărăm!
Barbara Gasiorowska, director de spital din Polonia, pe Facebook.
Și dezastrul medical de la Suceava a ajuns în mass media occidentală și în atenția experților care monitorizează criza coronvirusului din Europa.
Spitalul din Suceava a fost închis după ce aproape 100 din angajați au contractat COVID-19. România e una dintre cele mai vulnerabile țări în fața coronavirusului, pentru că duce lipsă de medici. Mii de doctori au plecat să lucreze în străinătate, pe bani mai mulți.
The Guardian: Guvernele țărilor din Europa de Est încearcă să rezolve criza testelor și a echipamentelor de protecție cu ajutorul Beijingului. În ultima săptămână, Cehia și Ungaria au primit echipamente din China.
Joi, 26 martie, un avion cu 150 de ventilatoare, 600.000 de măști și peste 250.000 de combinezoane au ajuns și în Polonia.
Vineri, premierul bulgar a anunțat că urmează să ajungă la Sofia 50 de ventilatoare și 1,1 milioane de măști.
În paralel, autoritățile din tot blocul estic promit să crească numărul persoanelor testate, urmând modelul Chinei, care a testat în masă. Însă e o promisiune fără fundament, de vreme ce lipsește materia primă. Nu poți face testare în masă, dacă nu ai teste și nici laboratoare suficiente pentru a le prelucra. Și mai e o problemă logistică: personalul care să conducă aceste teste.
“Chiar dacă am avea mai multe teste, nu ar avea cine să le facă populației”, a declarat Grażyna Cholewińska, specialist în boli infecțioase, pentru Polska Time.
În România s-au făcut până acum doar 12.000 de teste. Ministrul sănătății și-a înaintat demisia, după ce a făcut o promisiune fără acoperire, aceea de a testa întreaga populație a Bucureștiului, adică 2 milioane de locuitori.