Mănăstirile din țara noastră încă păstrează dovezile spiritualității românești, dar și istoria din cele mai vechi timpuri până în prezent.
Lăcașurile de cult din România sunt considerate adevărate nestemate ale neamului și obiective turistice importante deoarece atrag anual milioane de vizitatori.
Fiecare mănăstire din România poartă specificul zonei din care provine.
Bisericile sunt recunoscute în toată lumea și sunt încărcate de istorie care datează de mii de ani.
Printre cele mai vizitate obiective turistice, bisericile din lemn, fortificate sau cele pictate manual sunt înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, de la monumente ale arhitecturii gotice până la monumente ale stilului bizantin ori brâncovenesc.
Fiecare lăcaș de cult are propria poveste.
Descoperă povestea celor mai spectaculoase mănăstiri și află ce legende ascund!
Mănăstirea Prislop – unul dintre cele mai importante așezăminte religioase din Transilvania Mănăstirea Prislop este vizitată anual de sute de mii de turiști datorită pelerinajului intens de la mormântul părintelui Arsenie Boca.
Părintele a fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Prislop, iar acum locul a devenit loc de rugăciune și pelerinaj pentru mii de credincioși.
Lăcașul de cult este situat în apropierea satului Silvașu de Sus din județul Hunedoara, datează din secolul al XVI-lea și este declarat monument istoric.
Mănăstirea Prislop este așezată într-o poiană, la 640 m altitudine și este înconjurată de un peisaj aparte, cu dealuri ce coboară în pante până aproape de monument.
Cazare Mănăstirea Prislop
Preturile incep de la 100 lei pentru 1 noapte de cazare în luna August.
Mănăstirea Putna – mănăstirea supranumită și “Ierusalimul Neamului Românesc”
Mănăstirea Putna a fost un important centru cultural, deoarece aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Se află la aproximativ 33 de km de orașul Rădăuți, județul Suceava și deține un bogat muzeu mănăstiresc cu broderii, manuscrise, icoane, obiecte de cult, etc.
Mănăstirea Putna este inclusă în Lista monumentelor istorice din România! Mănăstirea este cea mai importantă ctitorie a domnului Moldovei, Ştefan cel Mare.
A fost construită începând cu 10 iulie 1466, având menirea de a servi şi ca loc de veci pentru marele voievod şi familia lui.
Legenda despre zidirea acesteia spune că într-o noapte, Ştefan, rătăcit pe Valea Viţeului după o vânătoare în munţi, a ajuns la chilia lui Daniil Sihastru, care i-a oferit găzduire. Cu acest prilej, bătrânul pustnic l-ar fi convins pe domnitor să ridice o mănăstire pe valea Putnei “pentru ca Dumnezeu să-l ajute la toate treburile lui”.
Mănăstirea Voroneț – Capela Sixtină a Estului
Construită în satul Voroneț, localitate componentă a orașului Gura Humorului, mănăstirea este un complex monarhal medieval ce constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii (persoană care suportă în totalitate sau în mare parte cheltuielile pentru construirea ori reconstruirea unei biserici ortodoxe ori a unei mănăstiri) ale lui Ștefan cel Mare.
Mănăstirea Voroneț a fost ridicată pe locul unde se afla o biserică de lemn, iar odată cu încheierea construcției biserica a preluat vechiul hram al Sfântului și “Slăvitului Marelui Purtător de Biruință Gheroghie”.
Încă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, dar și după anul 1488, mănăstirea a devenit un important centru de credință și cultură din Moldova medievală. Mănăstirea Voroneț,
A fost înălţată de Ştefan cel Mare între 26 mai şi 14 septembrie 1488.
Supranumită şi “Capela Sixtină a Estului”, Voroneţul impresionează mai ales prin picturile exterioare şi albastrul special al acestora, cunoscut deja în istoria artei drept “albastru de Voroneţ”.
Ctitorirea ei se leagă, conform tradiţiei, tot de sfatul dat domnitorului de către Daniil Sihastru.
Căutându-l la ceas de răstrişte, deznădăjduit de necontenitele lupte cu turcii şi încercat de gândul că ar fi, poate, mai bine să închine ţara acestora, Ştefan cel Mare e sfătuit de Daniil să zidească o biserică, pe acele locuri, cu hramul Sf. Gheorghe, iar izbânda va fi a lui.
De altfel, printre monumentele funerare de la Voroneţ există şi cel al înţeleptului sihastru şi sfătuitor al domnitorului.
Cazare în apropierea Mănăstirii Voroneț
Pentru un sejur dedicat vizitării Mănăstirilor din Moldova, puteți alege să vă cazați in Gura Humorului, care se află la o distantă de aproximativ 4,4 kilometri de Mănăstirea Voroneț.
Preturile incep de la 150 lei pentru 1 noapte de cazare în luna August.
Mănăstirea Cozia – obiectiv turistic de pe Valea Oltului
În apropierea localității Călimănești, județul Vâlcea, mănăstirea Cozia este o ctitorie a marelui voievod al Țării Românești, Mircea cel Bătrân.
Ansamblul mănăstirii a fost cunoscut la început sub numele de Mănăstirea Nucet, iar mai târziu, după numele muntelui din vecinătate, a primit numele de Mănăstirea Cozia.
Ansamblul arhitectonic al mănăstirii are un concept unitar și este construit din trei lăcașe de cult, fiecare construit în etape diferite și având ctitori diferiți.
Biserica principală a mănăstirii (Biserica mare) are hramul Sfânta Treime, Paraclisul din zid are hramul Adormirii Maicii Domnului, iar Paraclisul brâncovenesc are hramul Duminica Tuturor Sfinților.
Dacă ajungeți în zonă, puteți sa vizitați si Salina Ocnele Mari, despre care am scris mai pe larg în acest articol Saline din România.
Mănăstirea Radu Vodă – locul unde s-au descoperit importante vestigii arheologice.
Continuăm lista de mănăstiri din România cu mănăstirea Radu Vodă, situată în centrul Capitalei, pe malul Dâmboviței.
Este clasată ca monument istoric, iar în vremea geto-dacilor, biserica din apropierea Pieței Unirii dispunea de puternice fortificații și s-au descoperit importante vestigii arheologice din perioada paleoliticului.
Mănăstirea Radu Vodă a purtat denumirea de “Sfânta Troiță” în vremea domniei lui Mihai Viteazul.
Aici sunt o parte din moaștele Sfântului Nectarie Vindecătorul, renumit pentru minunile pe care le-a făcut în timpul vieții.
Mănăstirea Bârsana – biserica de lemn din Maramureșul istoric
Mănăstirea Bârsana este situată în Bârsana, județul Maramureș, pe valea Izei.
A fost construită în locul denumit Părul Călugărului în anul 1711 de preotul Ioan Ștefanca împreună cu fii săi și alți săteni, pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru protecția din timpul ciumei din anul anterior.
Mai târziu, biserica Bârsana a fost mutată pe Valea Izei, pe locul unui cimitir apărut după lupta cu tătarii din 1717.
Biserica a fost mutată și a doua oară, în mijlocul unui cimitir de victime din timpul ciumei mici. Întreg ansamblul monahal a fost construit din lemn, după tradiția locală li este compus din: poarta specifică maramureșeană, turn cu clopotniță, biserica, altarul de vară, chiliile călugărilor, capela, casa maiștrilor și casa artiștilor.
În prezent, pe data de 30 iunie se oficiază hramul mănăstirii, “Soborul Sfinților 12 Apostoli”.
Mănăstirea Ghighiu – icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului
“Siriaca”, cel mai de preț odor al mănăstirii Situată în satul Ghighiu, județul Prahova, mănăstirea Ghighiu datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea.
Biserica mare a mănăstirii a fost început a se zidi în 1858, iar ulterior au mai fost ridicate o bisericuță din lemn și câteva chilii. Aici se află vestita icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, dăruită de episcopul Vasile Samaha de Sergiopolis în anul 1958.
Mănăstirea Nicula – important centru de pelerinaj din Ardealul de Nord Situată în localitatea Nicula, județul Cluj, mănăstirea Nicula este un important centru de pelerinaj din Ardelul de Nord, vechi loc de pelerinaj greco-catolic.
Biserica a adăpostit renumita icoană pictată de meșterul Luca din Iclod, icoană ce ar fi lăcrimat între 15 februarie și 12 martie 1699.
Prin intermediul școlii de meșteri iconari de la mănăstirea Nicula s-a început în Transilvania tehnica picturii pe sticlă.
Mănăstirea Caraiman – obiectiv turistic pe Valea Prahovei, la poalele Caraimanului Lăcașul monahal se află în localitatea Bușteni, la poalele masivului Caraiman.
Lăcașul poartă hramul Sfintei Cruci și a fost construit de Gherontie Puiu, părintele căruia i s-a arătat în vis Maica Domnului ce l-a îndemnat să construiască biserica.
Încă de la intrarea în curtea mănăstirii se văd cele două biserici, una din piatră și cealaltă din lemn, iar în spate se regăsesc chiliile în forma literei U, aliniate cu munții pentru un peisaj de poveste.
Mănăstirea Curtea de Argeș – cuprinde catedrala episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură Situată în Curtea de Argeș, ansamblul mănăstirii cuprinde și catedrala episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Țara Românească.
În timpul domniei lui Carol I, catedrala a fost transformată în necropolă pentru familia regală a României. Aici au fost înmormântați regina Ana și Regele Mihai.
Tot aici se regăsesc și moaștele sfintei Filofteia. Dacă ajugeți în zonă, recomandăm să mergeți și pe Transfăgarășan, pentru a vă delecta cu peisajele de vis din această zonă.
Legenda mănăstirii de la Curtea de Argeș
Bijuterie a arhitecturii româneşti, ctitorită de domnul ţării Româneşti, Neagoe Basarab, construcţia mănăstirii Curtea de Argeş a avut loc între anii 1514 şi 1517.
Legenda spune că, dorindu- şi să înalţe o biserică neasemuită ca frumuseţe, domnitorul i-a cerut meşterului Manole, ajutat de alţi nouă “meşteri mari”, să o ridice. Dar tot ce construiau ziua se năruia în timpul nopţii.
Aşa că Manole îşi zideşte soţia iubitoare, pe Ana şi copilul lor nenăscut din pântecele acesteia, în peretele construcţiei, pentru ca biserica să poată fi terminată. Impresionat de frumuseţea ei, dar temându-se că meşterii să nu mai înalţe, în altă parte, o biserică la fel de măreaţă, domnitorul îi abandonează pe aceştia pe acoperiş.
Ca să scape, ei îşi făuresc aripi de şindrilă pentru a zbura, dar se prăbuşesc în ţărână, murind. De atunci, în preajma bisericii se află şi “Fântâna lui Manole” şi-un izvor cu apă limpede, apărut chiar pe locul căderii lui Manole, ce aminteşte de jertfa constructorilor acesteia.
Mănăstirea Tismana – cel mai vechi așezământ monahal din Țara Românească
Mănăstirea Tismana este situată la 36 km de orașul Târgu-Jiu, județul Gorj.
Este cel mai vechi așezământ monahal în funcțiune încă din Țara Românească și este așezată pe un vârf de stâncă, pe muntele Stârmina.
La Tismana a fost înființată prima școală din țară de caligrafi și copiști de cărți bisericești în diverse limbi. De asemenea, tot aici a funcționat prima școală de călugări din care se recrutau viitor episcopi și mitropoliți.
Ctitorul mănăstirii este Cuviosul Nicodim cel Sfințit de la Tismana, de altfel, lui îi aparține alegerea arhitecturii și a decorațiunilor acesteia.
Mănăstirea Frăsinei – singura mănăstire ortodoxă din România unde femeile nu au voie să intre
Mănăstirea Frăsinei se află în comuna Muereasca, județul Vâlcea.
Regulamentul Sfântului Calinic este unic și este păstrat cu strictețe.
Aici, nu se mănâncă niciodată carne, femeile nu au voie să intre niciodată în mănăstire, iar slujba se face la miezul nopții până dimineața.
Poartă această denumire datorită pădurilor de frasini din zonă și datează din anul 1710, iar biserica mănăstirii Frasinei este construită în formă de cruce, cu o singură turlă centrală.
Mănăstirea Dervent – mănăstirea de unde poate fi admirată Dunărea
Situată la aproximativ 20 de km de frontiera cu Bulgaria, mănăstirea Dervent este poziționată pe un deal de unde pot fi admirate apele Dunării.
Tradiția mănăstirii spune că pe malul drept al Dunării, la o distanță de doi kilometri de mănăstirea Dervent, a existat o cetate antică romană cu numele de Dervent, nume care înseamnă în limba turcă lagăr sau garnizoană romană.
Astăzi, încă se mai pot observa ruinele vechii cetăți romane.
Mănăstirea Petru Vodă – centru semnificativ de pelerinaj și turism din zona Neamțului
Mănăstirea Petru Vodă este o mănăstire ortodoxă ce aparține administrativ de Arhiepiscopia Iașilor și este bine cunoscută drept centru de pelerinaj și turism exumenic din zona Neamțului.
Lăcașul de cult poartă hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și a fost înființat în anul 1991 în amintirea celor care au suferit în detenție în timpul regimului comunist.
Biserica din lemn a fost pictată în perioada 1994-2000 în tehnica tempera de către pictorul Mihai Gabor, în stil bizantin.
Mănăstirea Agapia – mănăstire ortodoxă de maici
Mănăstirea Agapia sau Mănăstirea Agapia Nouă așa cum mai este cunoscută este o mănăstire ortodoxă de maici situată pe valea pârâului Agapia, la 9 km de Târgu Neamț.
Este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, ce are aproximativ 400 de maici.
Întreg ansamblul mănăstirii Agapia a fost inclus pe lista monumentelor istorice din județul Neamț.
Mănăstirea Cârța – așezământ monahal cistercian în Evul Mediu
Abația Cârța a fost în Evul Mediu așezământ monahal cistercian din Țara Făgărașului.
Inființarea abației de la Cârța datează din anul 1202, din timpul regelui Emeric, iar mai târziu, regele Matia Corvin a desființat mănăstirea și a transferat bunurile Bisericii Prepoziturii din Sibiu.
Acum, ansamblul mănăstirii se află în stare de ruină, doar o singură capelă fiind folosită până în prezent de comunitatea evanghelică.
Ansamblul arhitectonic figurează pe lista monumentelor istorice din anul 2010.
Mănăstirea Cernica – complex monahal ce a reprezentat o adevărată școală de educație monastică
Mănăstirea Cernica este situată în orașul Pantelimon, județul Ilfov, în apropiere de comuna Cernica, Ilfov.
A fost ridicată în anul 1608 și a reprezentat o adevărată școală de educație monastică.
În cadrul mănăstirii s-au construit trei bisericii și trei paraclise: Biserica Mare, cu hramul Sfântului Nicolae, Biserica cu hramul Sfântului Gheorghe și bisericuța Sfântul Lazăr.
Cele trei paraclise ale mănăstirii sunt “Adormirea Maicii Domnului”
Mănăstirea Neamț – mănăstire ortodoxă de călugări.
Situată în comuna Vânători-Neamț, satul Mănăstirea Neamț, județul Neamț, mănăstirea este cel mai vechi așezământ monahal din Moldova.
Biserica actuală din incinta mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare și are hramul Înălțarea Domnului.
În incinta mănăstirii se mai află și două biserici, două paraclise, turnul – clopotnița cu 11 clopote, dar și un muzeu cu o colecție de artă.
Biserica este principalul monument istoric de arhitectură moldovenească din incinta mănăstirii.
Mănăstirea Rohia – biserica de lemn Sfânta Ana
Lăcaș de cult ortodox din județul Maramureș ce se află sub oblăduirea canonică a Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.
Mănăstirea este situată în Țara Lăpușului, în partea de sud a județului Maramureș, la o distanță de aproximativ 50 km de orașul Baia Mare.
A fost înființată în anul 1923, iar ctitorul ei este Nicolae Gherman. Preotul a zidit mănăstirea în numele fiicei sale, Anuța, care a murit la vârsta de 10 ani.
Mănăstirea Horezu – cea mai de seamă ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu.
Situată tot în judeţul Vâlcea, la poalele muntelui Căpăţânii, mănăstirea Horezu are hramul “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” și a fost ridicată între anii 1693 şi 1697 de domnitorul Constantin Brâncoveanu.
Numele ei vine, se pare, de la huhurezi, o specie de păsări de noapte asemănătoare cu bufniţa, cu un penaj colorat.
Potrivit legendei, meşterii tocmiţi să construiască mănăstirea au fost nevoiţi, de teama turcilor, să lucreze numai noaptea, în orele când cântau huhurezii.
