Baronii locali sunt decişi să-şi întărească poziţiile în teritoriu şi, ca urmare, au cerut Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) să le şcolarizeze, anul viitor, contra cost, în instituţiile de profil pe care le patronează, sute de viitori poliţişti locali.
Concret, conform unui proiect de Ordin al ministrului Afacerilor Interne pus în dezbatere publică, „instituţiile de formare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne alocă, în anul 2020, un număr de 515 locuri în vederea formării iniţiale a poliţiştilor locali cu atribuţii în domeniul Ordinii Publice şi în domeniul Circulaţiei Rutiere, precum şi un număr de 30 de locuri în vederea parcurgerii modulului de management”.
Achitarea cheltuielilor de şcolarizare privind programele de formare iniţială şi modulele de management, precum şi a cheltuielilor de cazare şi masă se realizează de către „structurile Poliţiei Locale, în baza contractelor de formare profesională încheiate în acest scop”, se mai arată în document.
Cursurile de formare profesională pentru poliţiştii locali vor avea o durată de aproximativ 90 de zile, iar cele din modulul de management se vor întinde pe numai patru zile. Şcolarizarea sau specializarea poliţiştilor locali se va face în 8 instituţii de instruire ale MAI, printre care şi Centrul Chinologic „dr. Aurel Greblea” Sibiu.
Contravaloarea acestor cursuri nu este de neglijat. Numai cursurile de formare sunt taxate de MAI cu 2.000 de lei pentru fiecare poliţist local.
Cum numărul acestora este de 515, în total, pentru aceste cursuri primăriile din ţară vor scoate din vistierii 1.030.000 lei. Apoi, contravaloarea celor trei mese pe zi este de 35 de lei pentru fiecare cursant, iar un calcul sumar ne arată că, în total, pentru hrănirea tuturor foştilor gardieni publici, autorităţile locale vor achita 1.622.250 lei.
La aceste sume se adaugă şi contravaloarea cazării, dar aceasta nu este fixă, tarifele pentru acest serviciu fiind stabilite de fiecare instituţie de formare în parte. Conform unor surse, acestea ar putea ajunge la peste două milioane de lei, de unde rezultă că, în total, primăriile din ţară vor achita cel puţin un milion de euro pentru formarea viitorilor poliţişti locali. Aproximativ 2.000 de euro pentru fiecare cursant.
Se pregăteşte o fuziune
Poliţiştii cu vechime din Ministerul de Interne se tem că pregătirea celor de la Poliţia Locală precede mutarea poliţiştilor de la Ordine Publică şi de la Circulaţie din Poliţia Naţională la Poliţia Locală, deci, sub comanda primarilor. „Nu ar fi prima oară când se încearcă asta. Se înşală cine crede că poliţiştii locali vor patrula, vor interveni sau vor prinde infractori.
Asta nu se va întâmpla niciodată pentru că ei au altă mentalitate, nu au spiritul asta de a interveni, nu sunt învăţaţi să o facă. Poliţia Naţională este o autoritate. Cred că, în prezent, există mulţi edili care vor să distrugă sistemul de ordine si siguranta publică. Poliţia Română la ora actuală este total subdimensionată. Or, dacă aceşti oameni de la Ordine Publică şi de la Circulaţie ar fi mutaţi la Poliţia Locală, Poliţia Naţională nu ar mai avea cu cine să lucreze. Mai ales că poliţiştii de la Ordine Publică nu fac altceva decât să meargă la intervenţii, evenimente. Exact ceea ce nu fac, şi nu ştiu să facă, cei de la Locală”, atrage atenţia un poliţist cu mulţi ani de experienţă în spate.
Sindicaliştii din Poliţia Română cred că trecerea serviciilor de Ordine Publică şi Poliţie Rutieră în subordinea edililor va avea efectele catastrofale asupra cetăţenilor.
„Fără să spunem vorbe mari, putem discuta despre un atac la siguranţa naţională. Ar fi total absurd ca agenţii de Ordine Publică şi Circulaţie să ajungă sub comanda unor primari care nu au cunoştinţe în domeniu. Demersul nu este nou, dar gruparea aceea de edili nu se lasă.
Primari care de cele mai multe ori fac parte sau sunt foarte apropiaţi reţelelor de interse din zonă. În majoritatea cazurilor, aceste grupări au şi unele preocupări infracţionale legate de contrabandă, braconaj sau tăieri ilegale de păduri, de exemplu. Exact fapte pe care trebuie să le combată respectivii agenţi, iar primarii îi doresc în subordine. Absurd”, a subliniat Cosmin Andreica, preşedintele Sindicatului Europol.
Aservirea politică a poliţistului La rândul lui, Dumitru Coarnă, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual, susţine că trecerea Ordinii Publice şi Circulaţiei la Poliţia Locală este un adevărat atentat la siguranţa publică.
„Nu am face altceva decât am aservi poliţistul omului politic. Primarul va da poliţiştilor din subordine dispoziţii care iî convin lui personal sau celor din aceeaşi tabără politică. Nu mai este servit interesul cetăţeanului. Şi în demersurile lor de aservire a poliţiştilor, responsabilii locali au mers pas cu pas.
În primul rând s-a modificat legea şi s-a trecut de la titulatura de gardieni publici la cea de poliţişti locali. Şi dacă tot am reuşit acest lucru, s-a trecut la copierea uniformelor Poliţiei Române şi la dotarea cu maşini cu girofar inscripţionate aproape la fel ce cele ale poliţiştilor de la Ordine Publică sau Rutieră. Au fost branduite în culorile autospecialelor MAI şi echipate cu girofaruri roşu-albastru. Şi toate acestea s-au făcut intenţionat, cu toate că Poliţia Locală şi Poliţia Naţională au cu totul alte competenţe în prezent”, a precizat Dumitru Coarnă.
De altfel, numai la o atentă examinare a uniformelor celor două categorii de poliţişti se pot observa mici diferenţe. Mai exact, poliţistul din Poliţia Română are uniformă de culoare albastru închis, în timp ce hainele poliţistului local au o nuanţă cu un ton mai închisă.
Caschetele sunt şi ele aproape identice. Singurul element prin care aceştia pot fi diferenţiaţi mai uşor sunt epoleţii cu grad profesional. Astfel, în timp ce tresele poliţiştilor naţionali sunt drepte, cele ale poliţiştilor locali sunt în forma literei „V“. ;
Un oraş a decis desfiinţarea Poliţiei Locale
Totodată, ofiţerii din Poliţia Română atrag atenţia că nu s-a făcut niciodată o evaluare a banilor cheltuiţi cu Poliţia Locală „care de când există nu a reuşit să-şi dovedească eficienţa în stradă”. Ca dovadă, în urmă cu mai puţin de o lună, Liviu Hrimiuc, primarul oraşului Darabani din judeţul Botoşani, a decis desfiinţarea Poliţiei Locale pe motiv că „nu prea îşi avea rostul”.
Edilul a declarat că este vorba de o reorganizare, iar cei şase angajaţi ai Poliţiei Locale vor deveni agenţi de pază. „E o reorganizare, nu îşi pierde nimeni locul de muncă, or să rămână agenţi de pază. O să devină mai eficienţi în situaţia în care vor deveni personal contractual.
Poliţia Locală nu prea îşi avea rostul în oraşul nostru”, a spus Liviu Hrimiuc. Întrebat care e logica desfiinţării Poliţiei Locale, dacă angajaţii îşi vor păstra atribuţiile, Liviu Hrimiuc a răspuns că face economie.
„Una e să fii poliţist local şi alta e să fii agent de pază. În primul rând facem ceva economii la bugetul local. Am făcut un calcul, dar nu am datele în faţă, nu pot să vă spun ce economii vom face“, a recunoscut Hrimiuc.
Poliţiştii, la un pas de a rămâne fără pensiile speciale
În acelaşi timp, dacă un proiect de lege iniţiat de patru liberali, printre care Florin Cîţu şi Gigel Ştirbu, va fi aprobat de Parlament, poliţiştii şi funcţionarii publici cu regim special vor pierde, foarte curând, dreptul la pensie specială.
Concret, este vorba de un proiect care vizează între altele modificarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat. Astfel, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special sunt eliminaţi din rândul categoriilor care pot beneficia de aceste drepturi. În actuala lege se arată că „au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii…”.
Dacă noua formă va fi adoptată, articolul 16 al legii va arăta în felul următor: „au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii…”, angajaţii MAI fiind excluşi, astfel, din rândul beneficiarilor legii.
Proiectul de lege a fost dezbătut, ieri, în Comisia de Muncă a Camerei Deputaţilor, dar nu s-a luat o decizie finală de avizare după ce s-a considerat că este necesară consultarea Guvernului după apariţia unor amendamente în document.
