Piaţa Victoriei devine, sâmbătă, locul în care pianistul Davide Martello, cunoscut pentru concertele pe care le ţine în zone de conflict, va susţine un concert inedit, organizat de #rezist. „Violenţele din 10 august m-au determinat să vin să concertez în Bucureşti.

Într-o ţară coruptă, în care drepturile şi libertăţile sunt îngrădite, oamenii au tot dreptul să iasă în stradă”, a declarat Davide Martello într-un interviu pentru „Adevărul”.

Care a fost motivul pentru care ai decis să vii să cânţi în Piaţa Victoriei din Capitală?

Davide Martello: Am văzut la ştiri că românii protestează faţă de corupţia din ţară şi pentru că le sunt limitate drepturile şi libertatea de exprimare.

Din punctul meu de vedere, aceste motive sunt suficiente pentru a protesta iar oamenii sunt îndreptăţiţi să iasă în stradă. E bine că protestează.Tocmai de aceea am decis să vin, pentru a sprijini această mişcare.

De când mă ştiu, s-a tot vehiculat ideea că România este o ţară coruptă. Îmi doresc cumva să ajut, şi sper să o pot face prin intermediul muzicii şi a concertului de sâmbătă.

În ce măsură mediatizarea protestului din 10 august ţi-a influenţat decizia? 

Faptul că românii au fost gazaţi deşi protestul era unul paşnic m-a determinat să iau această decizie de a veni în Bucureşti.

Mi-am amintit, uitându-mă la televizor, de experienţa mea din Turcia de acum cinci ani, când s-a întâmplat la fel: oamenii au inhalat gaze lacrimogene, au fost violenţe, au ajuns la spital.

Cred că muzica poate ajuta, iar poliţia nu va mai reacţiona atât de agresiv cum a făcut în urmă cu o lună. Atunci când manifestanţii ascultă muzică, nu se gândesc să distrugă diverse lucruri din jurul lor, nu mai sunt agresivi.

Chiar şi oamenii legii au sentimente, aşa cum avem toţi, de altfel, pentru că nu suntem roboţi. Cred că muzica îi poate aduce pe toţi împreună şi poate aplana, în acelaşi timp, conflictele.

Ce speri să se întâmple în urma concertului din Bucureşti?  

Sper să îi inspir, într-un fel sau altul, pe guvernanţi.

Eu sunt din Germania, suntem parte a Uniunii Europene, la fel şi voi. Aş vrea să se gândească la viitorul României şi să guverneze în beneficiul poporului, nu să aibă agende ascunse şi să îşi creeze propriile lor reguli.

Când ai luat decizia de a susţine astfel de concerte inedite? 

Am început să susţin astfel de concerte din 2013, după ce am fost în Instanbul.

Acum cinci ani a fost un fel de test pentru mine. Nu mai făcusem niciodată aşa ceva.

La vremea respectivă am văzut la ştiri ce se întâmpla în Instanbul şi modul în care protestatarii erau gazaţi de forţele de ordine.

M-am gândit atunci: ce s-ar întâmpla dacă în mijlocul mulţimii, în Piaţa Taksim, ar fi un pian?

M-am dus cu pianul acolo şi totul a mers exact aşa cum mă aşteptam, iar forţele de ordine nu au mai folosit gaze lacrimogene.

De atunci am luat decizia de a repeta această experienţă din când în când, nu în locuri foarte îndepărtate, cum e Venezuela, spre exemplu, pentru că este prea departe pentru mine iar pianul nu ar putea fi transportat cu uşurinţă până acolo.

România, de pildă, nu e foarte departe de Germania. Aşa că m-am gândit să vin şi să cânt pentru voi.

În Turcia ai avut parte de o experienţă neplăcută. Poliţia ţi-a confiscat pianul. Care au fost explicaţiile pe care le-ai primit atunci? 

A fost cea mai dificilă zi din viaţa mea. Îmi amintesc şi acum, se întâmpla într-o duminică. A fost absolut îngrozitor.

Chiar şi a doua zi, luni, am încercat să îmi recuperez pianul prin intermediul politicienilor şi al ambasadelor.

M-au ajutat şi, într-un final, am aflat informaţii legate de locul în care era pianul meu şi maşina cu care este transportat.

Doar că nu mi-au oferit niciun fel de explicaţie pentru ceea ce au făcut. Motivul oficial a fost că l-au confiscat din motive legate de securitate pentru că zona era periculoasă. Evident că era periculos. Oricum, totul rămâne un mister şi pentru mine, chiar şi acum.

A fost, în orice caz, cea mai grea perioadă din viaţa mea pentru că am realizat că pot pierde totul atunci. Totul era acolo, acte, laptop. Când am găsit locul în care era pianul, am văzut că au încercat să deschidă rulota care e ataşată de pian dar nu au reuşit, are o încuietoare foarte bună.

Mergi în zone de conflict pentru a cânta. Ţi s-a întâmplat să inhalezi gaze lacrimogene?   

Da, o singură dată, în Istanbul, în 2013. Chiar atunci mi-au şi confiscat pianul, au început să dea cu gaze lacrimogene, oamenii fugeau în toate direcţiile şi, deşi aveam masca de gaze la mine, am plecat şi am lăsat pianul acolo.

Nu puteai vedea nimic în faţă, gazul era răspândit peste tot. Şi pur şi simplu nu mă puteam întoarce după pian pentru că era o adevărată nebunie acolo. Când m-am intors, poliţia mă aştepta lângă pian.

Totuşi, ce simţi în momentul în care oamenii se adună în jurul tău şi ascultă ce cânţi la pian?

E un sentiment foarte greu de descris în cuvinte. Oamenii sunt conectaţi prin intermediul muzicii, toată lumea ascultă şi trăieşte muzica. E ceva special. Simt în jurul meu înţelegere. Simt că pot ajuta.

Nu am nici cea mai mică idee, spre exemplu, în ce loc voi susţine următorul concert de acest gen. Când am început acest proiect, mergeam dintr-un loc în altul, eram motivat să ajung în cât mai multe locuri. Acum, nu îmi fac planuri, prefer să fiu spontan.

La fel se întâmplă şi în cazul melodiilor pe care le cânt la pian. Nu am neaparat un repertoriu stabilit.

De regulă, oamenii îmi cer anumite melodii şi le cânt, dar în zonele de conflict prefer să cânt melodii care dau o stare paşnică protestatarilor.

De obicei, la concertele ţinute în stradă, cânt la pian între orele 19 şi 22 şi aleg să cânt în locuri unde să nu deranjez, în pieţe mari, astfel încât să nu primesc plângeri de la cei care locuiesc în jur.

Davide Martello e cunoscut pentru faptul că a cântat în multe zone de conflict din lume (în Piaţa Taksim din Istanbul, la Bataclan, în Euromaidanul din Kiev şi în Afghanistan).

Concertul va avea loc sâmbătă, în Piaţa Victoriei, începând cu ora 19.00, sub titlul „Gust de libertate”, şi este organizat de comunităţile Corupţia Ucide şi Rezistenţa. 

Please follow and like us:

Lasă un răspuns