O schiţă a fost descoperită sub stratul de vopsea de pe cea mai faimoasă pânză a lui Rembrandt, „Rondul de noapte” - FOTO

 

O schiţă a fost descoperită sub vopseaua groasă a celei mai faimoase lucrări a maestrului olandez Rembrandt, „Rondul de noapte/ The Night Watch”, dezvăluind pentru prima dată viziunea originală a artistului pentru pânza de mari dimensiuni, scrie The Guardian.

Desenul pregătitor, realizat cu vopsea bej cu un conţinut mare de cretă, a fost descoperit în urma unei investigaţii de doi ani şi jumătate de către restauratori, experţi în date şi istorici de artă de la Rijksmuseum din Amsterdam.

Schiţa dezvăluie cercetătorilor dovezi ale unei serii de modificări pe care Rembrandt van Rijn le-a adus scenei sale cu 34 de personaje diferite şi a şirului de pene, suliţe şi săbii din jurul lor, înainte de finalizarea picturii în 1642.

Realizarea tabloului „Rondul de noapte”, care înfăţişează o miliţie sub comanda căpitanului Frans Banninck Cocq, a durat trei ani, după ce a fost comandat de garda civilă din Amsterdam pentru o sală de banchet la sediul său Kloveniersdoelen.

Pieter Roelofs, şeful departamentului de pictură de la Rijksmuseum, a spus că a fost posibil ca schiţa secretă să devină vizibilă printr-o „hartă de calciu” a lucrării, datorită utilizării de către artist a unei vopsele bogate în cretă care ar putea fi preluată de cea mai recentă tehnologie de scanare.

Începând cu vara lui 2019, personalul care lucrează la ceea ce au numit „Operaţiunea Rondul de noapte” a folosit cea mai recentă tehnologie pentru a căuta perspective noi asupra picturii înainte de restaurare.

Rembrandt a folosit tehnica impasto, care presupune aplicarea de vopsea groasă pe pânză pentru a realiza o structură tridimensională care reflectă lumina.

Au fost folosite metode de imagistică pentru a ajunge sub straturi. Ei au descoperit că Rembrandt a pictat iniţial pene pentru coiful miliţianului Claes van Cruijsbergen, dar mai târziu a pictat peste ele.

El a schiţat mai multe suliţe decât a pictat, a ajustat poziţia piciorului sergentului Rombout Kemp şi există semne că a existat o sabie suplimentară iniţial între căpitan şi locotenentul său, Willem van Ruytenburch.

„Aţi putea întreba de ce s-a răzgândit Rembrandt?”, a spus Roelofs. „Nu ştim. Dar probabil a renunţat la pene pentru că atrăgeau prea mult atenţia întrucât Van Cruijsbergen este în centrul compoziţiei”.

Scopul principal al celor mai recente cercetări despre „Rondul de noapte” a fost pregătirea pentru prima sa restaurare în peste 40 de ani.

Pictura de 3,63 metri pe 4,37 metri va fi preluată de pe actualul schelet de lemn, cadrul de care pictura a fost prinsă în piuneze metalice din 1975, a declarat Petria Noble, şefa departamentului de conservare a picturilor muzeului.

„Rondul de noapte” este considerat cea mai ambiţioasă lucrare a artistului. A fost comandată de primarul şi liderul gărzii civile din Amsterdam, Frans Banninck Cocq, care a dorit un portret de grup al companiei sale.

Înainte de restaurare, tabloul avea aproximativ 4 metri înălţime şi 4,5 metri lăţime şi cântărea 337 de kilograme. Faimos pentru dimensiunile lui, el este apreciat pentru dramatismul dat de lumină şi mişcare.

În 1975, un bărbat a reuşit să treacă de un paznic al muzeului şi l-a sfâşiat cu un cuţit, spunând martorilor că a făcut asta „pentru Dumnezeu”. Tabloul a mai fost atacat cu cuţitul în 1911 şi stropit cu o substanţă chimică în 1990, dar a suferit daune minore de ambele dăţi, fiind reparat.

Lasă un răspuns

RSS
Follow by Email
Set Youtube Channel ID